2,294 matches
-
apocrif (și nici măcar în legendele populare ale potopului, culese în jurul anului 1900) nu se pomenește de meșteri care să îl ajute pe Noe. Mai mult decât atât, un astfel de topos nu ar fi putut apărea în legenda populară a potopului ca o dezvoltare firească a acesteia, pentru că ar fi intrat în contradicție flagrantă cu un alt motiv-cheie al legendei - edificarea arcei în secret (41, p. 278). „[Dumnezeu] i-a poruncit lui Noe să construiască pe ascuns o arcă și să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
haotice, reușind să ducă la bun sfârșit creația - adică motivele notate de noi cu numerele 3, 4, 5, și 6 din „varianta Bandinus”. Pun în paranteză faptul că un pseudosacrificiu ar putea fi depistat într-o variantă populară a legendei potopului. În Bucovina, se spune că Noe nu și-a luat nevasta în arcă, lăsând-o pradă potopului „pentru că l-a fost înșelat” (23, p. 19), și, în schimb, a luat cu el o altă pereche de oameni (repopularea trebuia totuși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
5, și 6 din „varianta Bandinus”. Pun în paranteză faptul că un pseudosacrificiu ar putea fi depistat într-o variantă populară a legendei potopului. În Bucovina, se spune că Noe nu și-a luat nevasta în arcă, lăsând-o pradă potopului „pentru că l-a fost înșelat” (23, p. 19), și, în schimb, a luat cu el o altă pereche de oameni (repopularea trebuia totuși să se producă !). Cu toate acestea, nu se poate considera episodul respectiv ca o posibilă reminiscență alterată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
destul de plauzibilă pentru a nu crede că ascunde în spatele ei vreo altă justificare ; și c) „sacrificiul” se produce post factum, și nu ca o necesitate rituală impusă de terminarea construcției. Un argument în sprijinul ipotezei mele că legenda românească a potopului a fost contaminată cu motive proprii legendelor tip Meșterul Manole este asemănarea dintre variantele românești ale legendei potopului și o variantă ucraineană a legendei edifi- cării unei biserici (43, p. 10). Dumnezeu (împreună cu Sf. Petru și Sf. Pavel) umbla pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
post factum, și nu ca o necesitate rituală impusă de terminarea construcției. Un argument în sprijinul ipotezei mele că legenda românească a potopului a fost contaminată cu motive proprii legendelor tip Meșterul Manole este asemănarea dintre variantele românești ale legendei potopului și o variantă ucraineană a legendei edifi- cării unei biserici (43, p. 10). Dumnezeu (împreună cu Sf. Petru și Sf. Pavel) umbla pe pământ, printre oameni. În vederea crești- nării acestora, el hotărăște să ridice o biserică și, în acest scop, a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
101). Principalele motive comune care apar în cele două legende ar fi următoarele : a) Risipirea în timpul nopții a lemnelor adunate în timpul zilei. Este o ipostază epică a năruirii periodice a construcției. Aceeași imagine apare în unele variante românești ale legendei potopului : „Dracului atât i-a trebuit ; iute s-a dus în pădure și cum a dat cu ochii la grămada de lemne, le-a răspândit Nichipercea, de nu s-a știut lemn cu lemn” (3, p. 130). b) Imaginea Dracului, obligat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu ochii la grămada de lemne, le-a răspândit Nichipercea, de nu s-a știut lemn cu lemn” (3, p. 130). b) Imaginea Dracului, obligat printr-un act magic să aducă înapoi lemnele, o regăsim și în legendele românești ale potopului : „Să te duci [i-a spus Dumnezeu lui Noe] la copacul din care ai tăiat cel dintâi lemn, să cazi în genunchi acolo, să te închini și să cetești rugăciuni până la sfârșit. Noe merse la copacul știut și într-atât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atare. Putem recunoaște funcționarea unui astfel de mecanism psihosocial în legenda lui Lycaon, cel transformat în lup de către Zeus pentru că i-a sacrificat acestuia un copil. Mâniat de gestul lui Lycaon (fiul lui Pelasgos, strămoșul mitic al pelasgilor), Zeus trimite potopul, de care scapă într-o ladă doar Deucalion și Pyrrha, al căror fiu, Hellenus, este socotit strămoșul grecilor (helenilor). Subtextul mitului pare evident : înlocuirea unei mentalități arhaice și a unor ritualuri barbare (practicate de pelasgi, populație balcanică prehelenică), în favoarea unor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
