1,132 matches
-
13). Există și o mare deosebire, de concepție, între cei doi. În pofida unor afinități de ordin filozofic, baza teoriei lui Coșeriu este una preponderent idealista, cu solide rădăcini în filozofia lui Aristotel, în timp ce baza teoriei lui Hașdeu este una preponderent pozitivista, ancorată în gândirea lui Herbert Spencer, pentru care Hașdeu nutrea o mare admirație 11. Or, Coșeriu nu împărtășea ideologia pozitivista, care întorsese spatele moștenirii antichității grecești (vezi Coșeriu, 1992b, p. 6) disprețuind complet clasicitatea. Iar despre Spencer, la fel, nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Coșeriu este una preponderent idealista, cu solide rădăcini în filozofia lui Aristotel, în timp ce baza teoriei lui Hașdeu este una preponderent pozitivista, ancorată în gândirea lui Herbert Spencer, pentru care Hașdeu nutrea o mare admirație 11. Or, Coșeriu nu împărtășea ideologia pozitivista, care întorsese spatele moștenirii antichității grecești (vezi Coșeriu, 1992b, p. 6) disprețuind complet clasicitatea. Iar despre Spencer, la fel, nu avea o părere prea bună: În timpul pozitivismului s-a ajuns la aberația că celui mai mic gânditor, lui Herbert Spencer
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din cele mai puternice influențe, Leibnitz, Montesquieu, Helvetius ș.a. Dar cel asupra căruia revine mereu cu o admirație nestăpânita este Herbert Spencer, căruia îi dedică cel de-al doilea volum al Istoriei critice" (Poghirc, 1968, p. 82)6. Deși componentă pozitivista a concepției sale filozofice este destul de clară, trebuie precizat că lingvistul român nu împărtășea întru totul ideile curentului pozitivist atunci la modă, dovadă că a și criticat uneori această orientare. El cultiva o formă specială de pozitivism pe care o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
este Herbert Spencer, căruia îi dedică cel de-al doilea volum al Istoriei critice" (Poghirc, 1968, p. 82)6. Deși componentă pozitivista a concepției sale filozofice este destul de clară, trebuie precizat că lingvistul român nu împărtășea întru totul ideile curentului pozitivist atunci la modă, dovadă că a și criticat uneori această orientare. El cultiva o formă specială de pozitivism pe care o numise "pozitivism istoric". 2.3. Un alt merit al lui Hașdeu este acela de a fi susținut necesitatea cooperării
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mai îndrăznețe decât acelea la care îl conducea intuiția propriu-zisă..." Studiul istorico-literar dedicat lui Macedonski are toate atributele genului, având o primă parte strict biografică și o a doua dedicată evaluării axiologice a operei. Vladimir Streinu, istoricul literar de tip pozitivist, pune la contribuție un întreg eșafodaj documentar, etalând o nebănuită voluptate de biograf, care urmărește riguros ascendența poetului, anii formării intelectuale, relațiile cu contemporanii notorii (Alecsandri, Maiorescu, Eminescu, Caragiale ș.a.Ă. Încheierea este că poetul n-a avut relații de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
exacte. Dacă Șerban Cioculescu practică în cuprinsul aceleiași Istorii, cu voluptate, incursiuni istorice, deschizând adesea savuroase paranteze filologice, dacă Tudor Vianu cultivă excursul teoretico-ideologic și estetic în baza unui instrumentar riguros și a unor îndelung cântărite valorizări, Vladimir Streinu cercetează pozitivist, fără exces, biografia autorilor, îngăduindu-și zborul planat asupra operei și contemplația estetică sistematică și consecventă. Trei autori diferiți ca structură intelectuală și ca posibilități exegetice au dat o Istorie unitară, ce-și afirmă cu superbă modestie organicitatea, coeziunea și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pună în evidență permanența unui filon clasic în cadrul literaturii române, al cărui punct de vedere îl fixa în folclor." Primul studiu monografic consacrat lui Vladimir Streinu este cel semnat de Serafim Duicu în ". Acesta are toate caracteristicile studiului de tip pozitivist - universitar, menținând dihotomia viață - operă, autorul cercetând cu minuțiozitate sursele documentare, înaintând treptat în argumentație și invocând la fiecare pas opinia de autoritate, folosind cu mare generozitate citatele pentru susținerea argumentării, păstrându-se în marginile unui stil strict funcțional. Autorul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
