1,576 matches
-
întregime din propriile talente șamanice și din abilitățile lui literare și imaginative. În loc să încerce să descopere dacă a vrut sau nu Castaneda să inducă publicul în eroare și, de asemenea, să-și păcălească îndrumătorii de la universitatea din California, unii comentatori postmoderniști (cf. de Mille 1980) au considerat această problemă irelevantă. Silverman (1975:xi) spune: "Pe mine nu mă interesează absolut deloc dacă "evenimentele" relatate de Castaneda au fost reale sau nu". Însă în ce calitate face Silverman această afirmație? Probabil mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Când comparăm teorii, comparăm fenomene diferite și practic imposibil de comparat. Nu există un acord cu privire la cea mai bună linie de argumentare în oricare teorie, și nici în ceea ce privește posibilitatea combinării principalelor lor realizări într-o teorie unificată. Teoria sau teoriile postmoderniste, din moment ce susținătorii lor ar nega că există o singură abodare la care aderă (a se vedea Capitolul 7 în volum), resping posibilitatea existenței unei teorii atotcuprinzătoare a relațiilor internaționale. Mai simplu, și după cum a fost deja menționat, există o suprapunere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
175) întreabă dacă este posibil sau dacă are sens să se facă distincția între "o lume a faptelor și un domeniu cognitiv al teoriei, care ordonează și dă sens în mod retrospectiv (sublinierea autorilor) datelor concrete". Dacă, așa cum susțin unii postmoderniști, nu există un punct de sprijin arhimedic care să facă posibilă cunoașterea obiectivă a realității exterioare, atunci însuși procesul de separare a "teoriei" de "practică", sau a "subiectului" de "obiectul" pe care încearcă să-l înțeleagă, este profund problematic. Într-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
devenim extrem de conștienți de presupozițiile, prejudecățile și înclinațiile ascunse despre ceea ce este și ce poate fi lumea socială și politică. Conform diferitelor perspective "critice", este inutil sau nerealist să încercăm să ne descurcăm și fără aceste presupoziții. Într-adevăr, abordările postmoderniste au pus accentul pe diferitele experiențe ale lumii relațiilor internaționale, susținând în același timp că toate punctele de vedere trebuie să fie supuse formelor de analiză critică care pun în evidență limitările și excluderile lor (George și Campbell 1990). Putem
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apariția abordărilor critice ale relațiilor internaționale (derivate fie din marxism sau din Școala de la Frankfurt ori plasate în evoluțiile din teoria socială franceză) a fost deosebit de importantă. Scopul lor este să critice pretențiile neorealiste privind "realitatea cognoscibilă" a relațiilor internaționale. Postmoderniștii, de exemplu, susțin că "realitatea" este produsă discursiv (adică, este construită prin intermediul discursului): ea "nu este niciodată "ceva" complet, total coerent, accesibil unei înțelegeri universalizate, esențialiste sau totalizante..., [ea] este mereu caracterizată de ambiguitate, lipsă de unitate, discrepanță, contradicție și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de ambiguitate, lipsă de unitate, discrepanță, contradicție și diferență" (George 1994:11). Attfel spus, nu poate fi limitată la o singură mare teorie sau redusă la un singur set de forțe, considerate a fi mai importante decât toate celelalte. Pentru postmoderniști, neorealismul nu este decât o altă construcție a lumii, una care ar trebui pusă sub semnul întrebării pentru că "forțează" realitatea și pentru că efectul său politic evident este ideea că eforturile de schimbare ale acelei lumi sunt inutile. Criticile privind scopul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
obiectivă care să justifice de ce oamenii trebuie să prețuiasacă autonomia și să se alăture unui proiect care promovează emanciparea umană universală? Exponenții abordărilor științifice au susținut că o cunoaștere obiectivă a finalităților sociale și politice nu este posibil de obținut; postmoderniștii au susținut că pericolul este ca orice doctrină privind scopurile ideale să devină o bază pentru noi forme de putere și dominație. În anii '90, dezbaterile cu privire la ce constituie "realitatea cognoscibilă" a relațiilor inter-naționale (întrebări ontologice) au fost însoțite de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de reușita sau eșecul construcției unei comunități mondiale. Ne-am referit mai devreme la măsura în care abordările critice au influențat Școala Engleză. Mai mult, diferite ramuri ale teoriei critice ( fie ea derivată din școala de la Frankfurt sau din abordările postmoderniste vezi capitolele 6 și 7 din acest volum) s-au fundamentat și ele pe scrierile Școlii Engleze (Der Derian, 1987; Linklater, 1998). Membrii Școlii Engleze au fost interesați multă vreme de diversitatea culturală în politica internațională și au precedat, într-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
