1,241 matches
-
lucr. cit., p. 637 ș.u.), atribut predicativ (Gh.N. Dragomirescu, Atributul predicativ în limba română, LL, VI (1962), pp. 99-121), atributiv (G. Pană-Dindelegan, lucr. cit., p. 133 ș.u.), atribut circumstanțial (Mioara Avram, Corespondența..., în SG, I, p. 158), nume predicativ circumstanțial (M. Rădulescu, Numele predicativ circumstanțial, în SG, II, p. 121 ș.u.). 47. Cf. și D.D. Drașoveanu, Despre elementul predicativ suplimentar, în CL, 1967, nr. 2, pp. 241-242. RELAȚII DE COORDONARE 48. Când relația de coordonare ar implica numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
u.), atribut predicativ (Gh.N. Dragomirescu, Atributul predicativ în limba română, LL, VI (1962), pp. 99-121), atributiv (G. Pană-Dindelegan, lucr. cit., p. 133 ș.u.), atribut circumstanțial (Mioara Avram, Corespondența..., în SG, I, p. 158), nume predicativ circumstanțial (M. Rădulescu, Numele predicativ circumstanțial, în SG, II, p. 121 ș.u.). 47. Cf. și D.D. Drașoveanu, Despre elementul predicativ suplimentar, în CL, 1967, nr. 2, pp. 241-242. RELAȚII DE COORDONARE 48. Când relația de coordonare ar implica numai doi termeni, absența unuia înseamnă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G. Pană-Dindelegan, lucr. cit., p. 133 ș.u.), atribut circumstanțial (Mioara Avram, Corespondența..., în SG, I, p. 158), nume predicativ circumstanțial (M. Rădulescu, Numele predicativ circumstanțial, în SG, II, p. 121 ș.u.). 47. Cf. și D.D. Drașoveanu, Despre elementul predicativ suplimentar, în CL, 1967, nr. 2, pp. 241-242. RELAȚII DE COORDONARE 48. Când relația de coordonare ar implica numai doi termeni, absența unuia înseamnă absența relației și, ca atare, absența mijloacelor de manifestare a relației în planul expresiei: și, sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce se reflectă în conținutul strategiilor didactice. Tipurile de evaluare sunt sistematizate diferit în funcție de: a) momentul integrării evaluării în procesul didactic: * evaluare inițială; * evaluare curentă; * evaluare continuă (dinamică); * evaluare finală. b) funcția pedagogică specifică, realizabilă predominant: * evaluarea diagnostică și prognostică (predicativă); * evaluare formativă de tip: proactivă, interactivă sau retroactivă; * evaluarea sumativă (cumulativă). c) scopul pedagogic, prioritar urmărit: * evaluarea criterială; se raportează rezultatele elevului la performanțele anterioare; * evaluarea normativă; se raportează rezultatele elevului la competențele și capacitățile prevăzute de programa școlară; * evaluarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
unităților sintactice periferice în raport cu nucleul precum "construcțiile detașate" (CD) situate la începutul frazei este un bun mijloc de a exemplifica decupajul unităților textuale minimale. Bernard Combettes propune aici o abordare textuală: Construcția detașată (CD) introduce în enunț o nouă structură predicativă, desigur redusă, dar care stabilește cu subiectul o relație identică cu cea a unei predicații complete. Această caracteristică, care opune net CD construcțiilor legate, este fundamentală: ea explică faptul că o CD apare adesea ca o paranteză, un fel de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
adesea ca o paranteză, un fel de incidentă explicativă, care nu este utilizată pentru a determina un grup nominal, ci pentru a aduce o nouă informație despre el așa cum ar face o structură de frază independentă construită pe o articulare predicativă. De aceea CD poate fi interpretată ca un constituent periferic: predicație secundară, ea se adaugă întotdeauna unei prime predicații principale, într-o relație [...] mai strînsă sau mai slabă. (Combettes 1998: 12) Exemplul următor, extras din depeșele scrise de Félix Fénéon
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sau mai puțin autonomi: circumstanțiale ca în În lacul din Annecy, Între Deuil și Épinay, sau construcții detașate (CD) ca în Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile și Căzînd din carul cu fîn, care au rolul de a tematiza partea predicativă a unei propoziții a cărei temă-subiect se află în fraza nucleu. Am vorbit mai sus (cap. 2, § 1.3.) de diferența dintre circumstantial și CD. În toate cazurile vedem că extensia propoziției reușește să umple o Rd. Interpretantul este cel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acțiunii verbale). - b2. Calificarea (sau atribuirea de proprietăți): punerea în evidență a proprietăților întregului și/sau părților selectate de operațiunea de fragmentare (b1). Operațiunea de calificare este realizată cel mai adesea prin structura grupului nominal substantiv + adjectiv și prin recursul predicativ la verbul a fi: "Stînca este excelentă". Adeseori este o relație predicativă de tipul a avea care realizează operațiunea de împărțire, rareori fără o caliicare legată: "Are ochi mari". T20 prezintă (cu bold) proprietățile întregului: T20 ZURICH Cosmopolit [pd1] Și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