generozitate citatele pentru susținerea argumentării, păstrându-se în marginile unui stil strict funcțional. Autorul monografiei nu-și îngăduie volutele grațioase, jocurile de artificii, înfloriturile stilistice. Evită sistematic judecata encomiastică, rămânând în perimetrul aprecierilor critice cumpănite. Compartimentările lucrării reflectă aceeași viziune pozitivist funcțională asupra operei și personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o mulțime de probleme a căror abordare nu este simplă. Noile teorii vin cu un limbaj propriu, destinat descifrărilor și raționalizării lumii mișcătoare a formelor. Ele duc la o ruptură radicală cu orientarea științei contemporane, de fapt cu ideologia tehnico-științifică pozitivistă după care se ghidează aceasta. Teoriile morfologice fac să renască o mai veche idee, aceea a unei științe care permite nu doar acțiunea asupra lumii, ci și a Înțelegerii ei. Teoriile morfologice nu modifică doar sensul demersului științific, ci pledează
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
care ea judecă lumea și se judecă pe sine, se înțelege și se construiește. E vorba despre un model ideal cu toată distanța față de imediat pe care un ideal o presupune , și nu despre o inginerie socială aplicată cu brutalitatea pozitivistă a totalitarismelor moderne. într-o predică germană, Meister Eckhart a reluat imaginea cetății ca analogon al omului interior, mizînd în mod fericit pe dublul sens al termenului vechi german Stat : cetate, dar și stare a sufletului. Potrivit fizicii metafizice pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului polar, suveran față de mișcările lumii și totodată prezent în interiorul ei sub un chip discret, slab, străin, care nu face uz de prestigiu, de putere, de categoriile pozitive și, în fond, pozitiviste ale mentalității comune. Am putea presimți, pe această linie, paradoxul Principiului eficace prin simplă prezență, acționînd fără să făptuiască, transformînd fără să intervină explicit și autoritar în țesătura lumii. Nu tocmai acesta e modul de prezență al lui Christos în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
carte a lui Daniel Ménager, aș spune că îngerii sensurilor religioase îl duceau acum pe om foarte departe, dar nu îl mai duceau altundeva. Religia devenea, treptat, parte a sistemului lumii, prețioasă ca instrument de reglaj etic și social. De la pozitivistul secol al XIX-lea încoace, acesta e principalul rol ce i se acordă de către mai toată lumea. în a doua parte a secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX, religia a fost, în toată Europa, naționalizată, folosită ca un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vreme de J. M. Guyau, "omul cu profundă inimă creștină și cu creierul pustiit de pozitivismul logic al veacului al 19-lea". O concluzie amară i se impunea însă cu forța unei axiome: Universitatea avea un aer sufocant datorită spiritului pozitivist, anecdotelor zeflemiste și indiferenței radicale față de tot ceea ce voia să treacă dincolo de datele experimentale și de documentul istoric. Doar Iorga, singurul, era o personalitate care favoriza evadările în idealuri, dar naționalismul său funcționa de cele mai multe ori ca o condiție limitativă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
rolul său de instrument, pentru a nu mai vorbi de adevărul pe care-l poartă cu sine. În plus, în hermeneutica sa, pe lîngă fragmentele de spectacol deopotrivă filosofic, filologic și artistic, Noica pare să ia distanță și față de abordarea pozitivistă. Dincolo de înțelesurile sale imediate, un cuvînt poate sub-spune, supra-spune, juxta-spune varii lucruri pentru cel ce rostește, atitudine, spune Noica, specifică poetului și, în egală măsură, filosofului cînd sugerează, chiar prin licență, sensuri noi sau neconfirmate. Rațiune, comunicare și cuminecare Vorbind
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
una care să se întemeieze pe acele revelații ale experienței: "Nouă nu ne mai convine nici istoria ca știință și nici istoria ca proces și realitate, ci trăim disperați o tragedie sublunară"135. Obiectivitatea, așadar, mult visata obiectivitate a istoricilor pozitiviști nu avea ce căuta în atitudinea spontană, ocazională, selectivă și cu grad maxim de subiectivitate a cercetătorului. Ceea ce nu prezintă interes subiectiv nu face parte crede Cioran din istorie, și dacă aceasta din urmă ne spune doar ce s-a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
special al matematicii / 23 1.1. Matematica în viziunea lui Kant / 24 1.1.1. Sinteticitatea judecăților matematice / 28 1.1.2. Aprioricitatea judecăților matematice / 35 1.1.3. Aplicabilitatea matematicii / 42 1.1.4. Distincția pur-aplicat / 44 1.2. Pozitiviștii logici / 44 1.2.1. Matematica secolului al XIX-lea / 46 1.2.1.1. Apariția geometriilor neeuclidiene / 46 1.2.1.2. O nouă fundamentare a geometriei / 55 1.2.1.3. Schimbarea viziunii asupra geometriei / 60 1.2
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mari, într-o încercare de a atrage atenția asupra unei probleme care apare atunci când avem în vedere utilitatea matematicii în fizică problemă care este diferită de provocarea lui Wigner și a lui Steiner și de problema coordonării care apare la pozitiviștii logici -, urmată de un argument pentru ideea că singura cale de a răspunde la această problemă ar fi aceea de a adopta o doctrină empiristă în filosofia matematicii. La baza acestei lucrări au stat, la început, considerații opuse celor pe
