2,756 matches
-
pădurea de la Boureni, unde, știa de la cronicar (după propria-i mărturisire) despre legenda locului. Ca să ajungă în pădure, vânătorii au trecut râul Moldova și, în fantezia naratorului, trebuie să fi străbătut meleagurile satelor Verșeni, Miroslăvești și Soci. În descrierea itinerarului, povestitorul nu folosește toponimele satelor amintite dar, atenți la tabloul „topografic” al locurilor acestui periplu vânătoresc, e ușor de dedus că pașii personajelor sadoveniene au călcat potecile satelor miroslăveștene. E neîndoielnică probabilitatea mare ca scriitorul să fi scrutat des, din lunca
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
să-i fim alături colegi, prieteni, critici literari, editori de carte și de reviste literare. Înzestrată cu o capacitate dumnezeiască de armonizare a cuvintelor, Ioana Stuparu și-a ocupat locul printre cei aleși, cucerindu-ne inimile prin harul său de povestitor, astfel că, după ce realizezi lectura măcar parțială a unora dintre creațiile sale: Clipa de lumină, Editura Miracol, 2001 (romanul de debut), trilogia Oameni de nisip, Editura Amurg Sentimental, 2006 sau Grădina care s-a suit la cer, Editura Florile Dalbe
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
Direcției generale a teatrelor: ,,Exprim aici regretul fără de liman pentru greaua pierdere pe care literatura dramatică o încearcă prin moartea ilustrului autor al ,,Pavilionului cu umbre” În bogatele și substanțialele sale viziuni epice. Gib. Mihăescu s-a dovedit întotdeauna un povestitor la care desfășurarea evenimentelor nu se petrecea niciodată lin și fără de vâltoarea conflictelor, dualismelor, opozițiilor. Dramatismul mișcă întreaga sa epică, dându-i o forță și un ritm pe care puțini alții le mai dovedeau în literatura noastră. Și-n personajii
COMEMORARE -GIB I.MIHĂESCU-76 DE ANI DE LA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356694_a_358023]
-
ședință vine Dinu Pillat: „Cine-i George Muntean?” Eu zic: „Da` ce s-a-ntâmplat?”/ „S-a-ntâmplat un lucru rar”./ „Adică cum!?”/ „Am fost la prietenul Călinescu și a vorbit despre tine foarte bine și a zis că ești povestitor ca Creangă și onctuos ca Blaga!” Mărturisesc că nu știam ce-i aia onctuos și m-am uitat ușor cu îngrijorare. Bineînțeles că după aceea am descifrat și mi-a plăcut. Călinescu avea, într-adevăr, o opinie bună și a
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
cu sîmbure de nucă, gustul baclavalei recrează atmosfera interioarelor ca în călinesciana”carte a nunții “. Prin asemenea clivaje, prin portaluri apărute în falii de timp autorul ne conectează mereu la timpul universal în care identificăm clipa, trăind romanul postmodern al povestitorului demers” în căutarea timpului pierdut“. Prin fluxul memoriei afective, autorul își subordonează relatarea Timpului, infinit ca Autocrator ce-și măsoară prezența în țăcănitul tastelor calculatorului, în pașii musafirului drag, ce-I răscolește memoria, în soneria ce-l aduce la realitatea
ANTONIA BODEA PRECUM CURSUL OLTULUI ÎN GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355073_a_356402]
-
lumea în care trăim, dar prinși fiind în capcana ei, nu suntem capabili să facem atenție tuturor evenimentelor. Romanul de față, poate fi un studiu de caz cu valoare morală și educațională. Marian Malciu este un observator excelent și un povestitor iscusit.Lectură plăcută!Gabriela Petcuredactor cultural„Curentul Internațional” http://curentul.net Capitolul I VISE SPULBERATE (1) Ușa a fost trântită la ieșire cu toată forța de care femeia era în stare să se manifeste într‑un acces de furie. În
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
domnului Marin Trașcă (printr-o coincidență purtând același nume cu străbunicul meu. Lucrez de mai mulți ani la un roman care se cheamă chiar așa: „Mărin al lu' Trașcă”!!! Domnul să-l binecuvânteze, căci și străbunicul a fost un mare povestitor! n.a.) cunoscând foarte bine viața satului din zona Olteniei, cu toamnele dulci, încărcate de munții de struguri. Îmi aduc aminte de zilele luminoase și fericite din perioada când se culegeau strugurii, apoi se jucau în lin...Și acum simt în
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
dreaptă la rădăcina urechiușii parcă pentru a sta să prindă și mai bine din zbor cuvintele bunicului. Acestea se lăsau încă așteptate pentru a umple cu farmecul lor tăcerea nefirească dintre ei dar și din încăpere, o scădere a vocii povestitorului părcă o obligau să-și găsească poziția ce mai convenabilă, pentru a primi darul pe care bătrânul i-l promitea mereu și se ținea nici vorbă de cuvânt. Și dintr-o dată vocea stenică și domoală ce răzbătea către ea, împinsă
