11,263 matches
-
147 alin. (4) din Constituție, deoarece nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității. Astfel, raportat la obiectul de reglementare al ordonanței, nu se asigură o protecție a cetățeanului împotriva arbitrarului, creându-se premisele încălcării dreptului fundamental la viață intimă, familială și privată garantat de art. 26 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Este îndeobște admis că drepturile prevăzute la art. 26 din Constituție
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
vedere consecințele negative ale neadoptării acestor reglementări, constând în diminuarea capacității de intervenție cu produse din rezerva de stat, cauzată de deficitul unor stocuri în vederea asigurării funcțiilor de sprijin și asistenței umanitare, luând în considerare că situația prezentată întrunește premisele unei situații urgente și extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ potrivit, neadoptarea acestor măsuri, cu celeritate, putând avea consecințe negative, în sensul că ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 75 din 2 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255919]
-
perspectivă, toate achizițiile care vizează vehiculele feroviare vor fi dotate cu sistem ERTMS/ETCS. Prin achiziția de material rulant nou (Electric Multiple Unit - EMU, Hidrogen Electric Multiple Unit - H-EMU și locomotive), care să dispună de instalație ERTMS on-board, se creează premisele operării pe baza sistemului ERTMS și GSM-R. Conform Programului Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport din România pentru perioada 2021 - 2030 (pagina 138), toate achizițiile de material rulant nou (din programele operaționale și PNRR) vor avea prevăzute echipamente ERTMS/ETCS on-board
PROGRAMUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255584]
-
de procedură civilă este de a contribui la transformarea practicii judiciare într-una predictibilă (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragrafele 34 și 36), iar premisele declanșării acestei proceduri constau în iminenta apariție a unei practici judiciare neunitare (Decizia nr. 79 din 12 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 14 februarie 2019, paragrafele 90-91) și în potențialul chestiunii de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național“ (paragraful 205 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021). ... 53. Or, se impune a fi observat faptul că, în reperele indicate de CJUE, instanța europeană a plecat de la premisa existenței în ordinea juridică internă a unei proceduri ordinare de numire a interimatului conducerii Inspecției Judiciare, în timp ce, după cum se va arăta în continuare, rațiunea adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 a fost tocmai aceea a
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
2021). ... 77. Astfel, în preambulul ordonanței de urgență sunt reflectate, așa cum s-a arătat anterior (paragraful 57 din prezenta decizie), circumstanțele excepționale care au reclamat intervenția normativă a Guvernului la acel moment. ... 78. Se observă că, plecând de la premisa că legea în vigoare nu reglementa, de principiu, situația obiectivă în care vacanța funcțiilor de conducere din cadrul Inspecției Judiciare intervenea ca urmare a expirării mandatelor înainte de finalizarea concursurilor pentru ocuparea acestora sau din alte motive obiective, Guvernul a
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
chestiunea de drept a fost tranșată legislativ fie prin modificarea normei juridice pentru care anterior se punea problema interpretării și aplicării diferite, fie prin adoptarea altor dispoziții legale care lămuresc problema de drept în discuție, se apreciază că dispare însăși premisa pronunțării unei hotărâri prealabile care, în esență, vizează existența unei reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurită sub aspectul interpretării, pentru preîntâmpinarea unei aplicări neunitare a acesteia. ... 74. În fine, incidental, este utilă și observația că, în soluționarea
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret -, în materie penală, cu respectarea principiului potrivit căruia legea penală este de strictă interpretare. Curtea a reținut astfel că interpretarea autentică, legală poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicație corectă înțelesului, scopului și finalității acesteia, însă legiuitorul nu poate și nu trebuie să prevadă totul. În concret, orice normă juridică, ce urmează a fi aplicată pentru rezolvarea
