1,775 matches
-
acest minunat și culminant eveniment. În cinstea aniversării 110-a de la fondarea Liceului Teoretic Republican Ion Creangă, venim, anticipând evenimentul, cu mulțumiri și urări de succese, la învățătură, tuturor învățăceilor și dascălilor acestei prestigioase instituții de învățământ. Poeta Renata Verejanu, Președinta Academiei Societății Civile, care a absolvit și Institutul de Literatură Maxim Gorki de la Moscova, cu certitudine, simte și își onorează, cu deosebit discernământ, vocația, având marea predilecție pentru deschidere spirituală și pentru cultivarea frumosului, prin intermediul poeziei Domniei Sale, prin vocația de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
să o numesc, ,,Academie de Științe și Arte a Românilor din Serbia” mai bine de jumătate de veac slujește la altarul culturii românilor din întreaga Serbie, din fosta Iugoslavie și nu numai. După cum afirmă avizat, lector universitar dr. Brândușa Juica, președinta Departamentului pentru Literatură al S.L.R., neîndoielnic că, ne asumăm reproșul dulcegăriilor, dar cum s-ar putea vorbi altfel despre limba care pe buze aduce miere, când o cuvântăm și care posedă puterea magică de a ne aduna laolaltă, de oriunde
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
să o numesc, ,,Academie de Științe și Arte a Românilor din Serbia” mai bine de jumătate de veac slujește la altarul culturii românilor din întreaga Serbie, din fosta Iugoslavie și nu numai. După cum afirmă avizat, lector universitar dr. Brândușa Juica, președinta Departamentului pentru Literatură al S.L.R., neîndoielnic că, ne asumăm reproșul dulcegăriilor, dar cum s-ar putea vorbi altfel despre limba care pe buze aduce miere, când o cuvântăm și care posedă puterea magică de a ne aduna laolaltă, de oriunde
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
de președinte - printre care și dispariția Flotei Comerciale a României adică a celor peste 250 de nave maritime comerciale - totuși nu a fost încă nici măcar judecat corect în nici unul dintre ele iar așa zisa DNA (adică, Direcția Națională Anticorupție?!) prin președinta Koveși a recunoscut cu nepăsare în fața presei că ar fi descoperit sute de dosare ”uitate” cu anii prin sertarele birourilor de subalternii domniei sale în așteptarea împlinirii termenelor de prescripție. Dar Poporul român este foarte liniștit deoarece președintele neamț nu este
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
școlari, pe 13 septembrie, zi de glorie în istoria României, "Ziua Pompierilor", azi membrii Ligii Scriitorilor, Filiala Maramureș, au deschis sesiunea de cenaclu 2014- 2015. Bucuroși de reîntâlnire, cu greu stăpânindu-se să rupă poveștile de peste vară, doamna Carmena Băințan, președinta filialei Maramureș a Ligii Scriitorilor, după urarea de "Bun venit!", a dat cuvântul domnului Ioan Hada care ne-a prezentat poeziile domniei sale care vor fi incluse în viitorul volum sau plachetă de poezii, care pentru moment are titlul :"Alte 33
CENACLUL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR DIN BAIA MARE A DESCHIS STAGIUNEA 2014-2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362159_a_363488]
-
vreo opțiune politică. Așa să fi fost?! Oricum, mătușa fusese decretată comunistă ordinară și aproape izgonită din casă. Drept e că sora Marietei, după terminarea facultății, fusese propulsată în cariera pedagogică universitară de o soră a mamei, în vremea aceea, președinta U.F.D.R.-ului. Tânăra absolventă a Facultății de Biologie, inclusă în această organizație înaintea terminării cursurilor universitare și activistă eficace, după cum se dovedise, fusese recomandată pentru un post de preparator pe lângă una din catedrele facultății, chiar dacă nu avusese media cea
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
agreat aceasta propunere și ne-a oferit doar o fotocopie a Tetraevangheliarului executată artistic. Relații fructuoase de colaborare am stabilit cu Institutul de Studii Sociale condus de Richard Hausser și soția acestuia, Hephzipach Menuhin-Hausser, eminentă pianistă, eleva lui George Enescu, Președinta Ligii Internaționale a Femeilor pentru Pace și Libertate, sora cunoscutului muzician Yehudi Menuhin, cu lordul Noel Baker, membru al Camerei Lorzilor, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. În felul acesta, s-a reușit să se asigure o prezență româneasca activă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sau științifice, însoțite de discuții. Societatea avea și un imn compus de Ciprian Porumbescu, pe versuri de T. V. Ștefanelli. În primul an, numărul membrilor a fost de 44, T. V. Ștefanelli și Vasile Morariu fiind membri extraordinari. Primul ei președinte a fost Gherasim Buliga, student la litere, iar vicepreședinte Ion Topală, student în teologie, pentru ca din februarie până în noiembrie 1877 președinte să fie Ciprian Porumbescu. Societatea a scos și o serie de reviste umoristice, precum „Lingușitorul”, „Leușteanul” și altele. În
ARBOROASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285417_a_286746]
-