proprietăților întregului și/sau părților selectate de operațiunea de fragmentare (b1). Operațiunea de calificare este realizată cel mai adesea prin structura grupului nominal substantiv + adjectiv și prin recursul predicativ la verbul a fi: "Stînca este excelentă". Adeseori este o relație predicativă de tipul a avea care realizează operațiunea de împărțire, rareori fără o caliicare legată: "Are ochi mari". T20 prezintă (cu bold) proprietățile întregului: T20 ZURICH Cosmopolit [pd1] Și totuși tipic elvețian [pd2]. T19 și T66 insistă asupra proprietăților părților întregului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trei clase, nu două236: substantivele discrete corespund "numărabilelor": în Am văzut un câine, se distinge doar un exemplar de câine de un alt exemplar din aceeași categorie; termenii compacți, proveniți îndeobște din nominalizări (de exemplu blândețe, albeață...), implică o relație predicativă cu un suport: prin excelență, "blândețea" este o proprietate a unui obiect suport, explicat sau nu în context. Substantivele compacte variază continuu în grad: o mare blândețe; termenii denși (unt, apă...) pot fi analizați prin prelevarea unei părți: un pic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
structură sintactico-semantică, ci și ca structură purtătoare de informație în cadrul unei anumite dinamici textuale. Prin urmare, se disting două planuri de analiză pentru unități: același element are un rol în plan sintactic (de exemplu, vom vorbi despre subiect, atribut, nume predicativ...) și pe plan tematic (în acest caz vom vorbi de temă și de remă). "Tema" este grupul care prezintă informația ca fiind deja dobândită, "rema" grupul care prezintă informația ca nouă. Astfel, în fraza: Paul mi-a dăruit un stilou
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și cronologie de Angela Cismaș), Editura Nemira, București, 1995, p. 322. 229 Albert Cohen, Solal, p. 130. 230 Christine Angot, Quitter la ville, p. 12. 231 Nu vorbim aici decât de adjective numite "calificative", cele care pot avea o utilizare predicativă (pământul este uscat) și o variație în grade (foarte uscat, cel mai uscat). 232 Acest capitol este inspirat mai ales din lucrările lui J.-C. Milner, de unde am extras elementele care ne interesează. Pentru o prezentare mai amplă supra acestei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
În țară...” (G. Coșbuc) 4. Sintaxa poetică - dativul etic - pronume personal În cazul dativ care exprimă participarea vorbitorului la acțiune: „Măicuță dragă, cartea mea Găsească-mi-te-n pace...” (G. Coșbuc) „Câinii atunci săriră Și-n grab ți-l jupuiră...” (Gr. Alexandrescu) - elementul predicativ suplimentar - parte de vorbire nominală care se referă deopotrivă la subiect și predicat: „Am declarat tricolorul ca steag național.” „Plecat-am nouă din Vaslui...” (V. Alecsandri) - elipsă - contragere, suprimarea unui cuvânt: „A bătut-o rău; ea a răbdat - nici o vorbă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deplasare, schimbare de loc la nivelul cuvântului: „De la beat cârciumă vin Merg pe gard, de drum mă țin Și cu subsuoara-n pâine, Nici un latră nu mă câine...” (efect comic) - predicat psihologic - un segment al unui cuvânt care poartă accentul predicativ al comunicării; „Laurii voiau să smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinței biruință căta orice cavaler...” (Eminescu) 4. Figurile plasticității: - epitetulcuvânt care califică un substantiv, formând un tot Îmreună cu determinatul; epitetul califică uneori și o acțiune, de data
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Între gândirea rațională și gândirea poetică... creatoare de metafore... de imagini... Discursul liric este purtătorul unor trăiri cu totul deosebite. Cuvântul cheie este „eu”, de patru ori prezent În cele două fraze poetice El este Însă inclus În persoana verbelor predicative „nu strivesc”, „nu ucid”, „-ntâlnesc”, „sporesc”, „Îmbogățesc”, „iubesc” Prin opoziție, se subînțelege și În negarea verbului „sugrumă” (nu sugrumă). Dacă s-ar elimina o parte a discursului poetic, din cele două fraze ample, s-ar obține o frază mult mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist, roșu, alb, mare, mic, înalt, rotund; adjective pronominale: această, mele etc.; pronume: eu, tu, el, ea etc.; numerale: de la unu până la zece, sută, mie, milion; verbe auxiliare; verbe copulative; verbe predicative care trimit către acțiuni, stări esențiale în existența omului: a avea, a fi, a crede, a mânca, a merge, a sta, a pleca, a veni etc.; articole: un, lui, o, niște etc.; anumite adverbe: bine, repede, aici, acum, azi, mâine