CLIX). Semnificația „bătutului în lemn” era aceea de a alunga/răpune duhurile rele, în cazul nostru, cele care se opun creației, cele care aduc în stare de ruină (Haos) o construcție ordonată (Cosmos). Am văzut că, în legendele românești ale potopului, Noe face toaca din primul copac (folosit) sau, mai simplu, lovește cu toporul în primul copac : „Noe, mergând la acel [prim] copac, a bătut cu toporul într-însul și [...] mergând la corabie a văzut-o întreagă” (3, p. 126). Conotațiile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aducă, pe rând, copacul (un măslin) care crescuse deasupra capului lui Adam (din cununa acestuia, adusă de Sit din rai) și alți doi copaci crescuți în rai, de unde au fost dezrădăcinați și scoși de apele fluviului Tigru și, respectiv, de potop. Semnalez aici cel puțin două motive mitice solidare cu tema în discuție : - cu ajutorul (inelului) lui Dumnezeu, Solomon trimite dracii să aducă lemnele pentru terminarea templului. La fel ca în legenda românească a potopului și cea ucraineană a edifi- cării bisericii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de apele fluviului Tigru și, respectiv, de potop. Semnalez aici cel puțin două motive mitice solidare cu tema în discuție : - cu ajutorul (inelului) lui Dumnezeu, Solomon trimite dracii să aducă lemnele pentru terminarea templului. La fel ca în legenda românească a potopului și cea ucraineană a edifi- cării bisericii, comentate de noi mai sus ; - neputința lui Solomon de a termina construcția fără să încastreze în ea un „lemn sfânt”, „un lemn ce era însămnat”, un lemn care „foarte făcea ciudesă [= minuni] mari
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acoperirea lui de ape, este vorba de mani- festarea Haosului asupra Cosmosului (arborelui cosmic). Să nu uităm că tot Vântul de Sud este acela care distruge și scufundă corabia lui Adapa (21, p. 56), și tot el cel care aduce potopul asupra lumii în miturile sumero-akkadiene (21, p. 169). Fără să intre în detalii, unii comentatori consideră că pukku este „un fel de tobă”. În episoadele anterioare (tăblițele I și II), Ghilgameș folosește o tobă, dar aceasta este altfel denumită și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ales în pădure nu este unul profan. El este indicat fie de spirite, fie chiar de zeu prin fulgerare. Mai mult decât atât, în practicile, credințele și visele inițiatice ale șamanilor se pot recunoaște unele elemente din scenariul mitic al potopului : călătoria pe mare până la un munte (ca în majoritatea legendelor despre potop) sau până la un copac (ca în legenda indiană a potopului ; Satapatha Brahma¡a, I, 8, 1-6) din lemnul căruia șamanul își va face toba ; folosirea tobei ca „luntre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spirite, fie chiar de zeu prin fulgerare. Mai mult decât atât, în practicile, credințele și visele inițiatice ale șamanilor se pot recunoaște unele elemente din scenariul mitic al potopului : călătoria pe mare până la un munte (ca în majoritatea legendelor despre potop) sau până la un copac (ca în legenda indiană a potopului ; Satapatha Brahma¡a, I, 8, 1-6) din lemnul căruia șamanul își va face toba ; folosirea tobei ca „luntre” cu care traversează marea ; figurarea pe corpul de lemn al tobei a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atât, în practicile, credințele și visele inițiatice ale șamanilor se pot recunoaște unele elemente din scenariul mitic al potopului : călătoria pe mare până la un munte (ca în majoritatea legendelor despre potop) sau până la un copac (ca în legenda indiană a potopului ; Satapatha Brahma¡a, I, 8, 1-6) din lemnul căruia șamanul își va face toba ; folosirea tobei ca „luntre” cu care traversează marea ; figurarea pe corpul de lemn al tobei a simbolurilor țărmului (terra ferma), bărcii etc. (55, pp. 39 și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o parte dintre aceste conotații în mituri, credințe și practici care au apărut și s-au dezvoltat în epoci și spații diferite și, mai ales, la civilizații aflate pe trepte diferite ale evoluției : Epopeea lui Ghilgameș, legendele românești referitoare la potop și credințele și practicile șamanilor. Aceștia din urmă foloseau inițial, probabil, tot un instrument idiofon de lemn, odată ce sacralitatea tobei șamanului este dată de sacralitatea lemnului din care este făcută. Toaca lui Noe, pukku lui Ghilgameș și toba șamanului - de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
semnificative, pe care nu le mai trecem în revistă - ajunge în pântecele uriașului geoantropomorf Antero Vipunen, pe care îl constrânge, în final, să-i destăinuie tainicele rune (59). Acestea se dovedesc a fi chiar povestea facerii lumii : 107Legenda românească a potopului Cântece preaminunate, Despre-a’ lumii-adânci obârșii, Vrăji ce fost-au la-nceputuri, Ce nu-s spuse de oricine, Nu le știu nici toți vitejii. Povesti-n vrăjite vorbe, în descântece întocmai, Cum la-a Domnului poruncă, Prin a Celui Tare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
