1,967 matches
-
ca el mai rar. La un capăt șade jugul, Iar la altul este plugul; Dar mai este și-o zicală Cu lăsatul pe... Burduhos ca un butoi, Are mersul cam greoi; Are nas, dar n-are coadă Și stupinele le pradă. Nu zbiară, nu miaună, Când îl doare scheaună. Nu vreau gura să v-astup, Dar aș vrea să-mi spuneți ce-i: Unii spun că-i buduroi, Alții, mai deștepți ca noi, Zic precum că-ar fi știubei; Numai eu
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Iancu Jianu, pe Zdrelea, pe alți haiduci în haine arnăuțești, pe cari îi glorifică tîmpenia populară, i-au uitat toți, afară de editorul Herz și de romanțierul N.D. Popescu. În schimb, pe bulevarde și străzi de capitală, o mînă de oameni pradă copiii, oprește camioanele, vămuiește ideile”. O voință de profanare a valorilor colective „sacre” străbate aceste pagini deziluzionate, a căror violență e direct proporțională cu dezgustul în fața compromiterii idealurilor înalte, unificatoare. Partea literară a „Revistei revistelor” are în prim-plan un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ai călătorit și că ai o misie importantă la cancelaria ducală. Ai auzit ceva legat de cel care se proclamă noul profet în ținuturile arabe? Mi-am ridicat privirea pentru a o întâlni pe a sa: nu era încețoșată sau pradă demenței celor bătrâni, ci doar învăluită în cenușiu între trandafiriile pleoape căzute. Aș fi vrut să evit întrebarea, dar el a stăruit, așa că i-am spus ceea ce știam: - Este vorba despre un nobil arab care a studiat și a călătorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și ne-au luat prizonieri pe noi, cei care apăram palatul ducal. Am omorât și noi vreo șase, dar, când pumnalele avarilor au ajuns la gâtul Gailei și al lui Gumbert, ne-am aruncat spadele la pământ. În timp ce Cividale era prădat, văduvit de tezaur, iar violența își făcea de cap pe drumuri, am fost duși în tabăra avară, închiși într-un țarc de crăci asemenea caprelor și legați unul de celălalt. Când și când târau acolo încă un ostatic, și, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Știind că nu se mai puteau bizui pe nave, s-au ascuns în case precum șobolanii în cloacă. Când patriarhul Fortunato a descins, nimeni nu l-a împiedicat să intre călare în bazilica Santa Fosca. Oamenii lui, deja instruiți, au prădat tezaurul bazilicii vreme de un ceas. Singurul lucru pe care nu l-au găsit a fost scaunul lui Marcu. De aceea patriarhul a venit la mine, cu sabia în mână. Eu rămăsesem în camera lui Cipriano, cuprins de neașteptate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
papal, lăsând doar firimituri pentru plebe și soldați. După ce i-au alungat din oraș pe toți preoții și cardinalii, bizantinii și facțiunea romană a lui Mauriciu au jefuit Roma vreme de o săptămână, golind bisericile de podoabele lor prețioase și prădând casele romanilor rămași credincioși papei. IV Toată iarna dintre anii 638 și 639 am făcut planuri de război și am organizat convocarea armatei. Rotari era hotărât să-i alunge pe bizantini de pe pământul italian și - așa cum înaintașii lui cuceriseră întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fel de vacanță, și zile-n șir am stat cu fiul meu Ansoald. VII Culegerea de legi longobarde era gata. Informațiile primite din provinciile regatului, confruntate și armonizate, alcătuiau un codex acceptabil pentru toți longobarzii, mai ales pentru cei căzuți pradă sărăciei odată cu terminarea prăzilor de război. În lipsa mea, Adeodato a pus într-o ordine logică legile. Ansoald s-a sfătuit cu el în această privință. După ce-am terminat de citit marele volum de pergamente, nu mi-a rămas decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cuvântul dat. Dar cui? Patriarhului de la Grado sau celui de la Cormons? Am luat de bună judecata lui Adeodato; n-avea niciun rost să-mi mai bat capul. Fortunato, după ce risipise o mare parte dintre bunurile pe care cu ajutorul meu le prădase la Grado, murise ca un tiran nelegiuit ce fusese; pe tronul său stătea tricapitolinul Felice, care însă nu căpătase încă numirea de patriarh. La Grado, în schimb, Primigenio ducea o viață de sfânt, îngrijindu-se de sufletul celor care doreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din comun, a exclamat: - Aici a fost edenul, aici vreau să fiu îngropat! Ceea ce s-a întâmplat la anul 647. La anul 653 au fost zărite nave arăbești în largul