despre modul în care s-ar putea ajunge la emancipare universală prin lupta de clasă. Atașamentul său pentru paradigma producției i-a făcut pe marxiști vulnerabili în fața acuzației de neglijare a inegalităților de rasă, etnice, religioase și de gen. Autori postmoderniști și feminiști au dezvoltat forme noi ale teoriei sociale critice care datorează foarte puțin marxismului, iar mulți resping ideea emancipării universale pe motivul că toate proiectele cosmopolite conțin sâmburii unor noi forme de dominație. Ei aduc în sprijinul lor exemplul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
eșecurilor Iluminismului european. Ei susțineau că Marx și Engels împărtășesc viziunea iluministă conform căreia sporirea cunoștințelor științifice și tehnologice conduce la o mai mare libertate umană; de fapt, aceasta conducea la noi forme de dominație birocratică. În anii 1970, scriitorul postmodernist Jean-François Lyotard (1984) spunea și el că, de fapt, credința că istoria umană era o călătorie de la dominație și superstiție către libertate și iluminare nu lua în calcul partea întunecată a raționalității de tip occidental și a progresului științific. Într-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Trebuie însă să observăm o mică revizuire a acestei critici. Statele moderne sunt nu doar prea particulariste pentru gustul lui Linklater, ci și prea universaliste (Linklater 1998: 27). Aici, el își rafinează critica timpurie a particularismului, recunoscând argumentele feministe și postmoderniste conform cărora universalismul riscă să ignore sau să reprime grupuri marginalizate sau vulnerabile, dacă nu respectă diferențele legitime. Însă Linklater rămâne fidel criticii Iluminismului la adresa sistemului statelor suverane și proiectului de a universaliza sfera în care ființele umane se tratează
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
poststructuraliste sau deconstructiviste vor fi tratați aici drept teoreticieni ai postmodernismului. Acest capitol este împărțit în patru secțiuni principale. Prima tratează relația dintre putere și cunoaștere în studierea relațiilor internaționale. Cea de-a doua subliniază strategiile textuale folosite în abordările postmoderniste. A treia secțiune analizează conceptul de stat în cadrul postmodernismului, iar ultima parte a capitolului se concentrează pe încercarea postmodernismului de a regândi conceptul de politică. Putere și cunoaștere în Relațiile Internaționale În cadrul relatărilor ortodoxe din științele sociale, cunoașterea ar trebui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pornească de la asumpția existenței lor, așa cum fac realiștii și neorealiștii, Klein analizează modul cum apar în istorie unități politice capabile de a se baza pe forță pentru a distinge un spațiu politic intern de unul exterior. În concordanță cu alți postmoderniști, el argumentează că "statele se bazează pe violență pentru a se constitui ca state", și, în cadrul acestui proces, "impun diferențe între ceea ce este intern și ceea ce este extern" (1994: 38). Violența strategică este constitutivă pentru state; ea nu se limitează
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestui proces, "impun diferențe între ceea ce este intern și ceea ce este extern" (1994: 38). Violența strategică este constitutivă pentru state; ea nu se limitează să "patruleze la frontierele" statului, ci "ajută de asemenea la constituirea lor" (1994: 3). Ceea ce demonstrează postmoderniștii privind violența în politica modernă trebuie diferențiat în mod clar de abordările tradiționale. În general, relatările tradiționale consideră confruntările violente drept evenimente normale în relațiile internaționale. Starea de anarhie este considerată ca un factor ce predispune statele la implicarea în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că "a fi deținut pe timp nelimitat ... înseamnă exact a nu avea nicio perspectivă de a reintra în textura politică a vieții, exact atunci când situația cuiva poate fi foarte, dacă nu fatal, politizată". Pornind de la ideile lui Agamben, aceste lucrări postmoderniste caută să arate modul cum statele suverane, chiar și cele liberale și democratice, se constituie prin excludere și violență. Frontierele Analiza (re)constituirii statului, în felul în care o face postmodernismul, însemnă în parte a cerceta felul în care este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe deplin, statul este într-un continuu proces de concretizare" (Doty 1999: 593). Implicația este că, pentru postmodernism, există o artă a guvernării statului, dar nu există un stat complet constituit (Devetak 1995a). Pentru a nu se înțelege că teoriile postmoderniste privind relațiile internaționale reprezintă o întoarcere la realismul stato-centric, unele clarificări sunt necesare în explicarea preocupării lor pentru statul suveran. Postmodernismul nu caută să explice politica mondială axându-se doar pe stat, nici nu ia statul ca pe un dat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a vieții politice moderne; activități ce destabilizează paradigma suveranității. Argumentul acesta folosește în mare măsură lucrările filozofice ale lui Gilles Deleuze și Felix Guattari (1977, 1987). Ei au dezvoltat un nou concept de limbaj ce a fost folosit de teoreticienii postmoderniști ai relațiilor internaționale pentru a înțelege modul de operare și impactul diferiților actori non-statali și ale unor fluxuri și deplasări care nu pot fi controlate de stat, asupra instituției politice a suveranității. Termenii centrali aici sunt reteritorializarea și deteritorializarea (Patton
