5,618 matches
-
moarte, jumătate zid, jumătate pâine, jumătate cer, jumătate Dumnezeu. Greierii tinereții din tufele parcului, ieșeau de sub hainele Milionarului, din urechi i se scurgeau larve care până la picioarele mortului deveneau fluturi, fluturii iubirii mele pierdute, frumoasă dar încarcerată în concepte și prejudecăți, așa ca mine, zise Mioara. Fluturii aceștia frumoși, fiecare însemnând o zi din timpul iubirii nefericite, câteva mii, numără Ghiborț, care nu știa că nici el nu mai aparține acestei lumi, au fost clipele în care ne gândeam unul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
românii vor avea în sfîrșit ocazia să-și pună în valoare numeroasele lor calități și talente peste hotare, acolo unde pînă acum au fost foarte puțin cunoscuți. Numai prin libera circulație, prin schimburi interculturale, se vor putea rupe lanțurile nenumăratelor prejudecăți de care încă poporul român suferă. Cu toate că barierele care ne stau în cale sînt nenumărate, avem dreptul să sperăm numai la bine. Toleranța trebuie să redevină cuvîntul de ordine în ceea ce privește viața socială, politică, și religioasă a țării. Noul guvern va
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
intra în conflict unele cu altele, iar negocierile nu se vor mai putea face de pe poziții de forță. Instituțiile statului vor trebui să coabiteze atît cu firmele private românești, cît și cu investitorii străini. Cu toții va trebui să lăsăm deoparte prejudecățile morale, etnice, sociale, sexuale pe care ni le-am însușit în ultimii ani, dacă ne dorim cu adevărat schimbarea. Sistemul de învățămînt va fi restructurat, Biserica Ortodoxă va trebui să-și facă singură curățenie în interiorul ei. În școli va fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
despovărez de ceea ce știu / ca de un jeg puturos și scârbavnic“ etc. O singură dată are Ovidiu Băjan dreptate și atunci anume când constată că „poezia [sa] duhnește a alcool și căcat“. Este și concluzia criticului, care însă, paralizat de prejudecăți, nu ar fi îndrăznit să o formuleze atât de tranșant. Texte pentru romant ´ e Noul volum de versuri al lui Petre Berea (Regăsirea în iubire, Millenium, Piatra Neamț, 2000) este romanțios, ca și cele publicate anterior (Străin în Purgatoriu și Regăsirea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
are un sumar eterogen, fiind alcătuit din pagini de roman, de poezie și de teatru. Seamănă mai mult cu un almanah decât cu un roman. Dar asta n-ar fi atât de grav, fiindcă, oricum, nimeni nu mai are, azi, prejudecata genurilor. Mult mai greu de acceptat este caracterul improvizat și prolix al fiecărui text în parte. Un almanah are cel puțin o calitate: este atrăgător. Cartea lui Dumitru Radu Popescu este plictisitoare de la prima până la ultima pagină. Autorul face o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Corbu era piele și os, era chel și negricios, ca un negru nereușit. Totuși, te-ai fi putut obișnui cu el, mai ales că era generos. Făcînd treabă prin apartament, femeia aceasta, frumoasă încă rău de tot, se debarasase de prejudecăți și era pusă pe compromisuri. Nu trebuie să credem că Lena n-avea bărbați frumoși care o curtau și care ar fi fost fericiți să-i țină companie pentru toată viața. Numai că fata asta era construită din alt lut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cei care l-au interpretat mai mult sau mai puțin inteligent, în funcție de interesele momentului. Oricum, toți au contribuit la monumentul spiritual închinat lui Machiavelli, chiar și cei care l-au ars în efigie. A-l citi astăzi pe Machiavelli fără prejudecăți, cu o anumită ingenuitate, este calea regală care duce spre acel "așa cum a fost" fondul gîndirii sale. Să alegem în tăcere ceea ce mai poate să fie activ, dacă el, gînditorul, a fost un metafizician în probleme ce țin de teoria
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
afirmația-dicton, cum sînt atîtea în Principele, că "oamenii iubesc așa cum vor ei și se tem după cum vrea principele". Nu se poate cunoaște conotația complicată și nu reducționist negativă a sintagmei "machiavelismul puterii", decît după o lectură care să pătrundă, fără prejudecăți, substanța doctrinei. Odată citit și înțeles acest cod, exoterizat deci, ar fi posibil ca magia puterii să se risipească. Necunoscutul stîrnește cele mai mari spaime. Principele a făcut din Machiavelli un nemuritor, răsplătindu-l pentru ideea de a fi dat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Imperiului roman, monarhului persan și celorlalți eroi care, prin propria lor valoare și prin propriile forțe au împlinit acțiuni dintre cele mai mărețe, pe care el nu le făcea decît cu ajutorul imediat al lui Dumnezeu. Recunosc, în general, și fără prejudecată că trebuie mult geniu, curaj și abilitate pentru a-i egala pe bărbații