3,033 matches
-
Divine! Divine, scuzați-mi expresia... Sunt lucruri cărora le duci dorul, acolo, înăuntru... amănuntele... bruma aceea de șofran... foile de dafin... iar cârnații, desigur! Minunați, cârnații... — Încă puțin? — O să plesnesc... Dar mai putu încă vreo două linguroaie, și niște portocale prăjite, și o cafea neagră și tare ce vopsea ceștile. Și un păhărel de coniac care își merita greutatea în aur, chiar și o țigară de foi, pe care Monseniorul o păstra pentru marile ocazii. — Mă stricați, admise el. Cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
am mai mâncat ca lumea de când am plecat de la Misiune. Afurisitul ăla de metis de la Hotelul Santa Marta! Nu vorbiți urât, părinte. Uitați că sunteți basc! — Creveții ăștia îmi amintesc de locurile natale. Dacă ar fi avut și niște sardeluțe prăjite! Ai mânca niște sardeluțe prăjite, fiule? — Aș mânca „toate“ sardeluțele prăjite, părinte. Pe toate! Dar aici nu sunt sardele. Încă puțină șuncă? — Bine. Încă puțină brânză? — Bine. Încă o bere...? — Îhî! — Chelner! Două beri... Și, după o clipă, soseau: reci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de când am plecat de la Misiune. Afurisitul ăla de metis de la Hotelul Santa Marta! Nu vorbiți urât, părinte. Uitați că sunteți basc! — Creveții ăștia îmi amintesc de locurile natale. Dacă ar fi avut și niște sardeluțe prăjite! Ai mânca niște sardeluțe prăjite, fiule? — Aș mânca „toate“ sardeluțele prăjite, părinte. Pe toate! Dar aici nu sunt sardele. Încă puțină șuncă? — Bine. Încă puțină brânză? — Bine. Încă o bere...? — Îhî! — Chelner! Două beri... Și, după o clipă, soseau: reci, spumoase, galbene, transparente, îmbietoare... Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ăla de metis de la Hotelul Santa Marta! Nu vorbiți urât, părinte. Uitați că sunteți basc! — Creveții ăștia îmi amintesc de locurile natale. Dacă ar fi avut și niște sardeluțe prăjite! Ai mânca niște sardeluțe prăjite, fiule? — Aș mânca „toate“ sardeluțele prăjite, părinte. Pe toate! Dar aici nu sunt sardele. Încă puțină șuncă? — Bine. Încă puțină brânză? — Bine. Încă o bere...? — Îhî! — Chelner! Două beri... Și, după o clipă, soseau: reci, spumoase, galbene, transparente, îmbietoare... Ia, uitați-vă, părinte! — Nu fi bestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
fost frică de yubani... N-a vrut să-l contrazică, dar îi venea greu să o creadă. Adulmecă prin colțuri și, intrând în bucătărie, i se făcu foame. Aprinse focul și începu să-și pregătească un mic-dejun pantagruelic din ouă prăjite, șuncă, orez, fasole neagră, banane, fursecuri, biscuiți, cafea, lapte, zahăr, marmeladă, unt. Tocmai termina, când apăru Inti Ávila. Încă mai era amețit și cu mâna stângă își apăsa fruntea cu o batistă umedă: — Ești un porc! exclamă el. Niciodată n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
întâmplat? Unde e toată lumea? Ridică din umeri: — Mister... Ceva i-a făcut să fugă... Mai ții minte scena cu avionul? Mi-a făcut impresia că erau nervoși. Fugeau, dar nu știu de cine. — De noi? Nu-ți face iluzii! Ouă prăjite? Da, te rog... Atunci, de cine? — N-am nici cea mai mică idee... Deodată, se opri cu tigaia în sus, ca și cum l-ar fi străfulgerat un gând. Nu! negă el cu hotărâre. E cu neputință...! E imposibil. Pentru Dumnezeu cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cerul fără nori, fără alți pereți, decât pădurea de o parte și râul de cealaltă parte. Visă selve fără căldură și țânțari, fără umezeală și lilieci-vampiri, fără anaconde, șerpi sau caimani. Mâncă alte ouă de broască-țestoasă, și iuca, și banane prăjite, și se scăldă în apa neagră, curată și repede a râului, care îi întări trupul și îl însufleți... Se odihni în căldura amiezii, lângă poteci cu tapiri, aproape de familii de capibara care se jucau neliniștiți pe maluri, gata să sară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
câțiva pași de Rialto, și-l salută pe Roberto, proprietarul cărunt. Schimbară câteva vorbe și Brunetti ceru un pahar de Cabernet, singurul lucru pe care se simțea În stare să-l bea. Împreună de el mâncă și câteva din crevetele prăjite ce erau mereu puse la dispoziție la bar, apoi se hotărî să mănânce un tramezzino doldora de șuncă și anghinare. Mai bău un pahar de vin și, după aceea, Începu să se simtă om pentru prima dată În ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
