948 matches
-
Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta. În statistică Moldovei din 1803, extrasa din Condica Liuzilor, ținutul Covurlui era împărțit în patru ocoale: Horincea, Mijloc, Prut și Siret. Ținutul Covurluiului l-a avut ca pârcălab în 1833 pe postelnicul Ioan Cuza, iar apoi în 1856 și 1857 pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, ales în ianuarie 1859 că domn al Principatelor Unite. Ținutul Covurluiului a fost desființat în anul 1864, în urma reformei administrative a Principatelor Române prin care s-au
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
a palatului: "„Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”". Această inscripție de consacrare (pisanie) este unul dintre puținele elemente păstrate din edificiul original. Este decorată cu un frumos vultur valah, este scrisă în grafia chirilică locală, folosită în Valahia și Moldova până la reforma alfabetului de la mijlocul sec. 19
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
Toader, ce se căsătorise cu Greaca, fiica marelui logofăt Ion Movilă, era nepotul lui Stanciu Stărostescu, strănepotul de fiu al lui Mihu al lui Staroste sau Stărostici și răs-strănepotul lui Giurgiu de la Frătăuți. Nicoară Prăjescu era căsătorit cu Maria, fiica postelnicului Ionașco Ivul, și se afla printre cei mai puternici și bogați boieri ai Moldovei, deținând dregătorii înalte în Moldova medievală: logofăt al treilea (1599), vel logofăt (1606), vel vistiernic (1610). Marele boier a primit de la domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606
Nicoară Prăjescu () [Corola-website/Science/334072_a_335401]
-
fiind fiul spătarului Costandin Botez (d. 1837) și nepotul medelnicerului Ioan Botez, moșieri din Forăști. Potrivit vidomostiei boierilor din 1829, comisul Alecu Forăscu locuia la Forăști și „nu are sub stăpânire nimic, fiind holtei”. A devenit apoi spătar, agă și postelnic, fiind numit în 1855 în rangul de vornic, „pentru deosăbite slujbe”. Alecu Forăscu s-a căsătorit la 20 iulie 1833 cu Raluca Bașotă (1815-1875), fiica vornicului Andrei (Andrieș) Bașotă din Șoldănești. Data căsătoriei este atestată de o însemnare făcută de pe
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
Mavrocordat, fiica Catrinei Mavrocordat, soră a Saftei, în martie 1824. Zoe Mavrocordat a devenit astfel prin adopție Zoe Basarab Brâncoveanu, moștenitoare, la moartea părinților adoptivi, a fabuloasei averi brâncovenești. Pe Zoe, fiica lor adoptivă, au decis să o mărite cu postelnicul Gheorghe Bibescu, care a devenit ulterior domn al Țării Românești. Banul Grigore și Băneasa Safta Brâncoveanu s-au îngrijit de biserica Sfânta Treime din Brașov, de mănăstirea Bistrița Vâlcea, de mănăstirea Viforâta, pe peretele căreia se găsesc potretele votive ale
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
în familia banului Ioniță Gane (d. 29 august 1829) și al soției sale, Ecaterina Buznea (d. 3 iulie 1840). Mama sa se înrudea cu traducătorul Iancu Buznea. Costachi era frate cu ispravnicul, judecătorul și poetul Ienache (Enacachi) Gane (1787-1842), cu postelnicul Matei Gane, cu spătarul Dimitrie (Dumitrachi) Gane, cu aga Grigore Gane, cu Maria (căsătorită Hermeziu) și cu Agafia, Singlitichia și Sevastia (ce s-au călugărit mai târziu). Toți frații erau oameni de cultură. În plus, Ienache Gane era cumnat cu
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
cu Maria (căsătorită Hermeziu) și cu Agafia, Singlitichia și Sevastia (ce s-au călugărit mai târziu). Toți frații erau oameni de cultură. În plus, Ienache Gane era cumnat cu poetul Constantin Stamati, Dimitrie Gane era socrul scriitorului Costache Negruzzi, iar postelnicul Matei Gane a fost tatăl scriitorului Nicolae Gane. a avansat până la rangul de comis. A fost pasionat de literatură și a scris versuri, precum și cărțile de popularizare "Floare din sfintele scripte" (Iași, 1850) și "Pashalion nou sau Aflare modernă care
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
(n. 1633 /1637 ? - d. 20 februarie 1699) a fost mama domnului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu. Conform istoricului N. Iorga, Stanca Cantacuzino s-ar fi născut în 1633. S-a născut în influenta familie boierească Cantacuzino, fiind fiica postelnicului Constantin. Printre frații ei se numărau viitorul stolnic Constantin Cantacuzino, marele ctitor Mihai Cantacuzino și viitorul domn al Țării Românești, Șerban Cantacuzino. Stanca a fost măritată cu boierul Papa Brâncoveanu, din familia Brâncoveanu. Cuplul a avut trei copii, Barbu, Matei
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