fiind susținut din punct de vedere politic de „verzii” europeni, conservatorii conduși de John Major Și creștin-democrații lui Helmut Kohl, iar sindicatele Și mediul de afaceri au îmbrățișat concluziile raportului (Graf, 1992: 533). Dacă ținem cont că doamna Brundtland era președinta Partidului Laburist din Norvegia, putem spune că întreg spectrul politic (cel european) a sprijinit ideile care stau la baza conceptului de dezvoltare durabilă. Raportul oferă Și cea mai cunoscută definiție dată dezvoltării durabile: dezvoltarea care satisface nevoile prezente fără a
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
1900 regele Italiei, Umberto I, a fost asasinat la Monza de către Gaetano Bresci, care s-a sinucis în închisoare un an mai târziu. La 6 septembrie 1901, la Detroit, Lean Czolgosz îl rănea mortal pe cel de-al 25-lea președinte al S.U.A., William McKinley, iar la 10 iunie 1903, organizația teroristă ,,Mâna neagră" îl asasina pe regele Serbiei, Alexandru Obrenovici. Consecințele internaționale ale acestor prime atentate ale secolului au fost practic nule. În schimb, uciderea la Sarajevo a arhiducelui Franz
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
aspira În viața publică. Totuși, o astfel de implicație nu a fost formulată clar de la Început. La fel ca și alte femei, În alte contexte naționale (un exemplu este Margaret Sanger), unele conducătoare ale organizațiilor de femei, precum Maria Baiulescu, președinta asociației Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, și-au Însușit definițiile eugeniste ale rolurilor sociale ale femeilor ca posibile argumente În favoarea câștigării unor revendicări precum un statut social Îmbunătățit, mai multă putere și o mai bună recunoaștere a rolurilor lor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Legislation Social Work and Counselling for HIV positive children - Hanibal Dumitrașcu Dictionary Events Book review Noua economie socială și experiențe inovative ale parteneriatului dintre Facultatea de Asistență Socială, Universitatea București și Consorțiul L’ÉCOLE din Napoli Aplicații optime Interviu cu președinta Consorțiului L’ECOLE Monica de Vargas MACHUCA Interviul este realizat la sediul Consorțiului L’École, o organizație lider în proiectarea și gestiunea inițiativelor comunitare și naționale finanțate de Fondul Social European care, în iulie 2005, a lansat un program de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mele, atunci În vîrstă de peste 70 de ani și după aproape un an de pușcărie, a constituit un fel de eveniment. Spun „un fel de eveniment” pentru că În primele două decenii de după Primul Război Mondial bunica mea, Olga Sturdza, fusese Președinta Societății de Ajutorare a Orfanilor de Război, o asociație caritabilă căreia Îi donase și o moșie de lîngă Iași, la Miroslava. Asociația organiza cămine, școli profesionale pentru acei orfani. Bunica mea fusese o personalitate cunoscută a Iașiului; arestînd-o, Securitatea se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1950; Nădejdi neîmplinite, București, 1951; Răspântia, București, 1957; Zile de primăvară, București, 1961; Traista cu umbre, București, 1970; Împăcarea, București, 1981; Aureola iubirii, București, 1988; Din dragoste pentru Basarabia, București, 1992; Copilul din văzduh, București, 1995. Repere bibliografice: Th. Vlad, „Președinta”, GL, 1954, 8; I. Marinca, „Zile de primăvară”, VR, 1961, 7; Antoaneta Macovei, „Zile de primăvară”, IL, 1961, 8; A. Ioan, „Traista cu umbre”, „Scânteia”, 1970, 8492; Ion Cristoiu, Restituiri la timpul trecut, AFT, 1989, 8; D. Ioachim, „Din dragoste
HUDICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
studenției. Scrie la „Pagini literare”, „Luptătorul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania noastră”, iar după 1959 colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt. Temele predilecte pentru R. sunt aceleași de fiecare dată
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
Social Sciences and Educational Research Review, Sitech Publishing House - Craiova, România; Vicepreședintă a Observatorului Internațional de Științe Sociale (OISS), afiliat la UAIC, România: Redactor șef al revistei „Destine literare”, Montreal, Canada; Redactor la „Revista de recenzii”, Craiova, România; Fondatoare și președintă la Asociația ArtVerba, Târgu-Mureș, România; Membră a Asociației Canadiene a Scriitorilor Români (ACSR), Montreal, Canada. Referință Bibliografică: Daniela GÎFU - MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) / Daniela Gîfu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1535, Anul V, 15 martie 2015. Drepturi de Autor
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
Sanitară (1962-1964). Lucrează ca asistentă socială la Spitalul Militar din Timișoara, ca funcționară la diverse întreprinderi, iar din 1972 în calitate de corector și secretar de redacție la „Orizont”. Din 1991 este proprietar și redactor al Editurii Excelsior Art din Timișoara și președintă a Fundației Genesa. Debutează cu reportaje la cotidianul „Drapelul roșu”, în 1967, iar editorial cu volumul de poezii Adăpost într-o floare, apărut în 1977. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Tomis”, „Steaua”, „Astra”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Luceafărul” ș.a. S.