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
de a asculta și a afla adevărul, iar pe domnul doctor - poate și datorită înfățișării sale luminoase, cu trăsături frumoase și a părului alb ce-i încadra fața ca o cunună a înțelepciunii - l-au perceput ca pe un bunic povestitor, dăruit cu har, grație și timbrului nuanțat al vocii sale puternice și totodată blândă, cu o vibrație plăcută și emoționantă, încât ascultătorii deveniseră uimitori prin faptul că nu voiau să stingem focul de tabără, să mai rămânem în această atmosferă
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
trece de la gură la ureche și de la ureche la gură, așa că se mai schimbă personajele după situație și conjunctură. Un împărat, de pildă, se transformă în sultan sau președinte, în deputat dacă e cazul, depinde cine e mai important pentru povestitor. În orice caz, el rămâne un personaj de vază și de bază. Să-l numim, convențional, barosanul. Să ne închipuim așadar că Barosanul vine ca oaspete în casa unui om oarecare, un cetățean din stratul mijlociu al clasei de mijloc
SCHIŢE UMORISTICE (63) – FATA CEA ISTEAŢĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370113_a_371442]
-
și Veronica, să vină în această lume în același an, în 1850, și să plece în cealaltă lume tot în același an, în 1889! Despărțirea de cel mai bun prieten, moartea Veronicăi și problemele vieții au slăbit progresiv inima inegalabilului povestitor Ion Creangă. Poate că, ei aveau gânduri de întrevedere cu el la o zi mare! Întocmai ca-n poezia „Poeta de la Văratec” izvorâtă din admirația ce i-am purtat-o, asemenea și prietenul lor drag, medita tot mai des asupra
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]
-
și om. Ceea ce este sigur este faptul că blânda Harieta, cea care-l îngrijise pe poet în perioada de suferință, cu toată dăruirea de care poate da dovadă o soră, Valeria și Virginia, fiicele Veronicăi Micle și Constantin Creangă, fiul povestitorului, au trecut atunci prin astfel de situații. O regulă nescrisă a sufletului este aceea a datoriei! Ea are o față care arată neliniștea celor rămași pentru cinstirea memoriei celor plecați. Este vorba despre fapta de a nu le atribui nimic
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]
-
doua a lucrării (II. Note de lectură), cu excepția unui singur text despre cartea noastră (Dascălul Ion Creangă), pe care o consideră „o carte de citit, de conspectat[...]utilă dascălilor și elevilor, deopotrivă, prilej de cunoaștere (mai) aplicată a unui mare povestitor ca om al școlii”, un studiu documentat realizat de un „publicist și cronicar discret și merituos”, reia articole, eseuri, scurte cronici și evocări calde (și meritate) ale unor personalități de azi și de ieri din județul Teleorman. Istorici și monografiști
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
-l combina cu celelalte întru frumos. Parcă citindu-i gândurile, Cezarina Adamescu a constatat că la „veritabila româncă trăitoare în Canada” s-a manifestat „nevoia de comunicare, de împărtășire, de cuminecare din Trupul Cuvântului”, scrierile sale dovedind, neîndoielnic, „harul de povestitor moștenit de la clasicii literaturii române”, fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
camera sa, are o altă părere despre relațiile dintre cei trei frați, deoarece Luca și Ecaterina „și-au adorat fratele mai mare decât ei”, deși Mateiu „a păstrat o pompoasă atitudine în relațiile de familie, compensată prin darul lui de povestitor caustic”. Erau și momente când „surâdea indulgent” și „din străfundurile firii lui sucite țâșnea o rază caldă, din păcate trecătoare, și se topea gheața aroganței atât de potrivnice relațiilor de prietenie și de familie” (Cella Delavrancea). Fiind declarat „respins” la
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
pe toate orânduite, și la locul lor. După aproape o jumătate de oră de chinuri cumplite, ce biata maica-mea le îndura cu stoicism, iacătă-mă-s și eu: mic și sfrijit, un boț de humă, cum bine spunea inegalabilul povestitor român, Ion Creangă, răcnind ca din gură de șarpe, gata să-mi rup baierele plămânilor, venit să trăiesc pe această lume cu bunele și cu relele ei, până când mă voi reântoarce acolo de unde am venit, dând socoteală Creatorului, pentru faptele
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
