4,621 matches
-
-l reproduce prin resignată abandonare în simțământ. În poeziile de speția a doua e altfel. Aicea lectorul are de-a se nalță mai mult la unitatea cugetărei și, purtat de această cugetare, el are să răzlățească asupra auditorilor dispozițiunea lirică. Aicea predomină în compozițiunea poetică patosul cugetărei și de-aceea declamațiunea va trebui s-o transmită aceasta sufletului cu deplină energie. De-aceea pentru poezii de felul acestora ajunge deja înțelegerea lor și ridicarea la cugetarea poetului pentru a le putea declama
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât mai înfricoșător cu cât potențialele victime se așteaptă mai puțin sau nici măcar nu o concep. În general, cu cât societatea este mai evoluată și potențialul economic este mai mare, cu atât este mai vulnerabilă la atacuri teroriste în care predomină aspectul psihologic. Populația este vulnerabilă prin credința în invincibilitatea unui sistem perfect controlat, fiind ferm convinsă de imposibilitatea practică a unor asemenea perspective. În fața acestei situații, factorul psihologic amplifică exponențial evenimentele minore sau în orice caz, extrem de limitate ca amploare
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
prin surprindere, spectaculoasă, violentă și puternic mediatizată este punctul forte al terorismului, dar și punctual lui cel mai sensibil și, în anumite privințe, cel mai vulnerabil. Cucerirea inițiativei strategice în războiul antiterorist constă în: * crearea și menținerea unei situații strategice predominată de un sistem coerent și permanent de supraveghere civilă și militară a zonelor, grupărilor, statelor, organizațiilor și chiar a persoanelor care se bănuiesc a face parte din rețele teroriste; * acțiuni preventive (filtre, razii, descinderi în cuiburi teroriste), dar și acțiuni
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
pe cea existentă. Menirea lui este să îmblânzească cumva „din fașă” manifestările distructive ale stihiilor meteorologice. Dar chiar așa stând lucrurile, se va vedea că solomonarul are (chiar dacă atrofiat) comportamentul luptăto rului cu balaurul. În ceea ce-l privește, par să predomine gesturile și „armele” luptătorului magician, lucru firesc pentru un preot/ vrăjitor. Solomonarul supune balaurul cu mijloace magice. El îl farmecă, îl descântă (citind din „Cartea solomonarului”), îl „leagă” (punându-i frâul) și, în final, încalecă pe el ca pe un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de birjă sau de tramway pân-la gara Tîrgoviștii, le durăm un falnic palat în mijlocul capitalei, lângă bulevardul Elisabeta, palat plătit în ultima linie din banul țăranului din Rucăr și din Vrancea. Am dori ca în instinctele noilor noștri Apollodori să predomine mai mult cumpăt și mai multă echitate pentru banul românului. La orice întreprindere să se judece nu cu ce se folosesc cavalerii cu bețișoare cari tocesc păvelele orașului, ci cu ce se alege poporul românesc. Mai multă sănătate și mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zică că, în cabinetul român, nu se prea ține seamă de ceea ce zice ministrul de resort, că primul ministru Brătianu e atotputernic. Cu d. Sturza nu stă tot astfel. Daca el se va și conforma uneori cu opinia ce va predomina în cabinet, în cestiuni principale Sturza nu numai cu nu-și va sacrifica opinia sa politică, dar va face-o să străbată. Pentru asta ne garantează întreaga sa individualitate, tăria și neatârnarea vederilor sale politice, căci daca acestea ar fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întreba la țăranii vânduți robi pentru dări câte procente din datoria lor sunt destinate a acoperi anuitățile drumului de fier, câte pentru plata unor funcționari de prisos, câte pentru cheltuieli de lux am vedea clar că, cu asemenea organizare, unde predomină decorarea trădării și pensionarea negustorilor de vorbă, țăranul nostru rămâne condamnat la ignoranță și la mizerie. [13 august 1882] 167 {EminescuOpXIII 168} ["DE CÎTE ORI "ROMÎNUL" ERA ÎN OPOZIȚIE... De câte ori "Romînu" era în opoziție se ocupa cu oarecare stăruință de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Înaintea lui Wayne C. Booth, care a ajutat la readucerea în atenție a naratorului-personaj, F.K. Stanzel a afirmat în lucrarea sa Forme tipice ale romanului din 1955 că există moduri de valori egale ale actului narativ și că în funcție de mod predomină la un moment dat una sau alta dintre formele narațiunii. În afară de aceasta, Stanzel a reușit să extindă paleta posibilelor forme ale narațiunii cu modelul celor trei situații narative (narațiunea la persoana întîi, narațiunea auctorială și narațiunea personală) și să deschidă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
