1,516 matches
-
poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile ființei, posibilitatea de a trăi dinamic această modificare: materia nu poate fi separată
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: - “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
pe aceași parte. Tot el a postulat că dintr-un punct pe un plan se poate duce o singură paralelă la o linie dată. Suma unghiurilor interioare mai mică de 180° conduce la întâlnirea lor. Înlocuirea de câtre Lobacevski a postulatului paralelelor al lui Euclid cu postulatul funcțiilor hiperbolice de variabile complexe, a dus la descoperirea geometriilor neeuclidiene (Lobacevski, Riemann, Bolyai). Archimede, matematician și fizician grec, originar din Siracuza, (287-212 î.e.n.), personalitate paradigmatică a culturii elene, a devenit simbol al matematicianului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
postulat că dintr-un punct pe un plan se poate duce o singură paralelă la o linie dată. Suma unghiurilor interioare mai mică de 180° conduce la întâlnirea lor. Înlocuirea de câtre Lobacevski a postulatului paralelelor al lui Euclid cu postulatul funcțiilor hiperbolice de variabile complexe, a dus la descoperirea geometriilor neeuclidiene (Lobacevski, Riemann, Bolyai). Archimede, matematician și fizician grec, originar din Siracuza, (287-212 î.e.n.), personalitate paradigmatică a culturii elene, a devenit simbol al matematicianului inovator. S-a impus prin descoperirea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lucrarea sa Opus Majus, scrisă în 1267. 4. Raționamentul deductiv, este cheia de boltă a gândirii raționale. El permite trecerea de la general (abstract) la particular (concret). Folosirea raționalului deductiv nu e posibilă decât în cadrul organizat al unui sistem axiomatic cu postulatele, regulile și teoremele sale (de exemplu geometria lui Euclid). Gândirea deductibilă axiomatică operează cu structuri riguroase logice (silogismul, polisilogismul progresiv, regresiv) și matematice (algebrice, de ordine și topologice) pe care nu este locul să le prezentam. Raționamentul deductiv a primit
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
să ajungi la două concluzii contradictorii (o teză și o antiteză), aruncă o profundă neîncredere în capacitatea raționamentului logic, ca instrument fiabil de cunoaștere a adevărului. Însuși raționamentul deductiv a fost pus sub semnul îndoielii. Totul pornește de la formularea axiomelor (postulatelor), care sunt un produs creat de imaginația cercetătorului, nefundamentat. Criza axiomaticei modeme a fost analizată de Henri Poincaré și de Școala de la Viena. Fundamentarea valabilității proceselor logice deductive a fost negata atât de neopozitivism, cât și de convenționalism. De aceea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ajuns la rezultatele respective, nu ne putem pronunța asupra validității ei. b. Tradiția - este autoritatea trecutului. c. Miturile mass-media - exprimă un interes politic, social, etc. d. Experiența personala - nu tot ceea ce trăim este valid în orice situație sau orice persoană. POSTULATELE CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE Cunoașterea științifică se bazează pe cinci postulate fundamentale sau enunțuri despre lume, al căror adevăr este acceptat de majoritatea cercetătorilor din științele sociale și comportamentale. James W. Vander Zanden consideră că enunțurile fundamentale pe care se bazează cunoașterea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
validității ei. b. Tradiția - este autoritatea trecutului. c. Miturile mass-media - exprimă un interes politic, social, etc. d. Experiența personala - nu tot ceea ce trăim este valid în orice situație sau orice persoană. POSTULATELE CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE Cunoașterea științifică se bazează pe cinci postulate fundamentale sau enunțuri despre lume, al căror adevăr este acceptat de majoritatea cercetătorilor din științele sociale și comportamentale. James W. Vander Zanden consideră că enunțurile fundamentale pe care se bazează cunoașterea științifică sunt: - lumea înconjurătoare există independent de observația noastră
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai important dintre cele cinci postulate este Principiul determinismului, ale cărui reguli de bază sunt următoarele: - viitorul este determinat în trecut; - orice eveniment are o cauză determinată suficientă; - cunoașterea se întemeiază pe certitudine; - cunoașterea științifica poate fi adusă, în principiu, la nivel de cunoaștere completă; - cunoașterea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
