1,547 matches
-
textele sale! Chiar dacă faptul În sine ține de domeniul anecdoticii, el sugerează cât se poate de bine scrupulozitatea În privința problemelor de punctuație a marelui nostru dramaturg. Dacă există vreun reproș care s-ar putea face tuturor publicațiilor românești din perioada postdecembristă, acesta se referă la problema punctuației, mai precis la ignorarea sau proasta aplicare a regulilor aferente. Fenomenul nu devine alarmant pentru publicațiile respective, În virtutea principiului „mulți văd, puțini pricep”! Înmulțirea numărului de reviste, ziare, edituri și tipografii după 1989, apariția
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
redacții pentru a verifica o... virgulă! Chiar dacă aceste fapte țin de domeniul legendei, semnificația lor este profundă, fiindcă demonstrează cât de importantă este transcrierea corectă și exactă a unui citat. Greșelile de transcriere au devenit infinit mai multe În perioada postdecembristă, când numărul editurilor a crescut miraculos (În 1999, la Ministerul Culturii erau Înregistrate circa 10 000 de edituri, față de circa 10-15, câte erau În perioada comunistă. Acum au mai rămas pe piață circa 1 000!), iar În cadrul lor lucrează, se
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Cehă. Raluca Grosescu operează decupaje categoriale În sânul partidelor constituite În România de către fosta nomenclatură și analizează raportarea lor la temele care au reprezentat surse de conflict politic după 1990. Alexandra Ionașcu evaluează perenitatea moștenirii comuniste În recrutarea membrilor guvernelor postdecembriste, În timp de Mihăiță Lupu propune un studiu despre funcționarea școlii de partid „ștefan Gheorghiu” și destinul postcomunist al acesteia. Recenzarea ultimelor lucrări apărute În România despre elitele comuniste constituie cea de-a treia secțiune a volumului. Anuarul IICCR din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
funcții de responsabilitate În statul comunist. Asociindu-se cu elitele neimplicate până atunci În viața politică, foștii membri ai nomenclaturii au consolidat aceste partide, câștigând procente importante În diverse alegeri, impunând un număr mare de parlamentari și formând deseori guvernele postdecembriste. Dintre aceste formațiuni, din perspectiva numărului de voturi obținute și a rolului jucat În tranziția românească, cele mai importante au fost: Frontul Salvării Naționale (cu moștenitorii săi până la Partidul Democrat și Partidul Social Democrat), Partidul România Mare, Partidul Socialist al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
față de perioada comunistă. Mai mult decât atât, analiza elementelor de continuitate a moștenirii comuniste ne permite o interogare teoretică asupra limitelor puterii explicative a teorilor de tip path dependency aplicate la un caz precis. Cadrele generale de analiză Reconfigurările politice postdecembriste, profilul elitelor politice actuale și deciziile lor nu pot fi Înțelese fără a lua În considerare atât caracteristicile regimului comunist din România, cât și cultura politică pe care acesta a produs-o. Comunismul românesc a stat sub semnul specificității, fiind
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
singurul cu care mă cunoșteam ceva mai bine. Astfel, În ciuda conflictelor care au măcinat puterea executivă din acel moment, la originea promovării lui Roman la conducerea cabinetului s-a aflat relația sa directă cu unul dintre personajele-cheie ale scenei politice postdecembriste. Acest principiu de socializare ocupațională și familială a permis accesul În funcțiile executive al unor persoane provenind din exteriorul câmpului politic. Acesta a fost și cazul următorilor doi prim-miniștri care au urmat la conducerea executivelor lui Petre Roman. Demisia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lor este includerea lor În rețelele instituționale și ocupaționale de dinainte de 1989, pentru ceilalți prim-miniștri, ocupația lor În timpul perioadei comuniste este importantă doar În virtutea accesului În sfera politică imediat după 1989, selecția lor propriu-zisă fiindu-le determinată de traiectoriile postdecembriste. În cele ce urmează, vom analiza dacă aceste modele general identificabile pentru selecția unui prim-ministru constituie o excepție sau dacă se pot constitui În exemple ilustrative pentru modurile de selecție a personalului guvernamental. Pentru a analiza aceasta, ne vom
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Înlăturarea - În condiții ce rămân până astăzi mai mult sau mai puțin enigmatice - a premierului Radu Vasile, numirea pe ultima sută de metri În funcția de prim-ministru a lui Mugur Isărescu, practic, personajul politic cel mai longeviv din istoria postdecembristă a României, cu excepția lui Ion Iliescu... Mircea Mihăieș: Să-l numim personaj public, nu politic... Vladimir Tismăneanu: Într-adevăr, e un personaj public. Deși numit politic, Isărescu este Guvernatorul Băncii Naționale. În discuțiile pe care le-am avut cu Ion