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Însemna a lua în serios posibilitatea nașterii unor noi forme de identitate și comunitate politică, forme ce nu se bazează pe excluderea absolută și distincții spațiale între aici și acolo, sine și celălalt (Walker 1995a: 307). Connolly lansează o critică postmodernistă din care reiese că problema democrației se leagă direct de suveranitate. Argumentul lui este că noțiunea de suveranitate a statului este incompatibilă cu democrația, mai ales în modernitatea târzie globalizată. Scopul acestei critici este de a pune în discuție "monopolul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ruperea legăturilor dintre aceste concepte și noțiunile de teritoriu și suveranitate stă la baza sarcinii practice a unei politici sau etici postmoderne. Așa cum explică Anthony Burke (2004: 353) într-o critică puternică a teoriei războiului drept de după 11 Septembrie, concepția postmodernistă a unei "păci etice" ar refuza "să-și canalizeze obligațiile etice doar prin stat, sau să se bazeze pe el pentru o protecție violentă". Trebuie observat, totuși, că postmodernismul, ca o critică a totalizării, opune conceptele de identitate și comunitate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
alegerii raționale, în principal neorealismul și neoliberalismul. Folosesc termenul "teorie critică" în sens larg pentru a include toate teoriile post-pozitiviste din a Treia Dezbatere și de după, cuprinzând atât teoria critică definită restrâns de Școala de la Frankfurt cât și teoria internațională postmodernistă, discutate de Richard Devetak în Capitolele 6 și 7. După ce voi revedea premisele raționaliste ale neorealismului și neoliberalismului și voi trece din nou în revistă critica generală a acestor premise, lansată de teoreticienii critici în anii '80, voi examina originile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să demonteze structurile de dominare și opresiune (Hoffman 1987; George și Campbell 1990). Sub umbrela acestei vaste critici, teoreticienii critici moderni și postmoderni au rămas uniți împotriva teoriilor raționaliste dominante. Totuși, așa cum raționaliștii erau divizați intern, așa erau și criticii. Postmoderniștii, inspirându-se de la teoreticienii sociali francezi, mai ales de la Jacques Derrida și Michel Foucault, au adoptat o poziție de "interpretativism radical". S-au opus oricăror încercări de a evalua propozițiile empirice sau etice după vreun criteriu unic de validitate, pretinzând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
erau necesare pentru a distinge afirmațiile de cunoaștere plauzibile de cele neplauzibile, și că fără principii etice minimale asupra cărora s-a căzut de acord, acțiunea politică emancipatoare ar fi imposibilă. Mark Hoffman a caracterizat această diferență dintre moderniști și postmoderniști în termeni de distincție între "antifundaționism" și "fundaționism minimalist" (1991: 169-85). În ciuda acestor diferențe importante, primul val al teoriei critice a avut un puternic caracter metateoretic sau aproape filozofic. Teoreticienii critici internaționali au avut preocupări generale legate de epistemologie, axiologie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
disciplinei, frustrați de slăbiciunile analitice ale teoriilor raționaliste dominante, au îmbrățișat, și ei, cu entuziasm, noua perspectivă, deplasând-o de la periferie spre curentul principal al dezbaterii teoretice. Ecou al diviziunilor din cadrul teoriei critice internaționale, constructiviștii sunt împărțiți între moderniști și postmoderniști. Oricum, cu toții au încercat să articuleze și să exploreze trei afirmații ontologice legate de viața socială, afirmații despre care ei pretind că spun mai multe despre politica globală decât asumpțiile raționaliste rivale. Mai întâi, în măsura în care se poate spune că structurile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
convențional"" (1998:181). Nemulțumirile subliniate mai sus reflectă diferențele dintre cei care au creat conștient sau inconștient această distanță și cei care doresc să rămână în contact cu rădăcinile constructivismului. În cadrul ultimului grup se mențin diferențe importante între moderniști și postmoderniști. Cea mai importantă dintre aceste diferențe privește întrebările pe care le formulează, primii axându-se pe întrebări de tip de ce, iar ceilalți pe întrebări de tip cum. Spre exemplu, Reus-Smit (1995) preia întrebarea de ce societăți internaționale diverse au dezvoltat practici
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de gen care intră în componența unor concepte cheie și care inhibă o înțelegere corectă a relațiilor internaționale. Conceptul feminist de "gen" se referă la constructele sociale asimetrice ale masculinității și feminității, și nu la diferențele biologice feminin-masculin (deși feminismul postmodernist susține că atât sexul, cât și genul sunt categorii construite social, vezi Butler 1990; Gatens 1991). Imaginea occidentală hegemonică a masculinității este asociată cu autonomia, suveranitatea, înclinația spre raționalitate, obiectivitate și universalism, în vreme ce noțiunea dominantă de feminitate este asociată cu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]