despre care am vorbit; dar nu știu dacă epitetul virtuos este cel mai potrivit pentru ei. Puterea și abilitatea se găsesc și la hoții de drumul mare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu putință, fără evitarea nici unei aporii. Soarta ambiguă a personajului nostru se datorează în bună măsură, și subliniez acest lucru, lecturilor simplificatoare și grăbite. De aceea consider esențială reasumarea critic-obiectivă a surselor, compararea lor, într-un cuvânt, reanalizarea cuminte, fără prejudecăți a întregului „dosar neotestamentar Maria Magdalena”. Ce ne spun Mărturiile evanghelice? Sub numele „Maria din Magdala” sau „Maria Magdaleana” (aceasta este forma corectă din punct de vedere istoric), faimosul personaj apare în patru momente-cheie: în preajma lui Isus, la răstignire, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
un fel cu soarta acestei femei hăituite și neînțelese. Abia acum, după aproape două milenii, asistăm la o încercare de reabilitare atât a gnosticismului, cât și a Mariei Magdalena din punct de vedere „științific”. Departe însă de a fi „științifice”, prejudecățile feminismului sunt simptomele unei mentalități revanșarde, antimachiste și antitradiționaliste. Firește, conceptul însuși de „tradiție” poate îmbrăca sensuri și sensuri, fiind de o ambiguitate dezarmantă. Tradiția legată de figura Mariei Magdalena se cuvine revizuită, corectată, interpretată cu suplețe și bun-simț, eventual
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ci pentru că-l va sacrifica pe Însuși Isus - altfel spus, va duce oroarea sacrificiului până la ultima consecință. Realizatorii ediției National Geographic nu pot fi acuzați de impostură intelectuală. Ei au fost într-un fel duși de valul publicității și al prejudecăților într-o bună măsură. Deocamdată, în condițiile în care o ediție a textului copt n-a văzut încă lumina tiparului - mai mult, în condițiile în care se așteaptă recoltarea tuturor fragmentelor vândute ici-colo de un anticar veros -, orice verdict definitiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
conținutul fără să-l deformeze ori fără să-l înjumătățească. La capătul acestui text, întrebările rămân ca atare, mai proaspete ca la început, poate chiar mai provocatoare. Cititorul va începe abia atunci adevărata cursă „contra cronometru” împotriva propriilor certitudini sau prejudecăți 59. Propun trei volete complementare. Mai întâi, voi traduce fragmentele sinoptice, dând alăturat textul original și voi discuta câțiva termeni esențiali din punct de vedere filologic și teologic. Partea a doua va fi rezervată interpretării fragmentelor în context restrâns (evanghelic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
dat naștere scrierilor respective. „Problema apocrifelor” este strict legată de „problema canonului” creștin și apare în a doua jumătate a secolului al II-lea, mai ales în Adversus haereses, importantul tratat al lui Irineu 71. Cu riscul de a luxa prejudecăți și de a leza comodități, voi spune că afirmația „creștinismul este o religie a Cărții” nu are decât o vagă justificare. Creștinismul poate fi definit mai degrabă ca o religie a Cărților, nu a Cărții. Dar, înainte de orice, creștinismul este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
scurt câteva aspecte ideologice ale apocrifei. Așa cum remarcă Norelli, autorul nu urmărește să transmită o hartă exactă a lumii de dincolo. Primele cinci ceruri sunt identice, descrierile par repetitive, amănuntele inedite lipsesc. În plus, pare că autorul a combinat fără prejudecăți cele două scheme tradiționale, a unei lumi extraterestre alcătuită din trei și, respectiv, șapte ceruri (primul cer ar fi „tăria” - sălașul îngerilor răzvrătiți; al doilea cer, ansamblul primelor cinci ceruri - zona intermediară; al treilea cer, perechea formată din ultimele două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în apartament. Dar nici nu le putea reproșa prea multe, deoarece instalația de emisie-recepție tot în patul lui se afla, așa că a ales varianta de a-și vedea spășit de treabă... Fără îndoială era un învins, o victimă a unor prejudecăți: Iertare, Silvico! Iertare, copii! * * * Pensionat pe caz de boală, la nici cincizeci de ani, Ghiță Solovăstru, zis Ghițescu, se deplasa agale prin centrul urbei către și dinspre nicăieri, cu privirea ațintită spre înainte, și repeta la nesfârșit pentru sine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de rafinament estetic și de contemplație ascetică, îmi pare că a pierdut din vedere tocmai faptul că singurele ființe cu adevărat fericite au fost Gargantua și Pantagruel, nesățioșii giganți descriși de un prelat francez plin de păcate, dar liber de prejudecăți. Deruta celor lipsiți de nume Poate că el ajunsese atât de departe doar grație vagului. Yasunari Kawabata "Eu, cel dintr-o Japonie