2,303 matches
-
o parte, au fost ignorate tradițiile explicației sociologice propriu-zise sau, atunci când nu s-a întâmplat astfel, s-a luat ca referință mai ales modelul teoretic ce corespundea epocii tranziției de la societatea tradițională la cea modernă, când de fapt tranziția societală postcomunistă corespunde unei alte perioade istorice, cea a tranziției de la epoca industrială la era postindustrială. Pe de altă parte, desprinderea tranziției de configurare de cea tendențială a coincis cu „provincializarea” sau „autohtonizarea” analizei și chiar cu etnicizarea ei. Să insistăm puțin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
industrială la era postindustrială. Pe de altă parte, desprinderea tranziției de configurare de cea tendențială a coincis cu „provincializarea” sau „autohtonizarea” analizei și chiar cu etnicizarea ei. Să insistăm puțin asupra acestui ultim aspect, evocând un exemplu. Spuneam că tranziția postcomunistă românească a ajuns să fie uneori caracterizată în termeni etnici sau ca având o specificitate cu totul aparte, ce ține de istoria, psihologia și antropologia poporului român. O premisă a acestei abordări este dată de o coincidență întâmplătoare sau nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
publicate în perioada interbelică a secolului trecut de Dimitrie Drăghicescu sau Rădulescu-Motru despre psihologia poporului român sau de către Emil Cioran cu privire la o posibilă asumare de către români a unui spirit istorico-mesianic să devină populare în perioada de început a tranziției noastre postcomuniste și chiar să fie invocate explicativ. Probabil că în acest proces a intervenit și un mecanism prin care un complex psihologic al inferiorității românești s-a asociat cu o ideologie implicită a superiorității Occidentului. În ciuda republicării unor lucrări scrise de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce s-au vrut a fi „științifice”, fiind transformate în explicații pretins teoretice prin abordare și prin analiza propriu-zisă. Iată, Alina Mungiu, într-o lucrare în care vrea să prezinte „istoria unei neînțelegeri” ce a aparținut primilor ani ai tranziției postcomuniste, își propune să dea un răspuns la o întrebare pe care o consideră „de bază”: „Există într-adevăr ceva misterios și irațional în comportamentul românilor după Decembrie 1989?”. Istoria „neînțelegerii” la care se referă ar fi, de fapt afirmă autoarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adevăr ceva misterios și irațional în comportamentul românilor după Decembrie 1989?”. Istoria „neînțelegerii” la care se referă ar fi, de fapt afirmă autoarea, „o istorie a competiției persuasive” dintre diversele forțe politice active în acei ani de început ai tranziției postcomuniste românești, iar premisele întregii demonstrații sunt derivate din „psihologia românească” și din modelele psihosociale ale propagandei și persuasiunii. Considerând-o pe prima, citează autorii români cunoscuți (Drăghicescu, Rădulescu-Motru, Cioran) cărora le adaugă pe S. Huntington și pe alți câțiva contemporani
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
câțiva contemporani occidentali, pentru a putea spune în final că „democrația nu este în fond potrivită pentru români”. Psihologia poporului român, religia ortodoxă sau mentalitățile curente ale populației oferă premisele pentru analiza tranziției politice, iar în referirile la „istoria persuasiunii postcomuniste” se invocă modelul clasic al comunicării în funcție de care interpretează serii de date empirice culese din interviurile de grup la care au participat circa 150 de persoane. Se combină astfel speculații sau generalități cu statut științific precar și modele insuficient elaborate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
întreaga populație a României ar fi astfel, pentru că o „diviziune profundă” o împarte în două părți ce aparțin la „două țări diferite”. Antropologia etnocentrică este evidentă într-o astfel de abordare. Deși se formulează concluzii de tip comparativ cu tranziția postcomunistă a altor popoare vecine, comparațiile propriu-zise, bazate pe date și informații elocvente, sunt absente; deși se fac estimări cantitative la nivel de populație, ele nu se bazează decât pe intervievarea a circa 150 de persoane. Ca atare, modelul luat ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru modelarea tranziției orientate spre interior cu obiectivul direct de a impune dezvoltarea, s-ar putea ca soarta României să fie decisă pentru mulți ani de acum înainte. Tot ce face Pasti în continuare este de a demonstra că tranziția postcomunistă românească este una „spontană” în interior și imitatoare în raport cu modelul exterior. Consecința acestei traiectorii ar consta în ruperea tranziției românești de orice strategie propriu-zisă a dezvoltării. Relația dintre tranziție și dezvoltare este una esențială. Cum nu există tranziție în sine
