1,618 matches
-
hi, hi, o să-l apuce iarăși spasmele cu care se Încheia Întotdeauna veselia lui. „E foarte rea Frau Proserpina.“ Julius Îi spuse că era nepoata lui Beethoven și Înțeleptului i se umplură ochii de veselie, din nou era să se prăpădească de rîs. Și fiindcă rîdea fără oprire nu reușea să spună ce voia, rîsul pusese stăpînire pe el și Julius nu putea să Înțeleagă ce spune... hi, hi, hi, da, da, hi, hi, hi, băiețaș, hi, hi, hi, nepoata, hi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tău, da, da... Julius Își spuse că e un moment potrivit să continue dialogul. Bătrînelul Înțelept contenise cu rîsul și se uita acum la el foarte serios. Fata... O făcuse de oaie. De cum pomeni de fată, bătrînelul era să se prăpădească din nou de rîs. Julius trebui să aștepte răbdător să termine. — Și la fereastra aia? Omul ăla care repară mașinile? — Toți trebuie să muncim. În viață trebuie să muncești. Tu nu muncești? — Eu merg la școală. — Înveți ca să muncești mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
asta cu nepoata lui Beethoven? Întrebă Al Capone, În timp ce Julius se Îndepărta trăgînd cu urechea. — O glumă a lui Juan Lucas și bietul Julius... În bucătărie urmăreau cu mult interes conversația. Juan Lucas uitase să apese pe Întrerupătorul microfonului, se prăpădeau de rîs cei din barul de larnă. — De necrezut, spunea Susan. Nu se poate. — Ăsta? insista Juan Lucas, arătînd cu degetul lui foarte lung spre Al Capone; ăsta e În stare de orice. Trebuia să fii acolo ca să-ți crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
deschidă, spunîndu-i: te rog, nu mă chinui și apoi, În engleză, că o să Înnebunească de durere. Ultimele cuvinte le spusese cu atîta suferință În glas, Încît Julius se Întoarse imediat simțind că se topește de dragul ei și sigur că se prăpădea după ea, dar mai mult ca orice pentru cît era de frumoasă cînd ieșea din baia-piscină, bineînțeles că de asta se spăla de trei ori pe zi. La fel și acum, cu cît suferea mai tare, cu atîta devenea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mă Însor cu ea. Înțelegi? Eu nu Înțeleg prea bine. Cum sa-ți explic? Așteaptă puțin... cred că știu: eu mă Însor cu Maruja (fiindcă vreau să mă Însor cu ea) și În ziua nuntii vine Juan Lucas și se prăpădește de rîs și mama Îi spune Marujăi darling și lucrurile nu merg. Juan Lucas refuză să bea rachiul pe care i-l oferă acasă la Maruja (asta-i altă problemă, casa, Îmi Închipui că cea din Huaral e și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
i se urce-n cîrcă și să-i spună ceva la ureche, pînă cînd Vlăjganul se dădu un pas Înapoi călcîndu-l pe picior. Stătu cîtva timp așa și Șobolanul trebui să se sprijine de Bobby. Între timp continua să se prăpădească de rîs Împreună cu Lester și Puicuța. Fata suferă de nostalgie, comentă el În glumă. — De ce de nostalgie? Întrebă Lester. — De Crăciun Întotdeauna mă Întristez... Probabil că din cauza pruncului Iisus... N-ar fi trebuit să spună asta, fiindcă acum era Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
chema Delfinița. Ochii ei, la fel ca numele, se asortau perfect cu marea. Era foarte drăguță pe plajă. Astea erau cele mai frumoase clipe pentru Bobby. Într-adevăr, fratele lui și străinul se purtau grozav. Merita să vezi cum se prăpădesc fetele după ei, o plajă Întreagă murea după ei! Și ei stăteau Întinși pe nisip, cu privirile ascunse În dosul ochelarilor de soare, indiferenți, siguri de succes și apoi deodată hotărîți, sprinteni, ridicîndu-se dintr-o singură săritură și pornind În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să ieși mai des Întotdeauna sînt așa, se gîndea Bobby: data viitoare n-o să-mi mai iau o iubită pe cap, ci o să om un flirt, ca Santiago și Lester, sigur, la iei ca ei“. Ei Își sărutau fetele, se prăpădeau de rîs Împreună cu fetele, dar nici o promisiune, nimic În genul o să-mi fie dor de tine cînd mă Întorc În Statele Unite, sau o să-ti scriu și alte prostii de felul ăsta. În schimb, Rosemary Îl bătea la cap Într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