la baza dealului Mitropoliei. La câțiva ani după acest episod, Preda Brâncoveanu, socrul Stancăi, a fost strangulat din ordinele domnului Țării, Mihnea al III-lea. În consecință, Stanca și-a luat copiii și s-a mutat pe moșia tatălui ei. Postelnicul Constantin Cantacuzino a suferit însă o soartă similară, fiind ucis la Snagov. Anul 1678 l-a adus pe tron pe fratele ei, Șerban Cantacuzino, care a hotărât lupta dintre Băleni și Cantacuzini în favoarea celor din urmă. Șerban a murit în
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
și Sfânta Teodora Împărăteasa Bizanțului. Biserica "Sfântul Nicolae" figurează ca monument de arhitectură de interes național cu codul LMI , în Lista actualizată (octombrie 2010) a monumentelor istorice înscrise în patrimoniul cultural național al României. Biserica este ctitoria Doamnei Ilinca, soția postelnicului Constantin Cantacuzino și, a fiilor săi Constantin Vel Stolnic și Mihai Vel Spătar. Inscripția de deasupra ușii de intrare arată că aceasta a fost ridicată în perioada 3 mai - 18 septembrie 1668. Planul edificiului este în formă de navă, cu
Schitul Mironești () [Corola-website/Science/332699_a_334028]
-
Constantin Șerban. Boierul Preda era de asemenea cel mai bogat om din Oltenia, renumele mergându-i până la Constantinopol, unde făcea negoț cu animale și bunuri. Pe fiul său Papa l-a căsătorit cu Stanca Cantacuzino, fiica influentului boier Constantin Cantacuznio postelnicul. În primăvara anului 1655 a avut loc răscoala seimenilor și dorobanților împotriva lui Constantin Șerban, care hotărâse la sfatul boierilor lui să-i concedieze și să îi trimită din țară pe mercenarii în mare parte sârbi. Întreaga familie Brâncoveanu, împreună cu
Familia Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332425_a_333754]
-
Barbu din Balaci și al Simei. A fost căsătorit cu Maria (născută probabil Cocorăscu). Prin căsătoria fiului lor Constantin Bălăceanu cu Maria, o fiică a lui Șerban Cantacuzino, Badea Bălăceanu s-a încuscrit cu domnul Țării Românești. În 1653 era postelnic, în același an fiind trimis de domnul Matei Basarab la Gheorghe Rákóczi al II-lea pentru a solicita ajutor împotriva domnului moldovean Vasile Lupu. A fost vătaf de aprozi între 1654-1657. Badea Bălăceanu a fost trimis de către Constantin Șerban la
Badea Bălăceanu () [Corola-website/Science/332487_a_333816]
-
scăpa de la moarte pe boierii Toma Cantacuzino și Iordache Cantacuzino, care fuseseră arestați de domnul Gheorghe Ștefan. În 1660, Bălăceanu a mers în Moldova, unde a comandat straja trimisă împotriva lui Gheorghe Ghica. Sunt documentate următoarele dregătorii: vătaf (1661-1663), mare postelnic (în 1664), agă (în 1665), mare sluger (în 1666), mare serdar (1667-1668). În 1669, a fost închis de domnul Antonie din Popești și de boierii Cantacuzini, care intenționau să-i taie capul, însă a fost iertat. În 1683, Bălăceanu a
Badea Bălăceanu () [Corola-website/Science/332487_a_333816]
-
de desfrâu. Dezagregarea treptată a averilor boierești a reprezentat un simptom generalizat la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind însoțită de ascensiunea administratorilor cu un spirit energic. În operele literare anterioare, reprezentanții clasei nobiliare încearcă să se revolte precum marele postelnic Andronache Tuzluc care cere pedepsirea lui Dinu Păturică și încearcă să-l sugrume sau ca boierul vechi Dinu Murguleț care îl amenință furios pe Tănase Scatiu: „Îl împușc! îl împușc! Hoțul!... care mi-a mâncat averea!... m-a adus în
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
critici literari au evidențiat o serie de asemănări între acest roman și "Ciocoii vechi și noi". Iancu Urmatecu, baronul Barbu și Jurubița (țiitoarea lui Urmatecu și amanta ulterioară a lui Bubi Barbu, fiul baronului) își găsesc corespondențe în Dinu Păturică, postelnicul Andronache Tuzluc și Kera Duduca din romanul lui Filimon, având un destin similar într-o oarecare măsură. Perpessicius afirma că aparențele acestor asemănări sunt înșelătoare, pentru că, în ciuda unor apropieri la nivelul subiectului, al stratului social din care provin personajele și
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
cu un chef zgomotos: "„Și pocnind din bici, el o luă înspre Herăstrău, să scoată soarele din lac, de fericit ce era!”". Relația între Urmatecu și boierul Barbu este mult diferită de cea care se formează între Dinu Păturică și postelnicul Andronache Tuzluc. Criticul Perpessicius constata existența unei relații de simbioză socială între personajele din "Sfârșit de veac în București", afirmația lui Urmatecu că „Până la moarte o să am nevoie de Măria-Ta!” nefiind una convențională, ci ilustrând o dependență morală și
