2,533 matches
-
preot, ajutat de un cântăreț 904. Școala din comună a fost construită de către locuitori în anul 1882 și avea 42 de elevi și un învățător 905. La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna avea: 136 de case, 6 bordeie, 2 prăvălii, 4 mori și 5 fântâni 906. În aceeași perioadă, populația comunei era de circa 800 de locuitori, din care: 365 erau români, 350 bulgari, 63 găgăuzi, 5 greci și 5 țigani 907. Comuna Turcoaia era situată pe malul Dunării, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și câte o școală. Cele două școli au fost fondate de către locuitori în anul 1884 și, la sfârșitul secolului al XIX-lea, aveau 3 învățători și 108 elevi 914. În aceeași perioadă comuna Văcăreni avea: 419 case, 3 bordeie, 7 prăvălii, 14 mori și 21 de fântâni 915. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei era de aproximativ 2 100 de locuitori, din care 2 041 erau români. În comună mai locuiau: 71 de armeni, 43 de țigani, 7 bulgari
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La Sulina existau și două geamii. Geamia cea mare, Hamidia, a fost construită în anul 1857 de către comunitatea musulmană din localitate 946. La sfârșitul secolului al XIX-lea orașul Sulina avea 1 186 de case. De asemenea, existau 154 de prăvălii, un hotel și 3 mori947. Toate acestea denotă dezvoltarea continuă ce a cunoscut-o această localitate după instalarea sediului Comisiei Europene a Dunării aici în anul 1856 și anexarea Dobrogei la România. De altfel, după anul 1878 Sulina era cel
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din urmă a fost construită în anul 1854 și avea hramul "Sfinții Voievozi"959. În anul 1879 la Chilia Veche a fost înființată o școală mixtă. La sfârșitul secolului al XIX-lea orașul avea: 475 de case, 8 bordeie, 6 prăvălii, 21 de mori și 51 de fântâni 960. Conform raportului înaintat de către administratorul plasei Sulina către prefectul județului Tulcea în anul 1880, orașul Chilia "posedă școli primare de băeți și fete și sunt înființate doue localuri de școli în foarte
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-lea, populația orașului Chilia Veche a ajuns la circa 2 400 de locuitori. Marea majoritate a acestora (1 289) erau ruși, iar 259 erau români 968. În anul 1900 în orașul Chilia Veche existau: 475 de case, 8 bordeie, 6 prăvălii, 21 de mori și 59 de fântâni 969. Caraorman era o comună rurală situată pe grindul cu același nume din Delta Dunării. Populația era formată, în cea mai mare parte, din ruși și lipoveni, alături de care trăiau și români. Principalele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
curate"975. Biserica rusească din satul Sfântul Gheorghe a fost reparată din temelii în anul 1880. Aici a fost construită, după 1878, și o școală. La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna Sfântul Gheorghe avea 144 de case și 10 prăvălii 976. În aceeași perioadă, populația localității era de 829 de locuitori. Dintre aceștia: 592 erau ruși, 108 greci și 102 români 977. Comuna Sfiștofca era situată pe grindul Letea și cuprindea satele Sfiștofca și Periprava. Localitatea avea două biserici lipovenești
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce se ocupau cu: pescuitul, agricultura și creșterea vitelor. În anul 1882 în comună au fost înființate două școli mixte, câte una în fiecare din cele două sate981. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea: 196 de case, 3 prăvălii, 6 mori și 38 de fântâni 982. În aceeași perioadă, populația comunei Satul Nou era de puțin peste 1 000 de locuitori, din care 519 ruși și 497 români 983. Plasa Tulcea era situată în partea de nord a județului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mahmudia, ctitorie a familiei românești Gâscă. În anul 1878 orașul avea "o stradă principală prin mijloc și câte două laterale paralele, în dreapta și stânga acesteia". Străzile laterale erau "scurte, strâmte și neregulate"986. În zona centrală a orașului erau "așezate prăvăliile cu streșini prelungite și sprijinite pe stâlpi". Tocmai din această cauză orașul prezenta "un aspect cu totul oriental"987. La scurt timp după unirea Dobrogei cu România, "orașul era nepavat, murdar", iar " iluminatul (...) paza și serviciul municipal" aproape lipseau 988