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este important să fie identificate ritmuri, procese, factori și consecințe ale tranziției ce se configurează astfel încât să corespundă așteptărilor dezvoltării. De altfel, toate teoriile privind dezvoltarea socială tocmai asta au urmărit. Însă când avem în vedere unele analize ale tranziției postcomuniste, teleologismul analizei proiectate în „idealul” modelului luat ca referință este dublat de un comparativism abstract între „realitatea” reconstruită empiric cu mai multă sau mai puțină rigoare și modelul care este idealizat în termeni de dezirabilitate socială. Efectele unei astfel de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tehnici. Modelul este cât mai idealizat pentru ca decalajul realității să fie cât mai evident, iar nevoia de perpetuare a tranziției sau de critică a actorilor tranziției să fie încă prezentă. Poate de aceea, atunci când citești un studiu despre tranziția noastră postcomunistă, ajungi să cazi într-o tristețe iremediabilă; parcă nimic nu se mișcă, întrucât suntem identificați cu un tradiționalism iremediabil. Numai că tranziția este și trebuie privită ca dezvoltare, chiar dacă are ritmuri variabile în timpul și spațiul social. Perspectiva demonstrativă adoptată de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
astfel că România ar participa într-una și ar fi absentă din cealaltă, adică ar fi orientată doar către exterior prin imitație și ar neglija transformările interne specifice, generatoare de dezvoltare. Dacă Pasti ar fi făcut o analiză a tranziției postcomuniste românești ca o tranziție societală specifică de configurare, dar și ca una profund racordată la și integrată în tranziția de la societatea industrială la cea postindustrială, ar fi putut observa cum multe dintre tendințele de „abatere” de la traiectoria tranziției globale se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În terminologia pe care am propus-o, tranziția tendențială și tranziția de configurare nu se exclud, ci se completează. Alegerea complementarității tranzițiilor influențează în mod hotărâtor tipurile de concluzii teoretice atinse. De exemplu, Dumitru Sandu, teoretician consecvent al tranziției noastre postcomuniste, pare să plaseze această tranziție în contextul tranziției globale de la societatea tradițională la cea modernă, care s-a derulat, așa cum se știe, înaintea celui de „al treilea val” al trecerii de la modernitate la postmodernitate. În același timp, utilizează concepte sociologice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
văzut mai înainte că toate societățile existente sunt prinse în tranziție și că ceea ce ar fi diferit se referă la modul și la nivelul de configurare a unei tranziții globale tendențiale la care trebuie să ne raportăm. A analiza tranziția postcomunistă în termenii polari ai tradiției - modernității înseamnă a ne situa pe o treaptă istorică anterioară - de fapt, de sorginte iluministă - care inevitabil ne conduce la concluzii ce corespund acelei trepte. Problema aici nu se referă la tipurile de date și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce corespund acelei trepte. Problema aici nu se referă la tipurile de date și informații invocate, ci la interpretarea lor, care mi se pare că nu țintește tocmai tendința spre care se orientează configurările culturale sau politice din tranziția noastră postcomunistă. 2.4. Către o nouă sociologie În cunoscuta sa lucrare Foundation of Social Theory, J. S. Coleman ne avertiza că schimbările profunde din organizarea socială conduc la cristalizarea... ... cerinței pentru o nouă știință socială. Cerința crește pe măsură ce transformarea organizării sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
marilor teorii”. Mai mult, așa cum am văzut mai înainte, chiar și teoriile care au analizat tranziția de la societatea industrială la cea postindustrială (postmaterialistă, postmodernă) nu au reușit să depășească presupozițiile fundamentale ale „proiectului iluminist” de „știință socială”. Teoriile despre tranziția postcomunistă s-au identificat și ele cu același „proiect iluminist” al opoziției între societatea tradițională și cea modernă, deși proiectul comunist nu a fost altceva decât o variantă de modernizare circumscrisă societății moderne. Ca atare, pentru a corespunde modernității reflexive, adică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernității reflexive. Este vorba despre agenda reinventării teoriei sociale prin înlocuirea fragmentării, concentrării sau particularizării cu conectarea, extinderea sau universalizarea. Pentru a fi mai concret, să consider un exemplu mai relevant pentru sociologia noastră actuală. În locul unei analize a tranziției postcomuniste ce ar pretinde că este specifică, în sensul că fragmentează istoric și particularizează național, găsesc că este preferabilă includerea sau conectarea acestei tranziții ca fiind una de configurare, cu tranziția tendențială specifică dezvoltării modernității reflexive. Nu vreau să spun, prin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
istoric și particularizează național, găsesc că este preferabilă includerea sau conectarea acestei tranziții ca fiind una de configurare, cu tranziția tendențială specifică dezvoltării modernității reflexive. Nu vreau să spun, prin aceasta, că nu ar exista ceva eminamente specific tranziției noastre postcomuniste. Putem ușor detecta o astfel de specificitate în modul de schimbare și reconstituire a drepturilor de proprietate sau a tipurilor de tranzacții sociale, economice și culturale, în distribuția și operarea stimulentelor de tip materialist, în funcționarea comunităților, în constituirea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