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
interesante pentru că oferă o perspectivă istorică asupra acestei probleme. Failibilitatea matematicii va fi înțeleasă ca fiind în contrast cu statutul special al matematicii: dacă acceptăm că matematica este failibilă atunci nu mai putem susține că are un statut special în raport cu științele naturii. Pozitiviștii logici, deși salvează statutul special al matematicii, fac asta cu prețul pierderii oricărei speranțe de a răspunde la problema aplicabilității. Quine merge și mai departe și respinge atât statutul special al matematicii, cât și nevoia de a răspunde la problema
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
matematică privită ca un sistem neinterpretat. Astfel, din perspectiva lui Kant, nu are sens să vorbim despre o distincție între matematica pură și matematica aplicată, sau cel puțin nu în sensul în care înțelegem noi astăzi această distincție. 1.2. Pozitiviștii logici Viziunea kantiană asupra matematicii a suferit o lovitură decisivă 17 odată cu dezvoltările care au apărut în matematica sfârșitului de secol nouăsprezece și începutului de secol douăzeci și cu apariția la începutul secolului douăzeci a teoriei generale a relativității. Aceste
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
viziune asupra matematicii Pozitivismul logic a apărut în urma încercării de a înțelege implicațiile acestor "revoluții" din știința și matematica secolelor nouăsprezece și douăzeci pentru practica filosofică. Aceasta a fost în primul rând o filozofie a științei și de aceea "perspectiva pozitiviștilor asupra naturii și caracterului cunoașterii a priori... pornește de la probleme din științele empirice (geometria fizică și fizica matematică) și numai după aceea se orientează către problemele din fundamentele logicii și matematicii..." (Friedman 2007: 93). Pentru pozitiviști, problema centrală a filosofiei
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și de aceea "perspectiva pozitiviștilor asupra naturii și caracterului cunoașterii a priori... pornește de la probleme din științele empirice (geometria fizică și fizica matematică) și numai după aceea se orientează către problemele din fundamentele logicii și matematicii..." (Friedman 2007: 93). Pentru pozitiviști, problema centrală a filosofiei era cea de a oferi o justificare filosofică pentru ideile noi din fizica lui Einstein 52, iar la baza programului lor a stat o uniune a logicii și a empirismului. Pentru a înțelege mai bine viziunea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
problema centrală a filosofiei era cea de a oferi o justificare filosofică pentru ideile noi din fizica lui Einstein 52, iar la baza programului lor a stat o uniune a logicii și a empirismului. Pentru a înțelege mai bine viziunea pozitiviștilor logici, cred că este util să arătăm, luându-le pe rând, în ce fel au integrat ei cele două tipuri de schimbări care au avut loc. Să începem cu schimbările din matematică. Am văzut mai sus în ce fel au
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
văzut mai sus în ce fel au afectat aceste schimbări concepția kantiană asupra matematicii: nu mai putea fi susținută concepția lui Kant cu privire la demonstrația matematică și nici existența judecăților sintetice a priori. Această situație a stat la baza acceptării de către pozitiviști a unei poziții empiriste. Acest empirism își găsește expresia în așa numitul principiu al verificabilității. Acest principiu era considerat de către membrii Cercului de la Viena atât de evident încât considerau că nu are rost să-și piardă timpul oferind argumente pentru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
universală că sunt astfel; sau trebuie să spună că nu au conținut factual, iar apoi să explice cum poate fi adevărată, utilă și surprinzătoare o judecată care este lipsită de orice conținut factual." (Ayer 1987: 97). Dintre aceste două alternative, pozitiviștii logici au ales-o pe ultima. De ce nu au optat ei pentru o formă radicală de empirism, care ar fi fost, probabil, mai potrivită în contextul viziunilor "naturaliste"53? 1.2.3.1. Mill Cel mai la îndemână răspuns la
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
De ce nu au optat ei pentru o formă radicală de empirism, care ar fi fost, probabil, mai potrivită în contextul viziunilor "naturaliste"53? 1.2.3.1. Mill Cel mai la îndemână răspuns la această întrebare ar fi acela că pozitiviștii logici legau un astfel de empirism radical de numele lui Mill. Aceasta propusese o viziune conform căreia matematica și logica nu sunt a priori, ci constau din adevăruri universale despre lume la care se ajunge pe o cale inductivă. Philip
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]