observat ceva mic și maro pe linoleumul din fața lui. Părea a fi un portofel. Portofelul lui Alice? Hugo s-a repezit asupra lui așa cum s-ar fi repezit un om lihnit de foame asupra unei farfurii cu pește și cartofi prăjiți. Portofelul lui Alice! Trebuia să fie portofelul lui Alice. Cel puțin acum, prin demonstrația asta de cinste și bune intenții, putea să-i ceară numărul de telefon. Fluturând micul și prețiosul obiect din piele, Hugo a fugit către capătul culoarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
-și revină. Închizând ușa în spatele ei, Alice a simțit că i se întoarce stomacul pe dos din cauza mirosului de oțet și bicarbonat cu care curăța toată casa. Locul ăla puțea ca o dugheană în care se vindea pește și cartofi prăjiți. Alice a tras adânc aer în piept și s-a privit în oglindă, concluzionând posomorâtă că regimul ecologic asupra căruia insista Jake nu-i făcea pielea feței să arate mai frumoasă. După ce, atâția ani, se scăldase în produse Clarins, pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
doresc! zise George. - Și mie îmi era dor de tine! Abia așteptam să te văd, dragul meu. Haide, să stăm cuminți, se aud pașii tatei. S-au așezat la masă. Ea aduse preparate din porcul sacrificat; cârnați, carne de porc prăjită, ca la pomana porcului, șorici. Îndată, făcu și o mămăliguță. George mâncă tot ce i se pusese în farfurie, cu poftă. Se făcuse târziu și Gheorghe a mai rămas în bucătărie să pregătească bucațile de slănină și să termine de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
un cuvânt. Acesta îi luă mâna și io sărută: - Nu mai fi supărată pentru palma pe care ți-am dat-o aseară! A fost o prostie, într-un moment de nervozitate. Frusina nu-i răspunse. Pregăti câteva feliuțe de pâine prăjită și brânză proaspătă de vaci pe o farfurie, să se întremeze. Făcea asta ca și cum ar fi făcut-o pentru oricine ar fi fost bolnav, chiar și pentru un dușman deși sufletul ei era rănit. Ea nu ținea dușmănie cu nimeni
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
este băut și are chef de scandal. Pregăti masa. Făcuse o ciorbă de pește și pește prăjit cu mujdei de usturoi fiindcă în ziua respectivă era dezlegare la pește. Se gândi să facă și un pic de mămăliguță la peștele prăjit. Se întâmplă că puse mai mult mălai decât trebuia și ieși o mămăligă vârtoasă. Petre avea chef de scandal. - Tu nu vezi cum ai făcut mămăliga asta? E tare ca piatra! Nu ești în stare nici o mămăligă să faci. - Am
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
spuse tata la capătul scării, făcându-mi semn să ies prin cerul Înalt al Cinei celei de taină, fluturând cu mâna În urma mea la fel ca odinioară pe peronul gării din Aiud. m-a trezit un miros intens de ouă prăjite și cafea. S-ar fi părut că În les Bons matins diminețile erau Într-adevăr bune, cel puțin după miros. Din nefericire, când m-am uitat la ceas mi-am dat seama că nu aveam să gust niciodată din bunătĂțile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
spuse tata la capătul scării, făcându-mi semn să ies prin cerul înalt al Cinei celei de taină, fluturând cu mâna în urma mea la fel ca odinioară pe peronul gării din Aiud. M-a trezit un miros intens de ouă prăjite și cafea. S-ar fi părut că în les Bons matins diminețile erau într-adevăr bune, cel puțin după miros. Din nefericire, când m-am uitat la ceas mi-am dat seama că nu aveam să gust niciodată din bunătățile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a fost amestecat: mâncare multă și grasă, românească. Tort de casă care - cine știe de ce, nu seamănă la gust cu cel de-acasă. Am ascultat colinde cu Hrușcă. Am jucat cărți... Am mâncat semințe de floarea soarelui și pistacios - fistic. Prăjite, sărate... Nu mai întâlnisem acest obicei, noi petreceam Crăciunul “în familie”. Bradul era frumos - dar uscat. Îl făcuseră de prin noiembrie, așa cum se obișnuiește aici. Până de Crăciun începe să se scuture, te-apucă greață de el, nu puțini îl
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
bătrânei. Atunci și-aduse aminte că nu i-a adus nimic. Se căută prin buzunar, unde găsi câțiva franci, strâmbă din gură și se întoarse spre Barieră. Acolo dibui o simigerie, intră înăuntru și ceru o pungă cu alune americane prăjite și câțiva covrigi uscați, cu susan, dintre aceia în forma unui inel de lanț, care se sfărâmă în gură. Aceste produse ale cuptorului plăceau cu deosebire mătușii Agripina. Stănică se întoarse din nou în strada Fundăturii Vaselor, de astă dată