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu România, "orașul era nepavat, murdar", iar " iluminatul (...) paza și serviciul municipal" aproape lipseau 988. Din punct de vedere administrativ, orașul Mahmudia cuprindea și cătunele Gorgova și Cara-Suhat. În aceste condiții, localitatea Mahmudia avea: 436 de case, 3 bordeie, 4 prăvălii și 10 mori989. Refăcută pentru prima dată în anul 1864, biserica ortodoxă din oraș a suferit lucrări de renovare și în cursul anului 1899. Alături de aceasta, în orașul Mahmudia mai existau trei biserici ale lipovenilor și o sinagogă 990. Școala
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost înființată în anul 1892 și avea un învățător. Cele două școli din comună aveau, la sfârșitul secolului al XIX-lea, un număr de 180 de elevi 995. În aceeași perioadă, în comuna Agighiol existau: 348 de case, 11 prăvălii, 20 de mori și 114 fântâni 996. Populația comunei era de 1 939 de locuitori, din care 1 546 erau români. În satul Sabangia, din cei 474 de locuitori, 455 erau români și 19 evrei, în timp ce, în satul Agighiol locuiau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al XIX-lea, școala având 84 de elevi. Școala din satul Pârlita a fost înființată în anul 1897 și avea 58 de elevi și un învățător 1001. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Beș-Tepe cuprindea: 275 de case, 4 prăvălii, 15 mori și 32 de fântâni 1002. În aceeași perioadă, populația comunei era de 1 479 de locuitori, din care: 856 erau români, 294 ruși, 289 bulgari, 14 tătari, 10 țigani, 5 armeni și 5 evrei 1003. În satul Beș-Tepe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
localitate a fost construită în anul 1883 de către locuitori și avea un învățător și 42 de elevi 1005. Nu exista un sediu pentru primăria comunei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Câșla avea: 121 de case, 8 mori, o prăvălie și 4 fântâni 1006. Populația comunei era de 626 de locuitori, din care: 395 erau români, 84 ruși, 67 bulgari, 65 turci, 9 găguzi și 6 greci 1007. Comuna Cataloi, reședința plășii Tulcea, era așezată pe valea Telița, fiind traversată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aceasta având un învățător și 59 de elevi 1012. În anul 1890 a fost construită în satul Cataloi o clădire având ca scop adăpostirea sediului primăriei comunei. La sfârșitul secolului al XIX-lea în comuna Cataloi existau: 306 case, 5 prăvălii, 10 mori și 139 de fântâni 1013. Populația comunei era de aproape 2 000 de locuitori, din care circa 800 erau bulgari. În satul Cataloi, dintr-o populație de aproximativ 1 400 de locuitori: 431 erau italieni, 356 români, 332
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Școala din comuna Frecăței a fost înființată în anul 1898 și era frecventată de 52 de elevi. Aici își desfășura activitatea un învățător 1016. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea Frecăței avea: 154 de case, 20 de bordeie, 2 prăvălii, 7 mori și 17 fântâni 1017. Populația comunei era de 931 de locuitori, din care: 549 erau bulgari, 156 români, 154 turci și 65 ruși1018. Comuna Malcoci era așezată pe brațul Sfântul Gheorghe, la 7 km spre est de orașul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la 26 iulie 1899. Toți cei 120 de locuitori ai acestui sat erau români. Aceștia construiseră 29 de case și practicau agricultura, creșterea animalelor și pescuitul 1025. Localitatea Malcoci cuprindea, la sfârșitul secolului al XIX-lea: 273 de case, 3 prăvălii, 5 mori și 52 de fântâni 1026. Populația comunei Malcoci era de 1 542 de locuitori, din care: 712 erau români, 656 germani, 150 de ruși, 13 bulgari și 10 greci 1027. Comunitatea germană din localitate era concentrată în satul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost construită clădirea primăriei comunei. Școala din comună a fost înființată în anul 1899, avea un învățător, și era frecventată de 67 de elevi 1031. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea cuprindea: 195 de case, 34 de bordeie, 2 prăvălii, 10 mori și 10 fântâni 1032. Populația comunei Meidankioi era de 1 204 locuitori, din care: 717 erau români, 353 erau țigani, 109 bulgari, 13 ruși și 8 evrei 1033. Comuna Morughiol era situată între satul Sfântu Gheorghe și lacul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