venit. Trebuie să-l aducă pe tînăr acasă triumfător și să fie condus la altar în semn de recunoștință. Ea dă întregii povești o notă comică, însă din aceasta înțelegem tot ceea ce trebuie înțeles 104. Acest stil indirect liber, care predomină în întregul citat, cu excepția primei și ultimei propoziții, trimite la o sursă care este mai degrabă autorul decît personajul, cum se întîmplă în fragmentele corespunzătoare din romanul Ambasadorii. Încă nu e limpede că este vorba despre conștiința lui Strether, în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de pildă, cele ale lui Rabelais. Această continuare a unui anumit tip de titlu de capitol într-un roman face imposibil să se afirme cu certitudine că există o corelație între tipul de titlu de capitol și situația narativă care predomină în capitolul respectiv. Doar o descriere a evoluției acestei convenții narative ar putea clarifica această problemă. Chiar și o privire foarte generală asupra istoriei acestei convenții ne arată o formă de evoluție: de la titlul detaliat regăsit în romanele lui Fielding
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în loc de "stătea") nu este propriu-zis o metodă suficient de bună pentru testarea predominanței unei viziuni din interior sau din exterior în propoziția narativă de acest tip. Mult mai important este contextul mai amplu în care apare o asemenea propoziție. Dacă predomină o situație narativă în mod evident auctorială, atunci doar o viziune din exterior s-ar insinua ca interpretare a propoziției "John stătea jos". Dacă, pe de altă parte, predomină o situație narativă actorială, atunci interpretarea acestei propoziții ca o descriere
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este contextul mai amplu în care apare o asemenea propoziție. Dacă predomină o situație narativă în mod evident auctorială, atunci doar o viziune din exterior s-ar insinua ca interpretare a propoziției "John stătea jos". Dacă, pe de altă parte, predomină o situație narativă actorială, atunci interpretarea acestei propoziții ca o descriere a experienței interioare este de asemenea posibilă. Analiza trăsăturilor necesită astfel cadrul unei teorii narative cuprinzătoare și sistematice. În concluzie, aș vrea să subliniez o neînțelegere din partea lui Chatman
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în interpretarea operelor narative, este evident faptul că naratologia și-a depășit finalmente epoca linnéană, în timpul căreia clasificarea "speciilor" și a formelor era obiectivul său principal. Atenția noastră nu mai este orientată în primul rînd către descoperirea situațiilor narative care predomină într-o narațiune, ci mai degrabă înspre profilul special sau, pentru a înlocui metafora spațială cu una temporală, înspre tiparul ritmic care derivă din succesiunea diferitelor situații narative sau din diverse modulații ale unei situații narative particulare. Prin dinamizare înțeleg
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de "poziție narativă": Poziția este o piatră de temelie a romanului; ea are o componentă perspectivală și una referitoare la amploare"165. Ca unitate de măsură pentru amploarea unei "poziții narative", adică pentru lungimea unui text narativ în care aceasta predomină, se consideră în general un capitol sau o unitate corespunzătoare de împărțire a textului. Prin aceasta se stabilește fără dubii că situația narativă se schimbă foarte des într-un text narativ (modern). Dar și modelul cu șase poziții separate mai
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
indirecte, precum și stilul indirect liber se numără printre formele narative, însă monologul interior poate fi, la rîndul său, privit ca o formă mimetico-dramatică în anumite condiții. Diegesis, adică narațiunea în adevăratul sens al cuvîntului, și mimesis, în forma în care predomină în scenele dialogate ample, evocă atitudini diferite de orientare spațio-temporală în cititor, după cum am descris deja în Situațiile narative 175. Între aceste două posibilități, totuși, există probabil o zonă amplă de tranziție, în care înclinația imaginației cititorului particular determină modul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
prezentare scenică. Cu toate acestea, narațiunile amintite nu sînt nicidecum monotone și lipsite de tensiune; dimpotrivă, monotonia procesului narativ chiar contribuie la intensificarea sau la suspansul acestor povestiri. În romanul Procesul al lui Kakfa, de asemenea, în condițiile în care predomină situația narativă personală, ritmul narativ în ansamblu este reținut. Există doar niște tranziții discrete la nivelul situațiilor narative. Acestea, totuși, sînt foarte importante pentru interpretare, după cum au arătat studiile scrise de Winfried Kudszus și Walter H. Sokel 178. În primele
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
parțial pentru o adevărată perspectivizare a întîmplărilor care implică două puncte de vedere diferite. Un fenomen specific romanelor la persoana întîi din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, precum și celor auctoriale este alternanța constantă a pasajelor în care predomină relatarea și a celor care constau în prezentare scenică și dialog. Limitarea recurentă a perspectivei eului narator la punctul de vedere al orizontului perceptiv al eului care trăiește este o trăsătură specifică situației narative la persoana întîi. Trecerea este aproape
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