ambiguă". Astfel își intitulează Kenzaburo Oe, al doilea laureat nipon al Premiului Nobel pentru literatură (1994), discursul de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mele de Dumnezeu îi corespunde cu adevărat un Dumnezeu autentic. Și viceversa, tocmai dorința unui om ca Dumnezeu să nu existe nu ar putea să fie o simplă proiecție condiționată de interes și care în esență se bazează pe anumite prejudecăți? De aceea nu am făcut nici cel mai mic efort de a face lumină asupra prejudecăților răspândite la nivel universal față de credința în Dumnezeu. Ca de exemplu prejudecata că cine crede în Dumnezeu nu poate să facă știință cu onestitate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ca Dumnezeu să nu existe nu ar putea să fie o simplă proiecție condiționată de interes și care în esență se bazează pe anumite prejudecăți? De aceea nu am făcut nici cel mai mic efort de a face lumină asupra prejudecăților răspândite la nivel universal față de credința în Dumnezeu. Ca de exemplu prejudecata că cine crede în Dumnezeu nu poate să facă știință cu onestitate intelectuală; credința și știința se exclud reciproc; știința urmează în mod definitiv religiei. Sau prejudecata conform
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
proiecție condiționată de interes și care în esență se bazează pe anumite prejudecăți? De aceea nu am făcut nici cel mai mic efort de a face lumină asupra prejudecăților răspândite la nivel universal față de credința în Dumnezeu. Ca de exemplu prejudecata că cine crede în Dumnezeu nu poate să facă știință cu onestitate intelectuală; credința și știința se exclud reciproc; știința urmează în mod definitiv religiei. Sau prejudecata conform căreia un credincios nu poate fi un autentic democrat; credința în Dumnezeu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
asupra prejudecăților răspândite la nivel universal față de credința în Dumnezeu. Ca de exemplu prejudecata că cine crede în Dumnezeu nu poate să facă știință cu onestitate intelectuală; credința și știința se exclud reciproc; știința urmează în mod definitiv religiei. Sau prejudecata conform căreia un credincios nu poate fi un autentic democrat; credința în Dumnezeu și libertatea, egalitatea și fraternitatea nu se pot concilia; politica trebuie să ia locul religiei. În fine, prin religie nu poți fi în mod autentic om; Dumnezeu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
În fine, prin religie nu poți fi în mod autentic om; Dumnezeu este în mod automat ceva în defavoarea omului sau chiar expresia unei autoînstrăinării a omului; în consecință, umanismul ar fi doar ateu. Este adevărat că, de obicei, astfel de prejudecăți nu pot fi respinse dintr-un punct de vedere pur teoretic, dar este mult mai eficient să fie combătute cu un comportament practic mai bun din partea reprezentanților religioși și a instituțiilor. Premisa unui comportament practic pe măsura omului este religiozitatea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dau o mare importanță filozofiei, dar pe care nici cea mai bună filozofie nu o poate oferi? Chiar și un filozof "postmetafizic" precum Jürgen Habermas afirmă astăzi utilitatea religiei în societatea modernă și este un admirator al dialogului lipsit de prejudecăți față de teologie, un dialog care nu neagă cuceririle modernității, dar nu ignoră nici căile sale oarbe. Pentru mine este importantă accentuarea următoarelor trei puncte în favoarea religiei: primul, mai mult decât filozofia, care de cele mai multe ori prin ideile și concepțiile sale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
omicidul, minciuna, furtul și abuzul sexualității o vină și prezintă un tip de "regulă de aur" ca criteriu general. Începând cu Conciliul Vatican II și cu inițiativele Consiliului Ecumenic al Bisericilor, în interiorul creștinismului se fac eforturi pentru a privi fără prejudecăți celelalte religii universale. Nu se mai dorește deloc, cum s-a întâmplat secole de-a rândul, să fie judecate după criteriile dogmaticii creștine. Trebuie înțelese precum se înțeleg ele însele. Am fost mereu conștient de faptul că, în ciuda tuturor convergențelor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lumii, să descopere astfel legăturile fundamentale; toate acestea le-am înfățișat documentat îndeosebi în trilogia mea despre creștinism, iudaism și islamism, dar și în publicațiile despre religiile budistă și chineză. De asemenea, sunt necesare în general o critică lipsită de prejudecăți a raporturilor existente și, în același timp, furnizarea indicațiilor raționale pentru a găsi alternative constructive și realizabile ce pot oferi impulsuri concrete reformelor. Dar un proiect solid pentru viitor, care să înceapă de la realitatea socială actuală și în același timp
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]