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
județului, în ipoteza în care aceștia optează să efectueze călătoria cu mijloace de transport auto, creează un tratament diferit față de celelalte categorii de veterani de război, beneficiari ai Legii nr. 44/1994. ... 35. Această critică de neconstituționalitate pleacă de la premisa greșită că autoarele excepției de neconstituționalitate pot invoca art. 25 din Constituție referitor la libertatea de circulație a cetățenilor. Mai mult decât atât, este rezonabilă presupunerea că legiuitorul nu a consacrat drepturile prevăzute la art. 16 și 23 din Legea
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
nr. 678 din 29 octombrie 2019) și reține că lipsa temeiului-cadru în corpul actului normativ modificator sau în cel în vigoare este de natură să încalce normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 și, în consecință, să creeze premisele încălcării principiului legalității, consacrat de art. l alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la calitatea normei juridice. ... 15. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate privind încălcarea principiului autonomiei locale, garantat de art. 120 din Constituție, Guvernul consideră că
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
încălcarea principiului autonomiei locale, garantat de art. 120 din Constituție, Guvernul consideră că lipsa manifestării de voință a consiliului local prin adoptarea unei hotărâri cu privire la dobândirea dreptului de proprietate, cât și cu privire la administrarea terenurilor vizate creează premisele încălcării dispozițiilor art. 120 din Legea fundamentală. Dispozițiile art. 139 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ stabilesc că hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
este de natură să contravină art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind exigențele de calitate a legii, să afecteze regimul juridic privind proprietatea publică a statului, stabilit prin art. 136 alin. (4) din Constituție, precum și să creeze premisele încălcării principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituție. ... 56. Având în vedere interdependența logică între anexele analizate și celelalte prevederi cuprinse în legea criticată, preponderent redactate sub forma anexelor, Curtea constată că viciile de neconstituționalitate evidențiate
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
cunoaște, în mod obiectiv și rațional, conduita pe care trebuie să o adopte în raport cu noua ipoteza normativă. O atare modalitate de redactare demonstrează o lipsă de coerență a reglementărilor prezentate în raport cu cadrul juridic preexistent și creează premisele unei aplicări discreționare a legii, cu implicații asupra domeniului privat al statului, având drept consecință înfrângerea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 44. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile art. 1 din legea criticată se referă la transferul
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
fi rezumate la ideea că instituirea contribuției în intervalul 29 decembrie 2018 (data instituirii contribuției)-31 decembrie 2019 (data eliminării acesteia) este contrară art. 56 alin. (3) și art. 139 alin. (3) din Constituție. Întreaga argumentație a autoarelor pleacă de la premisa potrivit căreia contribuția reprezintă o sarcină fiscală. Or, întrucât cele două texte constituționale invocate vizează exclusiv venituri de natură fiscală ale statului, și nu și alte venituri, așa cum este, neîndoielnic, și contribuția, care au natura juridică de fonduri supuse
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
legi în timp, și anume legea nouă să aibă un caracter novator, astfel încât noile reguli să fie susceptibile să se aplice situațiilor constituite înainte de intrarea ei în vigoare, în baza legii vechi. Aplicând jurisprudența anterior citată referitoare la premisele conflictului de legi în timp a normelor legale examinate, constatăm că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 reglementează în mod diferit, în raport de cadrul normativ anterior, condițiile de numire, respectiv de revocare a procurorilor în cadrul D.N.A.