David Copperfield decît în romanul De veghe în lanul de secară al lui Salinger și sînt mai scăzute într-un roman care abordează forma monologului interior, cum este, de exemplu, Zgomotul și furia al lui Faulkner. În romanul în care predomină o situație narativă personală dinamica alternanței formelor de bază și a situațiilor narative este redusă, din moment ce există o tendință de a păstra punctul de vedere al unui personaj, ceea ce inhibă schimbarea frecventă a situației narative. Cea mai frecventă modulație are
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Lipsa ciudată de semnificație semantică a variației referinței pronominale în cadrul prezentării conștiinței poate de asemenea să fie observată astăzi în romanele care aderă destul de puternic la stilul narativ convențional. Un exemplu revelator este romanul Herzog al lui Bellow, în care predomină o situație narativă personală: Telefonul sună, de cinci, opt, zece ori. Herzog se uită la ceas. Rămase uluit. Era aproape șase. Ce făcuse toată ziua Telefonul sună întruna, spărgîndu-i urechile. Nu voia să răspundă. Dar avea doi copii, la urma
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a percepției realității ficționale și a orientării spațio-temporale a cititorului în această lume, conceptul "perspectivă" influențează, de asemenea, alegerea anumitor zone și întîmplări din lumea ficțională în vederea prezentării. Opoziția "perspectivă" face distincția între perspectiva internă și cea externă. Perspectiva internă predomină atunci cînd punctul de vedere din care lumea narată este percepută sau reprezentată se găsește în interiorul personajului principal sau în centrul întîmplărilor. În consecință, perspectiva internă se găsește în forma cvasi-autobiografică a narațiunii la persoana întîi, în romanul epistolar, în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este percepută sau reprezentată se găsește în interiorul personajului principal sau în centrul întîmplărilor. În consecință, perspectiva internă se găsește în forma cvasi-autobiografică a narațiunii la persoana întîi, în romanul epistolar, în monologul interior autonom și acolo unde situația narativă actorială predomină într-o narațiune. Perspectiva externă predomină atunci cînd punctul de vedere din care lumea narată este percepută sau reprezentată este localizat în afara personajului principal sau la periferia întîmplărilor. Textele narative din cadrul unei situații narative auctoriale și cele cu un narator
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în interiorul personajului principal sau în centrul întîmplărilor. În consecință, perspectiva internă se găsește în forma cvasi-autobiografică a narațiunii la persoana întîi, în romanul epistolar, în monologul interior autonom și acolo unde situația narativă actorială predomină într-o narațiune. Perspectiva externă predomină atunci cînd punctul de vedere din care lumea narată este percepută sau reprezentată este localizat în afara personajului principal sau la periferia întîmplărilor. Textele narative din cadrul unei situații narative auctoriale și cele cu un narator la persoana întîi periferic (Și tu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întunericului, totuși, naratorul la persoana întîi, Marlow, poate să fie privit într-un fel ca un adevărat personaj principal. Aflîndu-se în centrul întîmplărilor, acesta domină povestea într-o măsură mai mare decît domnul Kurz. Prin urmare, perspectiva internă pare să predomine în lectura pe care o facem noi romanului Inima întunericului. Probleme similare apar în punctul de tranziție de la situația narativă auctorială cu perspectivă externă la cea cu perspectivă internă. Pasajele care prezintă o viziune din interior, gîndurile și emoțiile personajelor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de regulă denumită tehnică de tip camera eye. Aceasta poate fi găsită în operele lui Hemingway, Dos Passos, Christine Brooke-Rose și, desigur, în Nouveau Roman. Este deosebit de pronunțată în romanul Gelozia al lui Robbe-Grillet. Atunci cînd o situație narativă personală predomină, perspectivizarea relativ strictă nu are loc printr-un camera eye impersonal, ci mai degrabă prin conștiința unui personaj-reflector cum e Stephen din Portret al artistului în tinerețe al lui Joyce. În citatul următor, Stephen e convocat de directorul școlii iezuite
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
personală prin intermediul unui personaj-reflector, are o afinitate cu perspectivismul. O corespondență între opoziția "perspectivă" și opoziția "mod" este aici destul de evidentă. Natura artei temporale are valoare mai puternică în narațiune atunci cînd un personaj-narator este prezent și cînd perspectiva externă predomină; pe de altă parte, aceasta este mai slabă atunci cînd un personaj-reflector și perspectiva interioară predomină. Dacă încercăm să facem o schiță a unei camere descrise în ficțiune, vom obține un test destul de fiabil pentru distingerea prezentării spațiale perspectivale și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]