elevi și un învățător. Școala din satul Dunavățul de Jos a fost înființată în anul 1892 de către locuitori și avea un învățător și 50 de elevi 1037. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea Morughiol avea: 327 de case, 11 prăvălii, 8 mori și 2 fântâni 1038. Populația comunei, în aceeași perioadă, era de 1 574 de locuitori, din care: 1 309 erau ruși, 168 români, 78 tătari, 11 greci și 8 bulgari 1039. Comuna Niculițel era situată în apropierea orașului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de lemn de către 3 călugări veniți de la mănăstirea Cilic 1040. În anul 1882 a fost construită o biserică de zid, precum și chiliile mănăstirii Saonul 1041. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Niculițel avea: 377 de case, 19 bordeie, 3 prăvălii, 10 mori și 10 fântâni 1042. În localitate existau două biserici, cea mai nouă fiind construită în anul 1892 de către locuitori și având hramul "Sf. Paraschiva"1043. Școala din comuna Niculițel a fost construită în anul 1881 de către locuitori și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locuitori în anul 1898. Serviciul religios era oficiat de către un preot ajutat de un cântăreț 1047. În apropierea comunei Parkeș se afla mănăstirea Soanul. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea, în comuna Parkeș exstau: 133 de case, 2 prăvălii, 3 mori și 2 fântâni 1048. În jurul anului 1900 localitatea Parkeș avea 612 locuitori, 460 dintre aceștia fiind români. Alături de români în localitate trăiau: 113 ruși, 28 bulgari, 6 găgăuzi și 2 țigani 1049. Comuna Sarighiol era situată pe malul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nord cu comuna Malcoci, spre est cu localitatea Beștepe, cu satul Caraibil al comunei Sarinasuf, la est și sud cu lacul Razelm, iar spre vest cu localitatea Agighiol. La cumpăna secolelor XIX-XX, în comuna Sarighiol existau: 370 de case, 2 prăvălii, 2 mori și 149 de fântâni 1050. După 1878 în comună au fost înființate două școli, câte una în fiecare din cele două sate. Astfel, școala din satul Calica a fost construită de către locuitori în anul 1880, în timp ce, în anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
88 de lipoveni, 17 bulgari și 14 evrei 1063. Comuna Somova era situată pe malul lacului Somova, la 12 km vest de orașul Tulcea și se compunea dintr-un singur sat. În jurul anului 1900, localitatea avea: 233 de case, 3 prăvălii, 6 mori și 6 fântâni 1064. Școala din comună a fost înființată în anul 1880 de către locuitori. Aici predau 2 învățători, școala fiind frecventată de circa 150 de elevi 1065. Biserica din comuna Somova a fost construită de către locuitori în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din contră, va lua măsuri pentru demolarea lor, după ce va cere avizul inginerului-arhitect"1415. Preocuparea consilierilor comunali ai orașului Cernavodă pentru aspectul general al orașului a condus la adoptarea textului articolului 23 al regulamentului, ce prevedea ca "fațadele caselor și prăvăliilor din tot cuprinsul orașului" să fie "întotdeauna, în bună stare și curate"1416. În cuprinsul articolului 27 al regulamentului se prevedea că "pentru dezvoltarea unor dispozițiuni din prezentul regulament (...) primarul (...) va lua orice măsuri pentru aplicarea acestui regulament și pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locului unei școli publice"2292 ce urma a fi construită în oraș. Totodată, primarul orașului Tulcea preciza că "pe lângă mai multe construcțiuni de școli ce se vor edifica în acest oraș, sunt o mulțime de cereri de construcțiuni de case, prăvălii, hoteluri, hanuri, cărora nu li se poate da nicio soluție din cauza lipsei planului"2293. Guvernul liberal condus de către Dimitrie A. Sturdza, prin ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, domnul Spiru Haret, a inițiat o reorganizare a învățământului secundar și superior, totodată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pentru toți bătrânii captivi de a pururi în sufletele noastre. Comisionarul Albert Camus, Mitul lui Sisif Capitolul I DACĂ RĂTĂCEȘTI DIMINEȚILE PRIN partea veche a acestui port balcanic, cu străduțele sale pietruite și întortocheate, pline de cafenele, băi turcești și prăvălii, e imposibil să nu-l vezi strecurându-se pe lângă ziduri și să nu-ți atragă, pentru câteva clipe, atenția. E mic de statură, mereu corect îmbrăcat, purtând chiar și-n toiul verii un costum bleumarin de postav, lavalieră și melon
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
curând rolurile se inversară. El deveni animatorul și călăuza nesfârșitelor rătăciri, purtându-l pe Carol pe cheiurile care tiveau țărmul lagunei, pe străzile cu vile de pe dealuri, prin mahalale urbei și prin șatrele țiganilor sau pe ulițele pline de cafenele, prăvălii și bisericuțe ale cartierului oriental, dezvăluindu-i acea dimensiune fascinantă a unui oraș irevocabil înțepenit și, parcă de groaza unei catastrofe indefinite, părăsit de locuitori, refugiați cu toții în spatele pleoapelor închise, într-un ținut vecin cu neființa. într-una din serile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]