3,622 matches
-
decembrie; Micu, Scurtă ist., II, 393-394; V. Dinescu, Nicolae Dabija, „Oul de piatră”, LA, 1996, 26 septembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 224-225; Mihail Dolgan, Împlinirile de vârf ale poetului, LA, 1998, 16 iulie; Ana Bantoș, Nicolae Dabija, în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 533-543; Maricica Cioclea, Nicolae Dabija. Biobibliografie, Chișinău, 1999; Dicț. esențial, 231-233. M.Dg.
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
primul război mondial, ca Victor Eftimiu, Demostene Botez, și de la debutanți din perioada interbelică, ca Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Cicerone Theodorescu, Marcel Breslașu, M.R. Paraschivescu, Vlaicu Bârna ș.a., la tineri promovați în timpul războiului și mai ales în anii postbelici, printre care Geo Dumitrescu, Mihu Dragomir, Victor Tulbure, Nina Cassian, Eugen Frunză, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu, A.E. Baconsky, Ion Brad, Ion Horea, Al. Andrițoiu, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Tiberiu Utan, Vasile Nicolescu, Toma George Maiorescu, Radu Cârneci, Nicolae Labiș
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
în „vertebra” cuvântului, în „pajura cu care mă zbor”, în visul astral. Neîndoielnic, acest liric în genere puțin comentat, absentând din prim-planul hărților întocmite de panoramele critice, se numără printre cei mai originali poeți ai iubirii din literatura noastră postbelică. În ultimele cărți, trăirea ec-statică îmbrățișează întregul orizont al eului: o poezie a miracolului vieții, celebrat de „serbările sacre / ale caisului, laurul lamurii, roua dalbă”, și a sufletului plutind ca-ntr-un vis perpetuu în „imperiul ardorii”. Cea de-a
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
iar Casares răspunde la un chestionar al lui Ion Vartic (10/1990). Semnificative sunt articolele de critică și istorie literară, anchetele și discuțiile care punctează poziția generației ’80 în cadrul momentului literar postdecembrist, precum și în acela mai larg al istoriei literare postbelice. Astfel, Dan C. Mihăilescu consideră că schimbările de accent aduse de noua generație „se cer reconsiderate nu doar din punct de vedere estetic, dar și din cel politic și moral” (2/1990), mai mulți invitați vorbesc despre Cenaclul de Luni
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Bogdan Ghiu, 3/1990), iar Ion Bogdan Lefter prezintă câteva amintiri despre un proiect privind un „roman colectiv” (13/1990) ș.a. În încercarea de a găsi modelele estetice ale generației, se repune în discuție canonul literar postbelic. Se reiau astfel, „dosarele” Leonid Dimov (Cristian Moraru, 18, 19/1990) și Mircea Ivănescu (Ion Bogdan Lefter, 13/1991), scriitorii avuți în vedere fiind socotiți pionieri ai postmodernismului românesc datorită formulei lor poetice sensibil diferite de cea metaforică a generației
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
6; Ioan Moldovan, „Manulalul bunului singuratic”, F, 1995, 2; Radu Cernătescu, Spre fericitul nicăieri al textualismului, LCF, 1996, 6; Dan Silviu Boerescu, Prietenii mei scriu versuri, LCF, 1996, 15; Ioan Holban, Un neoromantic, RL, 1998, 50; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 433-435; Grigurcu, Poezie, I, 289-295; Popa, Ist. lit., II, 634; Rotaru, O ist., V, 505-506; George Vulturescu, „Cartea urmelor”, PSS, 2002, 3-4; Vasile Spiridon, Poezia - nevindecată rană, CL, 2003, 5; Mircea A. Diaconu, Niște poeți și niște aproximări
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
1933), Lumini și umbre (1935), Cântece și poezii (1939), în care sunt evocate principalele momente din construcția social-economică și culturală a Transnistriei din deceniul ’20-’30. Nota distinctivă a poeziei lui o constituie tematica așa-numitului „realism socialist”. În anii postbelici, C. se consacră aproape în întregime dramaturgiei, scriind și montând pe scena teatrelor din Chișinău comediile muzicale Fericirea Mărioarei (1951, în colaborare cu E. Gherken) și Covorul Ilenei (1953), piesele Peste Dunărea albastră și Izvorul frăției (1956), comedia Umbra dragostei
CORNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
1971, 113-117; V. Beșleagă, Profesor și critic literar de prestigiu, „Nistru”, 1985, 2; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 242-253; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 272; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 399-408; Mihail Dolgan, Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 578-587. I.C.
COROBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
prea laxă (formele ce ar anticipa romanul), când prea restrictivă (influența modelului occidental e redusă la rolul de „clarificator”), cartea rezistând însă prin considerațiile analitice care se sustrag schemei teoretice. Romanul românesc și problematica omului contemporan (1977) așază întreaga evoluție postbelică a genului la noi sub dominanta realismului (prima secțiune a cărții schițează o „poetică a realismului”). Tentativa e reluată în mai ampla sinteză Romanul românesc contemporan. 1945-1985. În primul volum (Realismul, 1988), sunt stabilite trei etape: momentul ’50 (al „Dogmei
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
dar aprigă la muncă. Colectivitatea surprinsă este mereu încleștată în lupta cu natura pentru a-i birui stihiile și a-i domoli forțele în folosul civilizației. Sunt sesizabile trăsăturile caracteristice generației care a cultivat „reportajul romantismului revoluționar” în perioada imediat postbelică, dar și vocația specială pentru sublim și colosal a autorului. Volumele Oda zilnică (1970), Dobrogea de aur (1978), Farmecul genezei (1979) au ca punct de interes „omul epocii socialiste” și greutățile sale în „transformarea geografiei patriei”. În prezentarea noului, tonul
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
volumele Paul Celan și „meridianul” său și Czernowitzer Geschichten, sunt examinate premisele ce au concurat la apariția unei literaturi „regionale” atipice, cosmopolită și modernă, reprezentată de acel „cor nevăzut” de autori germanofoni, mai cu seamă evrei, din Bucovina interbelică și postbelică, scriitori însoțind marile figuri ale poeziei germane de după 1950, așa cum au fost Paul Celan și Rose Ausländer. Pretutindeni, cunoașterea aprofundată a contextului cultural și social-politic, bazată pe o documentare întreprinsă cu acribie, năzuind spre exhaustivitate, nu numai în biblioteci, ci
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
în colaborare cu Rose Hefter și B. Dumitru), Apele primăverii, București, 1963 (în colaborare), Prima iubire. Fum, București, 1971 (în colaborare cu Ștefana Velisar-Teodoreanu și Mihail Sevastos); Z. Alexandrova, Ursulețul meu, București, 1955; A. Șișkina, Despre analiza psihologică în proza postbelică, București, 1956 (în colaborare cu G. Corenco) Repere bibliografice: [Sașa Pană], Poșta „Orizont”, „Orizont”, 1946, 7; Constantinescu, Scrieri, V, 134-135; Dan Petrașincu, Volumul de poezie „Pâinea pădurii” de Mihail Cosma, „Dreptatea nouă”, 1946, 233; Marin Crânguși, „Pâinea pădurii”, „Victoria”, 1946
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
a absolvit în 1941. A urmat Facultatea de Drept a Universității din București, luându-și licența în 1945. A îmbrățișat cariera juridică, desfășurându-și activitatea la Brăila și București. În timpul celui de-al doilea război mondial și în perioada imediat postbelică a colaborat la gazetele brăilene „Ancheta”, „Cuvântul”, „Facla”, „Expresul”, afirmându-se ca poet în revistele din Capitală, „Prepoem”, „Vremea”, „Adonis”, „Kalende”, „Revista Fundațiilor Regale”; scrie și la „Claviaturi” din Brașov. Primul său volum de poezii, Decor penitent, a primit, în
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
București, 1988; Frumoasa fără corp, București, 1993; Structuri deschise, I, Brașov, 1996; Cu garda deschisă, Iași, 1997; Introducere în teoria literaturii, Chișinău, 1997; Istoria didactică a literaturii române (în colaborare), Chișinău, 1997; În căutarea referinței, Pitești, 1998; Experimentul literar românesc postbelic (în colaborare cu Monica Spiridon și Ion Bogdan Lefter), Pitești, 1998; Reducerea la scară, Pitești, 1999; Aisbergul poeziei moderne, postfață Mircea Martin, București, 2002; Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei), Cluj-Napoca, 2003; Mecanica fluidului