măi Taty, dar stai să-mi aduc eu concordul meu de pe balcon să-ți arăt practic cum se face. Bine, deșteptule, ai să te văd, arată-mi, acceptă Taty bine dispus. Parcă își mai revenise spre starea lui firească de povestitor adevărat așa cum îmi plăcea mie să-l văd. Vezi, cănd stă cuminte pe pistă, boticul îl ține normal, în sus, așa drept. Numai când aterizează lasă boticul în jos să poată piloții să vadă pistă mai bine și să frâneze
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
vârf de rămurele/ Trec în stoluri rândurele,/ Ducând gândurile mele/ Și norocul meu cu ele//. Cât de frumos vorbea codrul cu marele bard... Eminescu! *** Cât de plăcut a fost să scriu aceaste amintiri, nesocotindu-mă nici scriitor și nici mare povestitor! Nu cere nici un efort să așterni pe hârtie ce este deja scris pe „banda memoriei”. Știut este că omul poate alerga cu picioarele cât îl țin puterile... iar cu mintea cât îl ține imaginația. Deci orice om se poate culca
BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369687_a_371016]
-
că suntem departe de ele. M-am luat cu vorba și nu am terminat caracterizarea acestui Om din afirmațiile sale. Domnia sa susține că Sadoveanu, pe care l-a cunoscut nu numai din opera sa, ar fi fost „cel mai mare povestitor și totodată cel mai tăcut”. Ei se înțelegeau între ei prin lungi tăceri bazat noțiunea indiană de comunicare prin meditare. Malița din contră a fost politician de mare carismă. Noroc că politica externă era ținută secretă pe vremea dictatorului altfel
IMPRESII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368105_a_369434]
-
DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > UN BALANS ÎNTRE FICȚIUNE ȘI REALITATE (SAU) "AL ȘAPTELEA SIMȚ", ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Scriitorul basarabean Nicolae Rusu e unul dintre cei șapte maeștri ai cuvântului din stânga Prutului, pe care, ca un privilegiu, i-am privit
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
timp deja invocat. Ba, mai mult, sunt tentat să cred că multe personaje sunt chiar eroi reali, disimulați în personaje fictive spre a le respecta dreptul la confidențialitate. Iar din câte îl cunosc, tangențial, în contextul privilegiatei mele relații cu “Povestitorul” (etichetă atribuită de distinsul critic și istoric literar Theodor Codreanu), sub masca personajelor sale (pozitive, cum altfel?) se numără și autorul, chiar dacă transpus doar parțial. Și dacă nu ai apucat a te informa din surse strict documentaristice despre mersul politic
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
timidul dar de cititor oferit autorului în preajma zilei de 26 februarie, corespondentul unei date identice din anul 1948, când în satul Risipeni, raionul Bălți se năștea un copil căruia destinul i-a hărăzit să ajungă ceea ce e azi, un redutabil Povestitor în domeniul prozei, dramaturgiei și eseisticii, “...un prozator extrem de viu, cu un stil alert și captivant.” (Theodor Codreanu) Așadar, distinse și dragă Domnule Nicolae Rusu, autorul acestei întreprinderi intermediate de palidu-i cuvânt (comparativ cu acelea din care s-a hranit
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
și cu mirosloveștenii cărora le-ați dăruit cărțile vă urăm La mulți ani, întru deplină sănătate și putere de creație prin forța propriului cuvânt! Gheorghe Pârlea Referință Bibliografică: UN BALANS ÎNTRE FICȚIUNE ȘI REALITATE (SAU) AL ȘAPTELEA SIMȚ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1152, Anul IV, 25 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
apoi am dat noroc: kampai! - Privește în jur și inspiră-te! Nu ai voie să faci poze. Acesta este un bar privat! Apoi a început povestea despre sake ... Eu am căutat să țin pasul notării celor povestite cu traducătoarea și povestitorul. - Există mai multe sortimente de sake. Unele se beau reci, altele încălzite, ținându-se cont de anotimp, dar și de gustul băutorului. Fiecare Cale Spirituală are o „ușă” de intrare, aceasta însemnând intrarea într-o nouă stare de spirit. Sake
BĂUTURA TRADIŢIONALĂ A JAPONEZILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353537_a_354866]
-
lumea în care trăim, dar prinși fiind în capcana ei, nu suntem capabili să facem atenție tuturor evenimentelor. Romanul de față, poate fi un studiu de caz cu valoare morală și educațională. Marian Malciu, este un observator excelent și un povestitor iscusit. Lectură plăcută! Gabriela Petcu redactor cultural “Curentul Internațional” http://curentul.net/ 2009 NOTĂ: Aceasta este prefața romanului CHEMAREA DESTINULUI, pe care, date fiind solicitările venite din partea unor cititori, am hotărât să-l repostez aici, în spațiul generos oferit de
CHEMAREA DESTINULUI, UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352855_a_354184]