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Mihai Lupoi, pe care l-am Întâlnit la Washington, În grădina reședinței ambasadorului român, Sorin Ducaru. Am avut o conversație de vreo două ore, altminteri amuzantă. Când l-am Întâlnit prima dată, Lupoi era Încă ministrul Turismului În primul guvern postdecembrist. Pentru tineretul care nu știe, Mihai Lupoi... Mircea Mihăieș: ...este primul ofițer care a apărut În decembrie 1989 pe postul național. Era În uniformă și avea o pușcă automată, ca să dea sentimentul că revoluția nu poate fi răsturnată. Vladimir Tismăneanu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
aduse la zi, eventual câteva eseuri sau o nouă prefață. Tânăra generație ar trebui să citească acele eseuri care spun lucruri foarte interesante exact pe tema contrastului dintre discursul politic și realitate. Nicolae Manolescu identifica În volumul respectiv vulnerabilitatea regimului postdecembrist În incapacitatea, ca să nu zic mai rău, de a percepe realitatea. Adică În disprețul față de aceasta. Este deja, de acum, o chestiune de psihologie a distinge Între neputință și nedorință. Mircea Mihăieș: Să rotunjim puțin cele spuse până acum. Am
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
am fost numit vreodată de cineva ca atare. Domnul Varlaam trăiește la Paris și este o cunoscută figură a exilului românesc din Europa de Vest. El spunea: criteriul oferit de domnul Tismăneanu este perfect valabil; În conformitate cu cele afirmate de el, În România postdecembristă nu poate face carieră nimeni, nici o persoană care nu poate fi șantajată pe bază de dosar de securitate. Mărturisesc că nu-mi amintesc să fi spus acest lucru, Îmi este atribuit și sunt lăudat pentru această declarație. E foarte probabil
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
recunosc sau nu. Lăsând deoparte latura puțin exagerată a acestei afirmații, așa cum se Întâmplă cu orice afirmație referitoare la hârtii de turnesol și teste definitive, nu dețin secretul testului definitiv al posibilității de a face sau nu carieră În România postdecembristă. Un lucru este Însă cert: foarte multe persoane au făcut carieră În România de după ’89 având un trecut pe care nu voiau să și-l asume și mărturisească. Lucrurile acestea sunt clare, vizibile, și au continuat și după anul 2000
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
vizita la Constanța, ne-am oprit În Eforie Nord, unde am vizitat unul dintre hotelurile care se construiesc acolo. Era de fapt un hotel care se reface, cu un trust suedez: foarte frumos, aparține unuia dintre magnații financiari ai epocii postdecembriste. Ion Iliescu purta un discurs foarte amical cu persoana respectivă. La fel de bine putea purta un discurs amical, de altă natură, cu comandantul suprem al trupelor NATO din Europa. Se poate spune orice despre Ion Iliescu, dar nu cred că i
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
militar la Washington, ne-am vizitat. Prin urmare, istoria Catedrei de Sociologie a Universității din București și a ceea ce a produs aceasta este mai interesantă decât cea a Sociologiei de la Cluj sau Iași, care nu au dat toate aceste figuri postdecembriste de prim-plan, de la profesori la studenți. Mircea Mihăieș: Clujul l-a produs pe domnul Dâncu. Vladimir Tismăneanu: Istoria Clujului este diferită și nu o cunosc destul de bine. Bucureștiul a produs figuri interesante și la profesori: Cătălin Zamfir, profesor de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a scriitorului, Muflonul (I-II, 1986-1989) atinge, fără o suficientă dezvoltare epică, problematica raporturilor de putere dintre autor și personaje, precum și a determinărilor reciproce dintre viață și literatură. Casa de pânză (1995) întrupează din unghi personal o temă specifică epocii postdecembriste: parcursul inițiatic al personajelor vizează regăsirea identității pierdute în contactul pervertitor cu puterea sau în exil, iar experiența individuală capătă semnificații de orizont existențial. Lumea Burnei reapare în Demonul discret (1996), dar de data aceasta personajele evadează din spațiul lor
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
Radu Cernătescu, Întoarcerea romanului risipitor, LCF, 1995, 24; Dicț. scriit. rom., I, 167-168; Cornel Ungureanu, Romanul alegoric și personajele sale neascultătoare, O, 1996, 5; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și alternative, O, 1997, 1; Perian, Pagini, 195-200; Dan Croitoru, Romanul arivistului postdecembrist, RL, 1999, 5; Gabriela Glăvan, Despre fericire și demonii ei, O, 2001, 2. A.C.