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
ca profesor la University of Washington, si va fi lector de limbă și literatura spaniolă la aceeasi universitate, iar din 1964 până la sfârșitul vieții va fi profesoară de limbă și literatura franceză la Universitatea din Honolulu, în Hawaii. Este totodată președinta mai multor societăți culturale și literare ale Universității: Cercle Français, Alliance Française și Société „Paul Claudel” au Pacifique. Din 1966 colaborează la revista de poezie „Mele”, editata de Ștefan Baciu (numărul 44/1979 va fi dedicat, postum, poetei). În ultimii
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
din comitetul de conducere al Comisiei de Cooperare Intelectuală de la Geneva (de pe lângă Societatea Națiunilor) și din 1930 e în Comitetul Internațional pentru Difuzarea Artelor prin Cinematograf. Fondatoare, alături de Paul Valéry, a Institutului Internațional de Cooperare Intelectuală (1924, Paris), va fi președintă de onoare a Academiei Feminine de Litere din Paris și inițiatoare a Premiului Femina pentru roman. A colaborat la „Les Annales”, „Conferencia” (Paris), „Echos de France”, „Revue des deux mondes”, „Revue de Paris”, „L’Illustration”, „Le Figaro”, „The Contemporary review
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
admitea lucrări sub orice critică. El a citat cazul unei teze care s-a întors de la un referent oficial cu peste 200 de observații- multe fiind foarte serioase. Or, autoarea tezei era o tovarășă foarte activă pe linie de partid, președintă de sindicat ș.a. Comitetul de partid nu putea să-i facă tânărului decât reproșul că a combătut o „așa de bună activistă”. Mai mult nu se putea, fiindcă referatul exista, cu obiecțiile respective (și referentul era o personalitate). Ca răzbunare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
primară la Botoșani (1869-1873), iar cursurile secundare le va urma la pensioane particulare din Iași și Botoșani (1873-1878). A debutat cu versuri în „Familia” și a colaborat la „Calendarul copiilor”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Dreptatea”, „Ghilușul”, „Junimea literară” ș.a. A fost președintă a Societății culturale „România tânără” și, o perioadă scurtă, redactor la „Gazeta Bucovinei”. Primele texte populare culese le publică în „Românul” (1890), iar cele dintâi cercetări dedicate folclorului îi apar în revista „Rândunica” din Iași (1893). Datinele și credințele poporului
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
o temă arzătoare din multe puncte de vedere și pentru mulți participanți. Conceptul de dezvoltare durabilă a fost analizat în numeroase situații. Conform definiției propuse în 1987 de Comisia mondială asupra mediului înconjurător și dezvoltării prin Raportul Brundtland (după numele președintei comisiei, norvegianca Gro Harlem Brundtland, aflată la originea formulării noțiunii de dezvoltare durabilă și intitulat Notre Avenir à Tous), reformulată și publicată apoi în Jurnalul oficial (Journal Officiel de la République Française) din 12 aprilie 2009, dezvoltarea durabilă reprezintă „o politică
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
folosiți acest remediu, bateți 4 albușuri de ou. Adăugați ușor 4 căni din amestecul de pelin și ½ cană de terbentină rectificată pură. Păstrați închis ermetic. Agitați înainte de folosire. Este bun pentru artrită și rigiditate. Această rețetă provine de la Ella Birzeck, președinta Dominion Herbal College, până la moartea ei în 1989. Inițial, linimentul era folosit pentru tratarea reumatismului, a articulațiilor rigide și a picioarelor umflate la cai. Un prieten de-al Ellei l-a folosit pentru calul său și a funcționat atât de
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
același volum mai sus amintit. Femei noi În lumea satelor: Lumea satelor a constituit și constituie o sursă de inspirație pentru scriitorii noștri. (Ă). Scriitorii Al. Raicu, Într-o nuvelă publicată În Editura Cartea poporului, Vâltoarea, și Petre Vintilă În Președinta Cooperativei, apărută la Editura Tineretului, zugrăvesc chipurile a două țărănci muncitoare, asuprite pe vremuri de moșieri sau de uneltele lor, care ajung acum să conducă treburile cooperativelor din satul lor, demascând uneltirile hoțești ale chiaburilor. (Ă). Cu fața spre viitor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Memoriu adresat Consiliului Internațional al Femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva, șChișinău, 17 aprilie 1932ț. 21. Articolul „Legea dezrobirii noastre civile”, apărut în Ziarul nostru, nr. 4, aprilie 1932. 22. Un apel al Grupării Femeilor Române, semnat de Alexandrina Gr. Cantacuzino, președinta organizației, către parlamentul țării, reprodus din „Calendarul” din 13 august 1932. 23. Femeia nu e fabrică de copi. Maternitatea conștientă, articol de Dr. S. Cohlîn Femeia muncitoare, nr. 16, decembrie 1932. 24. Marea manifesta țiune a conștiinței naționale, articol apărut
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]