respectivei teorii, precum și a găsirii metodelor de construire mai rațională a acesteia. Apariția geometriilor neeuclidiene a pus în discuție noțiunea de axiomă. Aceste două geometrii au apărut după ce o serie de geometri au căutat să găsească o demonstrație pentru faimosul postulat al lui Euclid referitor la câte paralele pot fi duse printr-un punct exterior la o dreaptă dată. Această demonstrație s-a dovedit imposibilă, până când, în același timp, doi geometri au avut ideea să renunțe la el socotind că-l
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
la câte paralele pot fi duse printr-un punct exterior la o dreaptă dată. Această demonstrație s-a dovedit imposibilă, până când, în același timp, doi geometri au avut ideea să renunțe la el socotind că-l pot înlocui cu un postulat contradictoriu cu acesta. În prezent există 3 tipuri de geometrii: a) geometria euclidiană, cu postulatul lui Euclid valabil (care poate fi enunțat și sub forma: printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o paralelă și numai una singură
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
demonstrație s-a dovedit imposibilă, până când, în același timp, doi geometri au avut ideea să renunțe la el socotind că-l pot înlocui cu un postulat contradictoriu cu acesta. În prezent există 3 tipuri de geometrii: a) geometria euclidiană, cu postulatul lui Euclid valabil (care poate fi enunțat și sub forma: printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o paralelă și numai una singură). b) geometriile neeuclidiene de tipul Lobacevski-Bolyai, cu postulatul lui Euclid nevalabil (printr-un punct exterior
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
tipuri de geometrii: a) geometria euclidiană, cu postulatul lui Euclid valabil (care poate fi enunțat și sub forma: printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o paralelă și numai una singură). b) geometriile neeuclidiene de tipul Lobacevski-Bolyai, cu postulatul lui Euclid nevalabil (printr-un punct exterior unei drepte date se pot duce două paralele la acea dreaptă). c) geometriile de tipul Riemann, cu postulatul lui Euclid nevalabil (printr-un punct exterior unei drepte nu se poate duce nici o dreaptă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
poate duce o paralelă și numai una singură). b) geometriile neeuclidiene de tipul Lobacevski-Bolyai, cu postulatul lui Euclid nevalabil (printr-un punct exterior unei drepte date se pot duce două paralele la acea dreaptă). c) geometriile de tipul Riemann, cu postulatul lui Euclid nevalabil (printr-un punct exterior unei drepte nu se poate duce nici o dreaptă paralelă la acea dreaptă). Această situație, ca și alte experiențe cu determinarea vitezei absolute a pământului, care a dus la apariția teoriei relativității etc., au
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
au fost apoi verificate, testate de foarte mulți cercetători și apoi modificate, îmbunătățite. Exemple de teorii științifice ar putea constitui: teoria molecular-cinetică a gazelor, teoria modernă a atomului, teoria nucleară, teoria genelor. Fiecare dintre aceste teorii necesită o listă de postulate (sau supoziții teoretice), referitor la existența mărimilor imaginate precum: molecule, atomi, electroni sau gene etc. Pentru exemplificare, în continuare am prezentat câteva teorii științifice, în special postulatele pe care s-au bazat ele la elaborare. Postulatele teoriei cinetice a gazului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
atomului, teoria nucleară, teoria genelor. Fiecare dintre aceste teorii necesită o listă de postulate (sau supoziții teoretice), referitor la existența mărimilor imaginate precum: molecule, atomi, electroni sau gene etc. Pentru exemplificare, în continuare am prezentat câteva teorii științifice, în special postulatele pe care s-au bazat ele la elaborare. Postulatele teoriei cinetice a gazului perfect: 1) Toată materia este compusă din particule mici. 2) Moleculele gazelor sunt mici în comparație cu distanta dintre ele. 3) Particulele sunt în continuă mișcare. 4) Ciocnirile între
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
necesită o listă de postulate (sau supoziții teoretice), referitor la existența mărimilor imaginate precum: molecule, atomi, electroni sau gene etc. Pentru exemplificare, în continuare am prezentat câteva teorii științifice, în special postulatele pe care s-au bazat ele la elaborare. Postulatele teoriei cinetice a gazului perfect: 1) Toată materia este compusă din particule mici. 2) Moleculele gazelor sunt mici în comparație cu distanta dintre ele. 3) Particulele sunt în continuă mișcare. 4) Ciocnirile între molecule sau între molecule și pereții vasului sunt perfect