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
Mihai Viteazul, fiul lui Pătrașcu cel Bun (domn al Țării Românești între 1554-1557), a urcat toate treptele dregătoriilor, de la ban de Mehedinți, mare stolnic, mare postelnic, până la mare ban al Craiovei (1593). În septembrie 1593, devine domn al Țării Românești (1593-1601), cu sprijinul unor puternice familii boierești precum Buzeștii și Cantacuzinii, precum și al principelui Transilvaniei Sigismund Bathory. La sfârșitul secolului al XVI-lea Țările Române cunoșteau
Mihai Viteazul, ziua în care a fost asasinat de oamenii generalului Basta-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104868_a_106160]
-
hărăzit caracterul domol și sfioșenia, această doamnă (1825-1909) ar fi reușit performanța de a fi mai mult decât „umbra” unui domnitor. Mica Elena Rosetti Crescută la ța-ră, printre mărunțișuri prețioase, precum mătăniile de mărgean ale bu-ni-căi de la Solești. Fiică a postelnicului Iordache Rosetti și a soției sale Catinca, născută Sturdza. Atât Elena, cât și frații săi, Constantin, Theodor și Dumitru, primiseră încă din copilărie o educație aleasă și severă, sub supravegherea directă a mamei. „Ca-tinca Ro-setti (...) ca ma-mă fiind prea
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
Muntele Sinai Biblic în vestul Arabiei Saudite, identificându-l cu muntele ; mai ales că în Peninsula Sinai nu sunt vulcani. La sfârșitul secolului al XVII-lea, spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716), unul dintre marii boieri din Țara Românească (fiu al marelui postelnic Constantin Cantacuzino, frate mai mic al voievodului Șerban Cantacuzino și unchi al lui Constantin Brâncoveanu), a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte, mergând și în peninsula Sinai, unde a ajuns până la , ridicată pe pantele Muntelui Sinai. Impresionat de măreția biblică
Muntele Sinai () [Corola-website/Science/337577_a_338906]
-
în ale sale „Scrisori către V. Alecsandri” nota următoarele: Filip Lenș a avut un conac în satul Pitaru. Aici, la 15 mai 1838, într-o cameră de serviciu a conacului s-a născut marele pictor Nicolae Grigorescu. Trei fii ai postelnicului Filip Lenș (Constantin, Alexandru și Ioan-Baptist) au plecat să studieze la pensionul lui M. Lemoine din Paris, ocazie cu care Filip Lenș a depus o „garanție”, reprezentând „plata pensiunii [...] pe șase luni în avans”. Filip Lenș a decedat în 1853
Filip Lenș () [Corola-website/Science/337644_a_338973]
-
2 vol., Istoria românilor, vol X, Discursuri parlamentare (1907-1917); 1985-2008 - editează din opera lui I.C. Filitti (Opere alese, Jurnal, 1913-1919; Rolul diplomatic al fanarioților, Omul prin operă); 1996 - George Ciorănescu. Românii și ideea federalistă; 1997 - Memoriile lui Nicolae Suțu, mare postelnic al Moldovei, 1798-1871, trad. din lb. franceză, introducere, note și comentarii; 1998 - Vocile exilului. Antologie; 2002 - Ion Bălăceanu. Amintiri politice și diplomatice, 1848-1903, traducere din limba franceză, introducere, note și comentarii; 2003-2006 - Călători străini despre țările române în sec. al
Georgeta Filitti conferențiază despre ”ION GHICA, un ctitor al teatrului românesc” la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105788_a_107080]
-
Sfanțul Voievod Constantin Brâncoveanu era, după tata, boier din neamul lui Matei Basarab, din satul Brâncoveni, fostul județ Romanați, iar după mama era înrudit cu puternică familie a Cantacuzinilor. S-a născut la 15 august 1654, părinții săi fiind postelnicul Matei Brâncoveanu și doamna Stâncă din familia Cantacuzino. Când unchiul său a ajuns domnitor (Șerban Cantacuzino, 1678-1688), a fost înaintat până la treaptă cea mai înaltă a ierarhiei boierești. În 1688, la cererea și la rugămintea Sfatului, Sfanțul Voievod Constantin Brâncoveanu
Sfinții martiri Brâncoveni prăznuiți pe 16 august, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105979_a_107271]
-
si monaco levercuson unu la zero. Astăzi au loc restul partidelor din prima etapă a grupelor cap de afișe meciul de la munhen dintre baier si mancester siti dar și întâlnirea de la roma dintre ase si ceseca moscova din roma elena postelnic. ase roma care este într-o grupă infernală în liga campionilor alături de mancestăr siti baier miunhăn și tețeca moscova se pregătește de primul său examen din această seară de pe stadionul olimpico din capitala italiană. portarul român bogdan lobonț care se
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]