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
1968 și 1972, este și redactor-șef. Primește burse de studii la Universitatea din Urbino (1966), Iowa City (1971-1972) și la Akademie der Künste din Berlinul de Vest (1983). După 1989, este vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor (1968-1978, 1990-1994); în perioada postdecembristă va mai fi redactor la editura și la revista „Tinerama”. Debutează publicistic în „Viața românească” cu un eseu despre Gogol (1949), iar în volum, în 1960, cu o culegere de reportaje, Drum în câmpie. În 1965 apare volumul de nuvele
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
B. se manifestă și în domeniul propriu-zis al literaturii. Autor al câtorva volume de proză, publică în 1990 o carte de poeme în limba sârbă, urmată de o piesă de teatru, care tratează, în registru parodic, problematica socială a tranziției postdecembriste. Abordează, cu egală disponibilitate, specia povestirii fantastice și proza SF. De o factură specială, îmbinând parabolicul și raportarea la circumstanțe controlabile, povestirile lui B. au un caracter destul de elaborat. Regimului aluziv al narațiunii i se adaugă o rețea densă de
BAISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Tudor Șoimaru: „Gândul nostru este să reînviem firul întrerupt în civilizația cuvântului și demnitatea spiritului interbelic”, repere ce ar trebui să devină „călăuză prin labirintul prezentului” (1/1991). Publicația trăiește și reflectă dinamic fenomenul literar postdecembrist, caracterizat atât prin încercări de recuperare și recunoaștere a valorilor culturale obturate până în 1989 de politica și ideologia comunistă, cât și prin dorința de a limpezi perspectivele asupra literaturii postbelice, de a lansa tineri scriitori („«nouăzeciștii» calendeeni”). Programatic, C. are
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
atacuri la adresa guvernelor din perioada decembrie 1989-decembrie 1996 și de după decembrie 2000 ori acuzații de neocomunism, criptocomunism, neototalitarism etc. la adresa puterii politice din aceste perioade. Această atitudine îi asigură o originalitate specială în peisajul publicistic și cultural al primilor ani postdecembriști. Una din consecințe a fost, probabil, rezerva unor autori solicitați de redacție. Politica redacțională constă, într-adevăr, în refuzul ori evitarea angajării în politica propriu-zisă, militantă, de partid, nu însă și în eludarea politicului ca importantă temă de reflecție. Dintre
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
actuală, Starea dramaturgiei românești contemporane, Starea istoriografiei, Dreapta și stânga-azi, Generația ’80, o generație pierdută ? ș.a.) și organizează frecvent anchete, mai ales pe teme literare. În general, dă seama de evoluția literaturii române în peisajul în plină mișcare din perioada postdecembristă ori aduce în prim-plan chestiuni și personalități din trecut, insuficient cunoscute sau ignorate. Deși lunară, revista se înfățișează, de regulă, sub formă de numere duble ori triple (uneori, rar, din cauza unor dificultăți materiale relative la tipărire, chiar numere cvadruple
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
ediția din 1995, ca să se refere la conștiința nefericită a creatorului căruia cenzura i-a acceptat un manuscris - într-o lume unde interdicția fusese semnul sigur al valorii - C. a creat un concept ad-hoc: „postcenzura”. C. revine în actualitatea literară postdecembristă și ca memorialist, cu volumul Amintiri în dialog (1994), un pariu inedit, angajat editorial între sine și fidelul său prieten Ion Vianu. Autentică regăsire a timpului pierdut (referirile la Proust abundă în discursul ambilor), aceste amintiri adresate au o funcție
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
era un jidan ajuns în postul acela cu ajutor sovietic. A trebuit să treacă multă pe Dunăre până când jidanul ajuns de acum în stadiul de evreu cu nume românesc, să ne dea nouă lecții de democrație cocoțat la televiziunea națională postdecembristă. Mă mir că nu plesneau de rușine ecranele televizoarelor prin anii 1990-2000, când acest vechi comunist, cu vechi state de serviciu, se declara anticomunist convins. Dar cine era el? Născut într-o familie de origine evreiască, (Saul Bruckner), alias Silviu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
într-un moment de rătăcire au luat calea codrului, exact cum au pățit și cei care mai anul trecut l-au votat pe Băsescu, și acum se bat cu capul de pereți, mulți dintre ei făcând foamea în marea democrație postdecembristă. Prăpădiții de bursieri sunt speriați ca niște miei la tăiere, nu văd nici o cale de ieșire din situația în care s-au băgat singuri, ar vrea chiar să evadeze cumva chiar din propria lor soartă, dar nu mai au cum
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
îl roagă pe Dumnezeu să facă ceva pentru oamenii acestor meleaguri, oameni care au un suflet atât de mare. Și Dumnezeu le-a dăruit românilor pe Mihai Eminescu! Frumos a spus Geo Bogza la timpul acela! Dar în timpurile noastre postdecembriste, unii care nici nu mai contează dacă sunt pui de evrei sau nu, precum H. R. Patapievici și alții ca el, vor, nu să-l răstignească ca pe Isus Cristos, ci pur și simplu să-l arunce la lada de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]