mării din dreptul portului Siponto. Fiindcă de multă vreme arabii prădau și omorau în Sicilia și în alte locuri, oamenii îngroziți au început să murmure că ei ar fi fost o pedeapsă de la Dumnezeu pentru fapta lui Grimoald de a fi acordat azil evreilor și arienilor. Așa că arhanghelul i-a apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cool. Nu purta ochelarii aceia rotunzi, ci lentile de contact. Practic, era o altă persoană. Pentru că, cuprins de entuziasm În așteptarea deosebitei cine din seara aceasta pe Colinele din Maremma și pentru cele trei zile În hotelul șic din Saturnia, prădase Emporio Armani de pe bulevardul Babuino: În niște sacoșe stânjenitoare din carton lucios, ducea acasă o cămașă și o haină nouă, precum și un incredibil costum de baie potrivit pentru terme. — Sunt profesorul Valentinei, Îi spuse, profesorul de italiană, vă mai amintiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fâșie verde, care apoi s-a transformat Într-o pată de un verde intens, Întunecat, ca al pinilor - și verdele acela era Italia. Și el se emoționase. Căci Italia nu e verde. A fost, dar nu mai este. A fost prădată și apoi sufocată cu o crustă de ciment. E ca și cum am vedea de sus imaginea unei țări care nu mai există - trecutul. Emma Își Încheie hăinuța. Îi spuse profesorului că ea luase avionul o singură dată, când a fost În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dezgustat albușul vîscos care se Întărea. * * * Sala restaurantului avea aerul Înghețat al unui loc În care trebuia să se țină o sărbătoare care nu s-a mai petrecut. Loïc dădu brusc la o parte ceașca de cafea de pe bar, vizibil pradă unei intense stupefacții, și o privi atent pe Jeanne, care stătea În fața lui. - Nu-mi vine a crede, mamă! Dar de ce nu ne-ai spus niciodată adevărul despre ea? De ce? - Ca să vă ocrotesc, pe fratele tău și pe tine, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
păroase o zgîriau, scăpă volanul din mîini. Mașina făcu o Întoarcere de 180° , căci nu mai izbutea s-o controleze, și Începu să alunece inexorabil spre rîpă. O lumină orbitoare se apropie foarte repede, făcînd-o să nu mai distingă nimic. Pradă unei panici de nestăpînit, Marie nu mai Înțelegea ce se Întîmplă, nu mai putea controla nimic. Șocul se produse brusc și violent. Mașina se oprise. Redeveni atunci conștientă de crabii care mișunau pe corpul ei, Încercă să deschidă portiera, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
descendentă Kersaint să aducă pe lume un urmaș Le Bihan. De parcă ar fi fost ieri, Îl revedea În minte pe Arthus, cu privirea sticlind de ură, poruncindu-i să avorteze atunci cînd ea Îl anunțase că rămăsese Însărcinată cu el. Pradă sumbrelor ei amintiri, nu-l băgă În seamă pe Pierric care se luase după ea. Deodată, silueta masivă a fiului ei i se așeză de-a curmezișul drumului. Se agita, făcîndu-se că vrea s-o Împiedice să treacă. Yvonne, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
totul la cale, ca Întotdeauna, acum ați Înțeles? Toate crimele astea, toate sînt numai din vina lor de la bun Început! Ei au ucis-o pe Gwenaëlle a mea! Ei i-au ucis pe frații tăi, Marie! Trebuie să-i răzbuni! Pradă unui acces de ură, Yvonne vocifera, la limita demenței. Cei doi gardieni, asistați de un infirmier, puseră mîna pe ea și o tîrÎră spre infirmerie În vreme ce continua să urle. - Arthus e diavolul! El, fiul lui și cu Armelle, ei sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lui Erwan-Marie, jefuitorul, era pus pe cerceaful alb. Pătat cu sînge. Bătrînul se lăsă să cadă În genunchi la piciorul patului și Începu să plîngă. Marie nu dormise mai mult de un ceas și se trezise cu o tresărire bruscă, pradă o dată În plus coșmarului care nu-i dădea pace. Seara din ajun Îi lăsase amintirea unui enorm eșec. Toată noaptea Învîrtise și răsucise pe toate fețele opțiunile care i se ofereau. În zori, se hotărîse să-și amîne decizia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nu existau, creatura plutind deasupra podelelor. Se apropie. Ochii își schimbară culoarea: din gripal, cum era întreg corpul, deveniră de un strălucitor albastru-metalic. Încet-încet, spinarea i se dilată atât de tare, încât acoperi tot tavanul. Sub el, Ioana, neștiutoare și pradă unui somn agitat, emitea sunete neinteligibile. Străinul o privi cu ochii lui albaștri și se întunecă. Nu-i plăcea. Se îndreptă spre Elena și păru ceva mai vesel. Moliciunea brațului ei contrasta plăcut cu pătura rugoasă, și mai ales era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