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvintelor între care se stabilește această relație, se disting 74: * omonime lexicale (aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale): han ["conducător mongol"] han ["în vechime, echivalentul pensiunii"], ambele substantive; * omonime lexico-gramaticale (aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite): ai ("usturoi" substantiv) ai [un frate] (verb predicativ) ai [citit] (verb auxiliar) ai [lui] (articol posesiv genitival) ai [ai, ai!] (interjecție); * omonime morfologice (având valori morfologice diferite): [el] scrie (verb, indicativ prezent, persoana a III-a, singular) scrie! (verb, modul imperativ, persoana a II-a, singular) [poate] scrie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iar jar rar țar zar etc. Primul exemplu ilustrează paronimia reperabilă în cadrul unei anumite clase semantico-gramaticale76 (aici, cea a verbelor) vs. al doilea exemplu cumulează, în seria paronimică, unități aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (într-una dintre interpretările posibile: verb predicativ sar, car, verb copulativ par, substantive far, har, jar, țar, zar, adjectiv rar, conjuncție dar, adverb iar). Seriile paronimice pot fi construite, în limba română, prin: * substituirea unei vocale inițiale: eminent iminent; * substituirea unei vocale mediane: sar ser sur; * substituirea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-tip de subiect, substantivul îndeplinește și alte funcții sintactice 90 la nivelul propoziției: * subiect: Copilul zâmbește. (substantiv în cazul nominativ); Au mai plecat dintre copii. (substantiv în cazul acuzativ); Ai casei au plecat în vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a fost cel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică: super-/ hiper-/ ultra-/ mega-/.../ frumos; asocierea cu diminutive: frumos-frumușel etc. În afara funcției sintactice-tip de atribut adjectival (Admira florile frumoase.), adjectivul mai poate îndeplini, la nivelul propoziției, următoarele funcții sintactice 97: * nume predicativ: Viața este frumoasă. * complement indirect: Din cauza prafului, din alb s-a făcut negru. * complement circumstanțial de mod/ atribut circumstanțial 98: Ea mergea hotărâtă. * complement circumstanțial de timp: De mică spera să zboare. * complement circumstanțial de cauză: Neatentă, fetița a greșit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactice 103: * subiect: Celălalt a câștigat. (pronume în cazul nominativ); Au mai plecat dintre ei. (pronume în cazul acuzativ); Ai lui au plecat. (pronume în cazul genitiv); Dau acest volum cui are nevoie de el. (pronume în cazul dativ); * nume predicativ: Câștigătorul este acesta. (pronume în cazul nominativ); Cadourile sunt pentru ai săi. (pronume în cazul acuzativ); Ale cui sunt cărțile? (pronume în cazul genitiv); Planul era bine realizat, iar construcția pare conform lui. (pronume în cazul dativ); * atribut pronominal genitival
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceleași trei valori morfologice, numeralele pot îndeplini următoarele funcții sintactice 106: * subiect: Amândoi au avut de câștigat. (numeral în cazul nominativ); Au participat la concurs elevii a doi profesori și ai amândurora au câștigat premii. (numeral în cazul genitiv); * nume predicativ: Premianții sunt doi dintre participanții din clasa lui. (numeral în cazul nominativ); Hotărârea este a amândurora. (numeral în cazul genitiv); Cărțile sunt pentru o treime dintre elevii clasei. (numeral în cazul acuzativ); Au fost doi arhitecți care au lucrat, iar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. verbe de conjugarea a III-a (terminate în -e: a prinde, a ajunge etc.) vs. verbe de conjugarea a IV-a (terminate în -i/ -î: a iubi, a coborî etc.) * capacitatea de a forma singure predicatul propoziției/ predicativitate: verbe predicative (verbe care au înțeles de sine stătător și care, folosite la un mod personal, predicativ, pot forma singure predicatul unei propoziții: a iubi, a cere, a spera, a exista, a trăi etc.) vs. verbe nepredicative (verbe care nu pot forma
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. verbe de conjugarea a IV-a (terminate în -i/ -î: a iubi, a coborî etc.) * capacitatea de a forma singure predicatul propoziției/ predicativitate: verbe predicative (verbe care au înțeles de sine stătător și care, folosite la un mod personal, predicativ, pot forma singure predicatul unei propoziții: a iubi, a cere, a spera, a exista, a trăi etc.) vs. verbe nepredicative (verbe care nu pot forma singure predicatul unei propoziții) auxiliare (care au rol de marcă a categoriilor gramaticale de diateză
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a avea, a vrea/ a voi [el] este [ajutat], diateza pasivă; ar [vrea], modul condițional-optativ; au [citit], timpul perfect compus), respectiv copulative (componente ale predicatului nominal, în cadrul căruia sensul verbului este completat de cel al elementului cu rol de nume predicativ: a fi, a deveni, a rămâne, a părea, a însemna, a ajunge, a ieși, a se face, a se numi etc.); NOTĂ. 1. Același verb poate avea, contextual, valori diferite prin raportare la criteriul predicativității. De exemplu, verbul a fi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]