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății. Având în vedere premisele adoptării actului în discuție, obiectul de reglementare și scopul acestuia, pârâtul a concluzionat că Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020 se circumscrie categoriei de acte administrative prevăzute de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, fiind un act emis pentru înlăturarea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
sau al celei de urgență, cele care privesc apărarea și securitatea națională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum și pentru înlăturarea consecințelor calamităților naturale, epidemiilor și epizootiilor nu sunt aplicabile prevederile art. 14. În speță, având în vedere premisele adoptării actului administrativ, obiectul de reglementare și scopul acestuia, este incontestabil că H.G. nr. 1.065/2020 se circumscrie categoriei de acte administrative prevăzute de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, fiind un act emis pentru prevenirea și combaterea efectelor
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
executarea silită este data la care obligația (creanța) a devenit exigibilă, adică în momentul în care obligația debitorului este ajunsă la scadență sau debitorul este decăzut din beneficiul termenului de plată, în urma declarării scadenței anticipate. ... 148. Plecând de la premisa problemei de drept semnalată în actul de sesizare, respectiv cea în care contractul de credit constituie titlu executoriu, conform art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, nașterea dreptului la executarea silită a creanței garantate nefiind condiționată de
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
acestora; propunerea unui tratament pentru creanțele în litigiu nu echivalează cu recunoașterea dreptului litigios; ... f) expunere de motive care explică de ce acordul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolvența debitorului și de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru reușita lui. Această expunere de motive va fi realizată sau validată de către administratorul restructurării; ... g) măsurile de restructurare propuse sau o combinație a acestora, cum ar fi: – restructurarea operațională a activităților desfășurate de debitor; ... – schimbarea componenței, a
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
acestora; propunerea unui tratament pentru creanțele în litigiu nu echivalează cu recunoașterea dreptului litigios; ... f) expunere de motive care explică de ce planul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolvența debitorului și de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru reușita lui. Această expunere de motive va fi realizată sau validată de către administratorul concordatar; ... g) măsurile de restructurare propuse sau o combinație a acestora, cum ar fi: – restructurarea operațională a activităților desfășurate de debitor; ... – schimbarea componenței, a
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
26. Analizând aceste dispoziții de lege prin prisma criticilor referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor și a prevederilor constituționale privind dreptul de acces liber la justiție, Curtea constată că autoarele excepției formulează aceste critici plecând de la premisa că un salariat trebuie să se bucure de același tratament juridic indiferent dacă are calitatea de reclamant sau pârât în cadrul unui conflict individual de muncă. ... 27. Cu privire la principiul egalității în drepturi, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
15. În acest context, Curtea învederează că stabilirea standardelor de integritate constituie o chestiune de oportunitate care intră în marja de apreciere a legiuitorului, desigur, cu respectarea prevederilor constituționale care deja instituie asemenea incompatibilități, statul fiind dator să creeze toate premisele - iar cadrul legislativ este una dintre ele - pentru exercitarea funcțiilor sale de către persoanele care îndeplinesc anumite cerințe de competență profesională și probitate morală corespunzătoare acestora (Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 185 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258506]
-
critică sintagma „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, arătând că nu diferențiază între polițiștii care îndeplinesc condițiile prevăzute în alin. (1) al art. 21. Din cauza acestei omisiuni a legiuitorului, se creează premisele discriminării între funcționari publici aflați în situații identice pentru că ordonatorul principal de credite va putea stabili aceste diferențieri. ... 7. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 se arată, în prealabil
DECIZIA nr. 318 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258339]
-
doua a art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, din perspectiva condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii speciale, pe care legea le consideră dovedite. ... 72. Interpretarea corectă trebuie realizată ținându-se seama, deopotrivă, de natura juridică a răspunderii, premisele, condițiile și întinderea răspunderii pentru fapta incriminată la lit. d) a art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. Totodată, se va avea în vedere rațiunea care a justificat instituirea prezumției legale pentru cazul în care nu sunt predate documentele
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
Acțiunea poate fi exercitată doar în cadrul procedurii insolvenței, iar nu și după închiderea ei sau independent de procedură. Închiderea procedurii insolvenței, prin efectele pe care le generează, plasează acțiunea în răspundere în afara cadrului legal de exercitare. ... 84. Așadar, premisele care circumstanțiază activarea răspunderii patrimoniale sunt reprezentate de existența și actualitatea procedurii de insolvență și de insuficiența activului necesar pentru plata pasivului debitorului insolvent. ... 85. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere ale debitorului persoană juridică sau a oricărei
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]