universal răspândit : edificarea (micro-)Cosmosului „fără ajutorul uneltelor”, printr-un act magic, în speță prin sunete emise/produse de zeul sau eroul demiurg. Analogiile făcute sunt în măsură să confirme și să completeze semnificațiile simbolice din subtextul legendei românești a potopului. Arca este o imago mundi, iar toaca de paltin, un instrument magico-muzical cu valențe cosmo- gonice. Toaca lui Noe face parte din aceeași familie cu toba cosmogonică Damaru a zeului Siva, cu toba din miturile și riturile cosmogonice ale dogonilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ștefan cel Mare ar fi ctitorit o biserică în Borzești, pe locul unui falnic stejar, în crengile căruia a murit (accidental) un copil - tovarăș de joacă, din copilărie, al dom- nitorului (65, pp. 452-453). în unele variante moldovenești ale legendei potopului, Dumnezeu îi indică lui Noe efectuarea unui gest magic. Pentru a putea săvârși arca, el trebuie fie să lovească în „primul copac” cu toporul, fie să-și facă o toacă dintr-un paltin și să toace la rădăcina lui. Astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legendele Putnei - notează Ovidiu Papadima -, căutarea [locului noii mănăstiri] se împlinește cu ajutorul miracolului și de aceea nu mai necesită «jertfa zidirii», care i s-a impus atât de sângeros meșterului Manole” (65, p. 468). Ca și în legenda românească a potopului, în legendele tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici transpare rolul paltinului (vom încerca să reconstituim valențele mitico-simbolice ale acestui arbore într-un capitol separat) și rolul toacei, chiar dacă, de data aceasta, este vorba de prototipul ei divin. „Toaca din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
creația, dar și construcția mănăstirii (imago mundi). Orice alt loc, nestabilit și neconsacrat astfel, se dovedește a fi unul nefast, unde nici o creație (construcție) nu poate dăinui. 6. Rănirea Demiurgului Așa cum am văzut deja, în unele variante populare ale legendei potopului, în timp ce lucrează la arcă, Noe se taie la un deget. Să fie vorba de un banal (chiar dacă „primul”) accident de muncă ? Să fie vorba deci de o tratare realistă a temei, pe baza principiului „Cine muncește se rănește” ? La o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răspuns în acest sens. O privire comparativă asupra altor legende din spațiul european s-ar putea dovedi fructuoasă. Un basm german, Gâsca de aur (cules de frații Grimm), conține multe motive comune sau similare cu cele din legenda românească a potopului. Inclusiv mitemul rănirii eroului. Dintre cei trei frați, cel mai mare se rănește cu securea la mână în timp ce încearcă să doboare un copac din pădure. La fel pățește și fratele mijlociu, rănindu-se la picior. Cauza rănirii este explicită de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
violat - o greșeală rituală de construcție - este cauza rănirii lui Ștefan cel Mare, în legendele moldovenești care-i atribuie acestuia rolul de ctitor. Sunt legende care, așa cum am văzut, au multe și esențiale puncte comune cu cele populare referitoare la potop. În timp ce lucra, domnitorul „s-a tăiet la un deget” pentru că, din greșeală, ridicase mănăstirea pe locul și din lemnul altui paltin (sau, în altă variantă, pe locul altui soi de copac), și nu pe locul și din lemnul paltinului în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la ridicarea unei construcții „speciale” (mănăstire, corabie „năzdrăvană”), eroul demiurg se rănește (la mână sau picior) ca urmare a comiterii unei (unor) greșeli rituale de construcție (82). În urma acestui excurs comparativ, motivul epic „rănirea lui Noe”, din legenda românească a potopului, capătă semnificații mito-simbolice inedite care, chiar dacă nu sunt explicite în textul propriu-zis, sunt totuși confirmate de acesta : Noe se rănește la mână înainte de a fi îndeplinit canoanele rituale (alegerea copacului, baterea în toacă etc.). De altfel, concluziile la care am
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înlocuită cu un banal gest creștin (bătutul în toacă), ci că acesta din urmă este ecoul unei mentalități arhaice și complexe privind creația în general și, în special, cea prin construcție. Analiza celor câteva episoade ale variantelor românești ale legendei potopului mi-au permis depistarea și evidențierea unor străvechi motive magico-rituale, inserate în structura epică a mitului biblic. Ceea ce am vrut să demonstrez este faptul că aceste inserții au fost obligatorii. Ele au modificat în mod esențial statutul personajelor și relațiile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]