e vorba despre o tradiție cât mai bine „inventată” pentru scopuri interpretative și, astfel, reconstituită discursiv, încât să releve acea puternică rămânere în urmă a practicilor noastre de modernizare datorită forței inerțiale a tradiției. Altfel spus, nu înaintăm în modernizarea postcomunistă de tip capitalist întrucât suntem iremediabil tradiționaliști, adică desueți în mentalitate și înghețați în trecut. Pe de altă parte, am fi specifici întrucât, în comparație cu modelul ideal al societăților dezvoltate, suntem nu doar rămași în urmă (chiar în mod irecuperabil) ci
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și riscurile sociale ale vieții individuale și sociale. Așa cum ar spune W. Beck, modul de distribuire a bogăției devine sursa de accentuare a distribuției riscurilor sociale de instabilitate și conflict. Este ceea ce de altfel caracterizează faza actuală a tranziției noastre postcomuniste. Valorile postmaterialiste ale vieții dobândesc pregnanță numai atunci când constrângerile acumulării sau ale realizării economice individuale au atins un prag generalizat de acceptabilitate. În locul maximizării veniturilor personale și a securității ocupaționale, se va ajunge ca accentul să fie pus pe participarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ne aflăm în plină tranziție în cadrul modernității; de fapt, la începuturile acelei „modernizări a modernității”, ce corespunde cu ceea ce unii sociologi (U. Beck, A. Giddens) au considerat a fi „modernitatea reflexivă”. Fără a eluda unul dintre atributele specifice tranziției noastre postcomuniste, atribut relevat prin dizolvarea ordinii sociale comuniste și distanțarea capitalistă față de ea, adopt pe mai departe o altă perspectivă de analiză sociologică, decât cea consacrată până acum la noi. Trei presupoziții îi sunt specifice acestei abordări, constând în: afirmarea subiectivității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale acțiunilor sociale. Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a fost instituită de proiectul iluminist, dezvoltată de sociologia clasică preocupată de modernizarea tradiției și aplicată în cea mai mare parte a analizelor sociologice ale tranziției postcomuniste) în vederea relevării subiectivității constructive libere a actorului social. Implicația acestei înlocuiri nu coincide cu înlăturarea definitivă a tradiției, pentru că aceasta nu ar însemna nimic altceva decât orbirea față de evidență. Tradiția există, o trăim într-un fel sau altul în aproape
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
controverse fără sfârșit. Orice practică socială considerată modernă își „inventează”, așa cum a demonstrat E. Hobsbawm, propria tradiție, tot așa cum o disciplină tânără își descoperă înaintași unde nu te-ai aștepta, iar aceștia trebuie să fie neapărat celebri. Analiștii tranziției noastre postcomuniste par să vorbească despre tradiții atât de diferite, încât nu-i o surpriză să constați cum concluziile lor nu se întâlnesc decât în acuzarea de conservatorism a contemporanilor care nu reușesc să promoveze într-un mod mai accelerat schimbările cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
hiatus lipsit de orice legitimitate sau legitimat doar de certitudinea cunoașterii sociologice infailibile. Dar cine mai crede astăzi în infailibilitatea cunoașterii, mai ales a celei sociologice? În locul unei astfel de abordări, o prefer pe cea care admite că modernitatea noastră postcomunistă își construiește și reconstruiește propriile „tradiții” prin practicile de reflexivitate ale proiectelor modernizatoare propuse și aplicate. Instituțiile și organizațiile formale, de la legi și regulamente la coduri de conduită, de la structurile democrației politice la cele ale vieții economice sau culturale, odată cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tip structural, intenționez să demonstrez că se dovedește a fi mai adecvată teoretic și mai productivă prin efectele posibile din realitatea socială acea abordare a tranziției care se concentrează asupra capacităților reflexive și constructive ale actorilor sociali și consideră tranziția postcomunistă ca fiind contemporană și convergentă cu efectele induse de tranziția specifică modernității reflexive. Tranziției de la modernizarea tradiției la modernizarea modernității îi corespund schimbări de amploare în toate sectoarele constitutive ale societății. Schimbările sunt departe de a lua forma acelor succesiuni
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care formele sociale ale societății industriale au început să se dezagregheze și să urmeze noi traiecte și configurări. Astfel, coordonatele consacrate ale societății industriale au început să se schimbe treptat și așa de mult, inclusiv în societatea noastră a tranziției postcomuniste, că au ajuns de nerecunoscut. Așa cum tradiționalii s-au desprins de ordinea socială feudală, modernii au început și ei să construiască o ordine socială cu un alt sistem de coordonate sociale, iar cei mai recenți, corespunzători celei de-a doua
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]