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
măsura așteptărilor, trebuie apreciată implicarea participanților Și realizarea unor primi pași în combaterea unor probleme globale, cum ar fi schimbarea climei. Din punct de vedere istoric, grija pentru mediul înconjurător nu a fost considerată un factor important în perioada imediat postbelică. După al Doilea Război Mondial, guvernele țărilor s-au preocupat mai ales de evitarea unei crize mondiale similare celei care a urmat Primului Război Mondial. Guvernele au pus accentul pe dezvoltarea unor ramuri economice cu efecte devastatoare asupra mediului. Acest lucru se
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
înțelege apariția Și dezvoltarea turismului durabil. Apariția fiecărei platforme nu înseamnă că precedenta dispare sau își pierde din influență, Jafari considerând că, în prezent, toate cele patru platforme coexistă. 3.2.1.1. Platforma susținere Prima platformă, apărută în perioada postbelică, este caracterizată printr-un sprijin semnificativ pentru sectorul turistic. Apariția Și dominația acestei perspective în anii ’50 Și ’60 reflectă convergența mai multor factori din acea perioadă (Gossling et al., 2009: 2): apariția, în țările dezvoltate, a unei clase de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
50 Și ’60 reflectă convergența mai multor factori din acea perioadă (Gossling et al., 2009: 2): apariția, în țările dezvoltate, a unei clase de mijloc puternice, cu înclinație spre turism Și petrecerea timpului liber; pacea Și stabilitatea politică din perioada postbelică Și după încheierea războiului din Corea; introducerea unor inovații tehnologice, care au determinat scăderea costului transportului. Din perspectiva țărilor din așa-numitul Sud, multe dintre ele recent ieșite de sub dominație străină, turismul reprezenta „o modalitate benignă spre dezvoltare economică, ce
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Chinezesc, Piramidele sau câmpurile de luptă din SUA sau Marea Britanie ar fi în mare măsură compromise în absența veniturilor din turism. (Weaver, 2006: 6) Mings (citat de Weaver, 2006: 6) oferă o imagine corectă a platformei susținere în perioada imediat postbelică pentru Caraibe. El consideră că în esență, micile insule din arhipelagul caraibian nu dispun de resursele Și dimensiunea necesare pentru a-Și fundamenta dezvoltarea economică pe o politică de industrializare. Dar, sunt perfect amplasate Și dispun de resursele necesare pentru
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Mickiewicz), ucraineană (Caterina și Oarba de T. Șevcenko) ș.a. A tradus mult și din literatura popoarelor fostei URSS. Alte două volume de Traduceri alese (1968, 1978) îl recomandă pe B. ca pe unul dintre cei mai fecunzi tălmăcitori din Basarabia postbelică. SCRIERI: Grică Pierde-Vară, Chișinău, 1955; Lauda de sine nu miroase-a bine..., Chișinău, 1957. Traduceri: A. Pușkin, Opere alese, Chișinău, 1949 (în colaborare cu I. Balțan și I. Barjanski); D. I. Fonvizin, Neisprăvitul, Chișinău, 1953; Jules Verne, Copiii căpitanului Grant, Chișinău
BELISTOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285691_a_287020]
-