o avusese cu Kurt. Crezi că aș juca-o bine pe Nora? o întreba acum pe Janey. Nu exista decât un răspuns și Janey i-l servi ascultătoare. Desigur, draga mea! Ai fi minunată. Ajunsesem la felul principal. Lăsându-mă pradă unui impuls gastronomic, mă aplecai peste masă și încercai carnea falsă, dulce-amăruie, de porc, care nu era deloc rea, probabil pentru că nu se simțea decât gustul sosului; după aceea, carnea falsă de rață, care semăna atât de mult cu originalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Mather, Pinchot și Theodore Roosevelt, răul era deja făcut. Rezultatul a fost Marea Criză din 1929. Făcu o pauză: Falimentul a venit din pricina problemelor agrare. Pentru fiecare faliment industrial, comercial sau bancar, existau o sută de falimente agrare... Pământurile fuseseră prădate fără milă și, cum spune Udall, „Natura a prezentat notele de plată, cufundând în mizerie milioane de oameni...“ Cu noi se va întâmpla la fel. Vom abuza de pământ până când pământul se va sătura și ne va trimite la dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Dumnezeu! — Nu? În Brazilia, obișnuiesc să o facă... Chiar tu ai spus-o. Când vor să dea gata un trib, le dăruiesc haine care au aparținut unor bolnavi. Cu tigaia în mână îi privi printr-o ferestruică pe indieni, care prădaseră colibele, punându-și pe ei toate boarfele găsite. — Privește-i! N-ar fi acceptat hainele alea, pentru că sunt bănuitori. Dar, acum, sunt prada lor de război. Ieși din bucătărie și începu să-i cheme strigând pe yubani. Când José Correcaminos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
o oră. — E ceva de natură personală? — Nimic din ce-am auzit, dar o să Întreb. — Mulțumesc, Riccardo. — Îmi poți spune despre ce e vorba aici? Brunetti nu vedea nici un motiv pentru care n-ar fi putut. Locuința lui a fost prădată azi-noapte și a dat peste jefuitori. Nu i-a putut identifica pe cei trei oameni, dar a știut ce tablouri au luat cu ei. — Pare specific pentru Viscardi, zise Fosco. — Chiar atât de prost e? — Nu, nu e prost, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
-și întoarce ochii către Laura. Pe lângă stratul de farduri obișnuit, femeia purta papuci din satin roșu cu tocuri înalte, asortate cu neglijeul. —Îți place? Laura și-a pus mâinile în șolduri și și-a împins sânii înainte. Hugo a tăcut, pradă unei dileme. Dacă spunea da, era clar că dădea de belea, în timp ce, dacă spunea nu, era evident c-ar fi supărat-o pe Laura. Totuși, nu putea rata nici cea mai mică șansă ca stabilimentul să fie de vânzare. Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de miezul nopții, se intrase în primele zile ale lui noiembrie. Acelaș vânt de decuseară, dinspre miazănoapte, sufla rece și crengile desfrunzite ale cireșului din fața ferestrei, se ciocneau între ele cu sunet uscat. - Se-năsprește vremea!... murmură Iorgu, lăsându- se pradă gândurilor. Pe cer, drept în creștet, o stea a tras o dâră albă pe răbojul cerului luminând liniștit, și dispăru stinsă în întuneric. ”- A murit un om!” i-a șoptit mintea, rar, ca o făptură sleită. - Așa îmi spunea bunica
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
rătăcită nu mai rămăsese decât ceva confuz, care nu-i îngăduia să cuprindă ce s-a întâmplat cu el. Încet, încet se limpezi. Făcu câțiva pași prin cameră și se opri în fața ferestrei. - Se’năsprește vremea!... murmură el, lăsându-se pradă gânduilor. ”- Unde este viață, este Dumnezeu!” îi șopti rar un gând. - Dar, cum se face că eu nu-l văd?! se întrebă el în gând. ”- Ba îl vezi în viața de toate zilele! Continuă gândul. Caută-l în dragostea de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și de comunizare a poporului român, Ion Golea acumulează tot mai multă mânie și revoltă Împotriva armatei invadatoare și a trădătorilor români. Învață limba rusă ca, astfel, să-i apere mai eficient pe săteni de hoardele bolșevice, care furau, jefuiau, prădau, torturau, violau fete și femei, Îi ucideau pe cei ce cutezau să se opună, Întocmai ca hunii și ca mongolii medievali. Intrând În legătură cu armata națională română din Germania și din Austria, Împreună cu Teofil Mija și cu alți camarazi organizează În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]