porni iar pe rîs. În timp ce Santiago se uita cu coada ochiului la Bobby, dar o clipă mai Înainte de a simți că era fratele lui și că-l iubea foarte mult fu cuprins din nou de impulsul de a zbura cu toții prăpădindu-se de rîs și senzația dinainte puse din nou stăpînire pe el. — Gata, zise, deschizînd portiera; mîine trimitem o macara să dezgroape mașina... În Chevrolet cu toții, haideți, repede! A fost cea mai frumoasă noapte pentru Bobby. Și cea mai scumpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
își trecu forțele sub comanda lui Clane și-l înștiință că își expediase mesajul în fiecare oraș important de pe pământ, în numele "excelenței sale" lord Clane Linn, supraviețuitorul, cel mai de vază de pe pământ, al nobilului Tews, răposatul lord consilier care se prăpădise în fruntea trupelor sale, apărând orașul Linn în fața mârșavului și criminalului atac prin surprindere, lansat de o hoardă barbară de oameni bestiali care urmau să distrugă cea mai minunată civilizație care a existat vreodată. Se înscria cu atât mai inspirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
tîlhari; dar oile n-au ascultat de ei. 9. Eu sunt ușa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mîntuit; va intra și va ieși, și va găsi pășune. 10. Hoțul nu vine decît să fure, să junghie și să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viață, și s-o aibă din belșug. 11. Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își dă viața pentru oi. 12. Dar cel plătit, care nu este păstor, și ale cărui oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
împărățești. 18. Neamurile se mîniaseră, dar a venit mînia Ta, a venit vremea să judeci pe cei morți, să răsplătești pe robii Tăi prooroci, pe sfinți și pe cei ce se tem de Numele Tău, mici și mari, și să prăpădești pe cei ce prăpădesc pămîntul! 19. Și Templul lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis: și s-a văzut chivotul legămîntului Său, în Templu Său. Și au fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pămînt, și grindină mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
mîniaseră, dar a venit mînia Ta, a venit vremea să judeci pe cei morți, să răsplătești pe robii Tăi prooroci, pe sfinți și pe cei ce se tem de Numele Tău, mici și mari, și să prăpădești pe cei ce prăpădesc pămîntul! 19. Și Templul lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis: și s-a văzut chivotul legămîntului Său, în Templu Său. Și au fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pămînt, și grindină mare. $12 1. În cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
16. și vor zice: "Vai! vai! Cetatea cea mare, care era îmbrăcată cu in foarte subțire, cu purpură și cu stacojiu, care era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare... 17. Atîtea bogății într-un ceas s-au prăpădit!" Și toți cîrmacii, toți cei ce merg cu corabia pe mare, marinarii, și toți cei ce cîștigă din mare stăteau departe; 18. și, cînd au văzut fumul arderii ei, strigau: "Care cetate era ca cetatea cea mare?" 19. Și își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
capabil să suporte doar povara unei căruțe amărâte, a dispărut. În locul lui a apărut un altul, de beton, în stare să reziste chiar și unui șir întreg de mașini de mare tonaj. Cu ochii amintirii, însă, eu văd tot podețul prăpădit de odinioară, pe care, vara, noi copiii satului, îl foloseam și ca trambulină, atunci când, cât era ziua de mare, nu ne mai puteam despărți de gârla noastră. Câteodată, când soarele ardea cu putere iar vitele pășteau în voie, între cei
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
seara înaintea chivotului Domnului, el și bătrînii lui Israel, și și-au presărat capul cu țărînă. 7. Iosua a zis: "Ah! Doamne Dumnezeule, pentru ce ai trecut pe poporul acesta Iordanul, ca să ne dai în mîinile Amoriților și să ne prăpădești. De am fi știut să rămînem de cealaltă parte a Iordanului! 8. Dar Doamne, ce voi zice, după ce Israel a dat dosul înaintea vrăjmașilor lui? 9. Cananiții și toți locuitorii țării vor afla; ne vor înconjura, și ne vor șterge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