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în comparație cu distanta dintre ele. 3) Particulele sunt în continuă mișcare. 4) Ciocnirile între molecule sau între molecule și pereții vasului sunt perfect elastice (fără pierderi de energie). 5) Energia cinetică medie a diferitelor molecule gazoase este aceeași la aceeași temperatură. Postulatele teoriei atomice ale lui Dalton (secolul XIX): 1) Întreaga materie este compusă în final din particule numite atomi, care sunt indivizibile. 2) Toate particulele unui element dat sunt de aceeași greutate și au în comun și alte aspecte (dar particulele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
alte aspecte (dar particulele altor elemente au diferite greutăți). 3) Atomii sunt indestructibili din punct de vedere chimic și identitatea lor nu se schimbă în timpul reacțiilor chimice. 4) Combinațiile chimice au loc prin uniunea atomilor diferitelor elemente în rapoarte simple. Postulatele teoriei nucleo-electronice: 1) Atomul este compus din nuclee, în jurul lor fiind un nor de electroni. 2) Nucleele sunt compuse din protoni și neutroni. 3) Protonii au sarcini pozitive. 4) Electronii au sarcini negative. 5) Numărul protonilor este egal cu numărul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sarcini negative. 5) Numărul protonilor este egal cu numărul electronilor. 6) Numărul de sarcini pozitive în nucleele unei substanțe este numit număr atomic. 7) Neutronii sunt particule neutre (din punct de vedere electric) și au masa aproape egală cu protonii. Postulatele teoriei genetice: 1) Genele există în perechi pentru o însușire, de obicei în zigoți (zigotul fiind celula diploidă rezultată din unirea a doi gameți haploizi rezultând un ou fecundat), în celulele de bază și în celulele generative gonade (gonada fiind
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și schimbul de părți de cromozomi. 9) Mai multe perechi de gene poate influenta aceeași însușire. CRITERII PENTRU VERIFICAREA CORECTITUDINII UNEI TEORII ȘTIINȚIFICE Urmărind criteriile ce stau la baza construirii unei teorii științifice (în conformitate cu criteriile Metateoriei), trebuie făcută precizarea că postulatele teoriei științifice sunt adeseori bazate pe observații asupra obiectelor din natură sau evenimentelor științifice, care au fost notate, urmărite, clasificate uneori cu mult înaintea emiterii postulatelor teoretice. Se poate afirma că nici o teorie științifică nu a fost formulată fără analiza
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
stau la baza construirii unei teorii științifice (în conformitate cu criteriile Metateoriei), trebuie făcută precizarea că postulatele teoriei științifice sunt adeseori bazate pe observații asupra obiectelor din natură sau evenimentelor științifice, care au fost notate, urmărite, clasificate uneori cu mult înaintea emiterii postulatelor teoretice. Se poate afirma că nici o teorie științifică nu a fost formulată fără analiza, calculul și clasificarea datelor empirice culese. De fapt, postulatele unei teorii științifice reprezintă baza pentru teoreme și predicții, care pot fi apoi verificate de experiențe în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
obiectelor din natură sau evenimentelor științifice, care au fost notate, urmărite, clasificate uneori cu mult înaintea emiterii postulatelor teoretice. Se poate afirma că nici o teorie științifică nu a fost formulată fără analiza, calculul și clasificarea datelor empirice culese. De fapt, postulatele unei teorii științifice reprezintă baza pentru teoreme și predicții, care pot fi apoi verificate de experiențe în mod direct și indirect. În continuare sunt prezentate criteriile de bază pentru verificarea unei teorii științifice, propuse de Gerald Halton și Duane Roller
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a ridicat după o bătălie inițială, cu un succes mai mare, apare o teorie rivală, mai simplă în sens și cu mai puține ipoteze și axiome. 2) O teorie este mai ușor de acceptat de cercetătorii contemporani dacă axiomele și postulatele sunt plauzibile. 3) O teorie are succes dacă este destul de flexibilă în dezvoltare, astfel încât pe parcurs să poată fi completată. În sinteză, o teorie poate fi testată, după următoarele criterii: 1) Sunt toate observațiile cunoscute din domeniu explicate de teorie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nu pot controla natura sau universul. Deci legile naturii sunt afirmații descriptive. Ele sunt diferite de legile civile sau juridice care sunt prescriptive, adică indică cum trebuie să se comporte oamenii. ELABORAREA TEORIEI ȘTIINȚIFICE Teoria științifică reprezintă o listă de postulate și atribute științifice de obicei specificând existenta, relații de legătură și evenimente privind entități imaginare (ca atomul, molecula, gena), obținând un sistem explicativ semnificativ pentru o serie de factori destul de diverși. PRINCIPII DE ETICĂ ÎN CERCETARE Decizia corectă luată în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]