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sus." G. Călinescu Panait era directorul unei mari fabrici de zahăr și senator sub regim conservator. Stănică se urcă pe trepte în geamlâc, deschise o ușă și pătrunse într-o săliță în care mirosea grozav a năut și a cafea prăjită. Apoi bătu puțin într-o ușă, enorm de înaltă și vopsită așa de demult, încît se bășicase de uscăciune, și intră. Atunci văzu acest lucru, care pentru el de altfel nu era o surpriză, că odaia, mai înaltă decât adâncă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nostru nu vor fi îndestul de pricepuți să combine cele două ingrediente. Așa încît, cu cel mai mare respect, în următoarele, cel mult, șapte săptămâni, le vor hali separat, vor crăpa, amărâții, de foame! - Nu știu cetățenii să prepare cartofi prăjiți și crocanți într-o tigăiță de teflon? Ori măcar într-un tuci?! - Nu știm, arză-ne focul, să ne arză! Vai de păcatele noastre. Habar n-avem, Înălțimea Ta!... Consumăm prea mult ulei. Sîntem prea proști. - Să vă fac atunci
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fetele. Vrea să știe tot, dar tot nu se spune, în fine este mulțumit ! Omer, barmanul îi aduce o votcă rusească, de la el din grădină, râd cu toții în hohote; mănâncă cu poftă ciorba, fetele de la bucătărie îl servesc cu cartofi prăjiți și un patrician, slăbiciunea lui, mâncare pe care știu toți că n-o poate refuza. Unchiului îi vine o idee: - Mâine dimineață pe la 9, vino aici, mănânci și o ciorbă dar vreau să îl cunoști pe un amic, inginer șef
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ca un curcubeu; mătăsuri lucioase, haine țepene pe manechine de lemn; pantofi lungi și unduiți ca niște pești; cuie subțiri ca acele sau groase cât luminările, hamuri și șei de cal, cu stele de alamă; cafea cu bobul cât gândacul, prăjită și mirosind frumos, rahat tăiat felii, cu nuci la mijloc; portocale în foiță; pâini rumene, cuțite de oțel cu prăsele de sidef; plăcintă julită; covrigi, clești, săpun, munți de făină, rachiuri și sticle, tot ce voiai și nu voiai. Dăduse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aceea au dormit în groapă, și a doua zi, în zori, s-au dus la casa Didineir 276 În drum au trecut și pe la simigii. Piața, plină. Grecii, cu tarabele încărcate. Mirosea de departe a dovleac copt și a sămânță prăjită. Au grăbit pasul. Drept la Iani în prăvălie s-au înființat. - Bună ziua la negustori! a zis cel tânăr. Cațaonul înlemnise. Nici nu mai mișca. Codoșul își freca palmele cu bucurie. - Ce mai faceți, bre? a întrebat negustorul, cu jumătate gură
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a casei, ce da în grădină, în tinda întunecoasă, în care lucea într-un colț gaura cheiei de la ușa camerei iluminate. Intrarăm înlăuntru. Lumina ce-o arunca căminul cu oblonul deschis era roșcată, aerul cald, și un miros de cafea prăjită, îmbătător, făcea ca aerul și lumina din casă să doarmă pare-că. Singura schimbare a casei era că pianul venea acum de-a lungul păretelui de lângă fereastră, astfel încît clapele sale veneau tocmai alături cu fereastra, în care stau oalele cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Mirosuri de fructe Măr, pară, strugure, zmeură, lămâie, grepfrut etc. Mirosuri de flori Violetă, garoafă, trandafir, tei, verbină, măceș, iasomie etc. Mirosuri balsamice Brad, arbore de balsam (arbore cu rășina foarte parfumată), pin, ceară, tămâie etc. Mirosuri de ars Pâine prăjită, tutun, cafea, cacao etc. Mirosuri picante Piper, scorțișoară, micsandră, vanilie, dafin, nucșoară etc. Mirosuri animale Piele, vânat, blană, mosc etc. Mirosuri vegetale Iarbă, fân cosit, cicoare, anghinare, mușchi, frunze uscate etc. Mirosuri de pădure Lemn, pădure bătrână, cedru, santal etc.
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
vesel decât duhorile de corabie scufundată venind din subsoluri și decât cele de igrasie care colcăiau în pereți. Două femei dolofane își împărțeau ochiurile de aragaz, fiecare cu tigaia ei și cu fumul gros, de-a dreptul inițiatic, al cepei prăjite. Tăiau bucăți din ceva ce părea un fel de salam. Bărbații nu se vedeau prin fumul bucătăriei improvizate pe hol, în care cele două familii eco nomiseau spațiu și bani, folosind împreună aceeași butelie. — Bună seara, gospodină ! strigă Maca, printre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]