și regina; ne-am uitat la ea foarte atent, dar pe rege nu l-am văzut prea bine din pricina pălăriei mari pe care o purta regina. Ni s-a făcut milă de bietul om. Părea așa de mic și de prăpădit, pierdut sub borurile pălăriei ăleia mari, după cum a zis domnișoara Webster. Domnișoara Webster e o fată din grupul nostru. Ne-am oprit o zi și la Oxford. Acolo am avut o vreme frumoasă și n-a plouat deloc. Apoi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fie rușine, Dan Dolan, să pomenești de sfinții părinți ai bisericii: n-am auzit nicicînd de-un sfînt care să laude o făptură omenească pentru că risipește ce i-a dăruit Dumnezeu. Crezi că m-aș Încumeta să las să se prăpădească atîta mîncare bună, cînd sînt atîția sărmani pe fața pămîntului care astă-seară se duc la culcare nemîncați? — Ascultă, am citit și argumentele marilor Înțelepți ai bisericii și ereziile necredincioșilor, de la sfîntul Toma d'Aquino pînă la Spinoza, iar cînd eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Doamne! nu se cădea să zică astfel de lucruri!“), dar Amanda a avut totdeauna vorba spurcată, nu se sinchisea defel de ce zicea, iar mai tîrziu toți spuneau că le-a strigat așa: „Ce, mă, vă trebuie pod ca să treceți un prăpădit de pîrÎiaș? Păi, Înseamnă că nu sînteți decît o șleahtă de nemernici!“ - zice. „Mă, voi, de colo, ăl care nu-i În stare de-atîta lucru nu-i bărbat În toată legea!“ iar yankeii au rîs, firește, și asta-i toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ani mai tîrziu, cînd a făcut tatăl tău un drum pînă acolo. (Să știi, fiule, că ăla tare a fost un drum zadarnic... de ce s-o fi dus? La ce bun s-o fi dus? La ce bun o fi prăpădit atîția bani?) „Ei, și l-ai văzut pe profesorul Truman?“ - asta a fost prima mea Întrebare, Înțelegi. „Da“ - zice - „l-am văzut“ - și-avea fața ca de piatră, Înțelegi. „Ei, și ce mai face? Cum o mai duce?“ Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ajunge amîndoi În groapă“ - a zis și zău că n-a greșit prea mult! Doctorul ăla pe care l-au chemat la Woodrow Wilson, ce bărbat frumos și-n floarea vieții, cine-și putea Închipui că tocmai el o să se prăpădească?... Se zicea că salvase mii de vieți și, cînd i-a venit și lui timpul, n-a putut să se salveze. Au făcut tot ce-a fost omenește posibil, cum se zice, cred c-au secat toate izvoarele științei medicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
zis - „asta-i tot ce ai de făcut.“ „Și ce folos, Eliza?“ - a zis. „Îi dă bani lui Rufe Porter și-l trimite să cumpere el o sticlă, și prefer să-l văd cheltuind banii pentru el decît să-i prăpădească pe bețivanul ăla bătrîn.“ „Adică a mai făcut așa și altă dată?“ - am zis. „Da, chiar așa a făcut de multe ori“ - zice Ambrose. „Rufe vine și cumpără rachiul pentru el și-l beau amîndoi acolo, la atelier.“ „Ei, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a cheltuit peste zece mii de dolari ca să-i apere. „N-avea grijă“ - i-am spus tatălui tău - „că n-a fost decît o picătură dintr-un ocean. Unde se află ei acum au din belșug de toate, nu te mai prăpădi cu firea din pricina lor“ - am zis. „Oricum, mă bucur c-au scăpat“ - a zis. „A curs și-așa destul sînge. Nu văd la ce-ar folosi să mai curgă.“ Am dat din cap. „Ba eu cred că n-ai dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe care le trimisese de la piață. „O să ne Îmbolnăvim cu toții, o să ne cadă copiii la pat! Nu-i bună atîta carne!“ CÎnd te gîndești cîtă risipă, dragul mamei, de cîte ori am plîns eu pentru asta, că se ducea și prăpădea banii așa. „Doamne, Dumnezeule, n-am văzut În viața mea atîta lăcomie!“ - gîndeam că o să se simtă jignit, Înțelegi. „Nu te gîndești decît la burta ta! Stai și judecă un pic: cum crezi c-o să reușești să strîngi măcar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
povestesc despre frazele pe care le scrie în Jurnalul său Mihail Sebastian despre cum anume dispare pe la cotul Donului, în vremea ultimului război, Emil Gulianu. În același timp, Mircea Eliade se afla la Lisabona. Deosebirea dintre ei: celui care se prăpădește prin tranșee îi era indiferent războiul, poate că nici nu și l-a dorit, poate că l-a urît. Celălalt, spune Sebastian, și-a dorit acest război, a crezut în el, l-a susținut cu ardoare. Așa o fi, se
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]