sau pregătirea vilelor foștilor aristocrați pentru a primi pe muncitorii sindicaliști veniți la odihnă (Trinitate confidențială, 1968) sunt câteva dintre tentativele lui B. de a-și racorda tematic prozele (romane, schițe, povestiri) la norma ideologică cu privire la realitățile social-politice ale României postbelice. Precaritatea discursului artistic, modul palid și neconvingător în care evoluează personajele, îngustimea orizontului lor spiritual și derizoriul acțiunilor pe care le desfășoară contravin flagrant cerințelor „estetice” după care era elaborat personajul „învingător”, „omul de tip nou”. Este aproape evident că
BERBECARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
psihologic, introspectiv, asimilat din lectura lui Proust. Replică la romanele panoramice, suprapopulate de eroi și supraîncărcate de situații, Zbor frânt emancipează cu succes timpul auctorial. Rememorările lui Isai, eroul principal, întoarse spre război și spre atmosfera de suspiciune din perioada postbelică, durează atât cât el trece Nistrul pe sub apă de la un mal la altul. Imaginea copilului amenințat de pericolul războiului și a omului matur suspectat de colaboraționism domină întregul roman. Suprapunerea planurilor temporale amplifică efectul. Timpul, dilatat în solilocvii, fărâmițat, pus
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
De la stări toxice la stări poetice, CL, 1998, 2; Carmelia Leonte, Măsura iubirii, CRC, 1998, 8; Const. M. Popa, Noaptea lui Vincent, Craiova, 1998, 122-124; Dieter Schlesak, Gefahrliche Serpentinen rumänische Lyrik der Gegenwart, Berlin, 1998, 151-152; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 513-515; Romulus Bucur, Iov gratuit, Pitești, 2000, 51-53; Marius Chivu, Fundăturile poeziei, RL, 2002, 32; Al. Cistelecan, Ultimul homerid, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Dan Bogdan Hanu, Suspinul homeric, CL, 2003, 3; Gheorghe Grigurcu, Șansa „biografismului”, RL, 2003, 15; Daniel
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
său o sobrietate tulburătoare, cu inflexiuni incantatorii. Spectrul tematic tradițional - poezie erotică, poezie patriotică și de război - este completat cu versurile „de la Canal”, de tip folcloric, care, compuse într-un registru grav, au circulat oral printre deținuții gulagurilor comuniste. Poezia postbelică semnată de C. capătă tente filosofice, exprimate prin metafore elocvente. C. este și autor de versuri pentru copii: Micul meu atlas (1976), Imn pentru flacăra fără sfârșit (1982), Toată țara-i școala mea (1989). SCRIERI: Melancolie, Cahul, 1936; În zodia
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
Criza financiară declanșată în 2007 s-a propagat rapid într-o economie mondială tot mai globalizată, transformându-se în scurtă vreme nu numai în cea mai gravă criză economică postbelică, dar și în prima criză care prefigurează o reașezare a ordinii economice mondiale. România nu s-ar fi putut sustrage acestui tăvălug, dar, în plus, a fost dezavantajată de lipsa de viziune și responsabilitate politică în perioada de creștere. Pe lângă
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
liberale si ideile dirijiste. Capitolul 1, “Abordări ale dezvoltării economice”, expune pe larg controversele care dateaza de peste doua secole in gandirea economica privind progresul economic si social, sau ceea ce sociologii numesc modernizarea socială. Sub diverse forme si nuanțe conceptuale, abordarile postbelice ale dezvoltarii economice reiterează, de fapt, diputa intre liberalismul clasic si mercantilism, care a marcat inceputurile revolutiei industriale. Este relevata dihotomia postbelică in știința economică, între teoria considerată valabilă pentru țările avansate și ceea ce trebuie “construit” ca teorie a țărilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]