1,908 matches
-
altă atmosferă. Nu e de bine. Îmi mușc buza. Trebuie să vină acasă. — De ce nu‑i spui asta chiar tu? zice Michael blând. Sunt sigur că i‑ar face plăcere s‑o audă din gura ta. Pare atât de sincer preocupat, că încep să mi se umezească ochii. — Nu pot. Dacă‑l sun, o să creadă... o să creadă că nu vreau decât să demonstrez cine știe ce sau că e doar o bârfă tâmpită... Mă opresc și înghit în sec. Sinceră să fiu, Michael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
e un credincios, incontestabil, dar credință pentru el nu e de ajuns! Eu am impresia cè Ilarie, considerè Șerban contemplând halba de bere pe care tocmai i-a așezat-o Rudi în fațè, am impresia cè el e mai degrabè preocupat sè confere credinței lui, în fond, naivè și simplè, o calitate miraculoasè, Așa se explicè și ușurință cu care a acceptat internetul! El vrea sè creadè în posibilitatea miracolului, iar internetul, dându-i dovezi cè miracolul existè și poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
o clipè, vèzând-o trecând nepèsètoare cu pèrul în flècèri prin curtea pietruitè a universitèții, un fragment din acea frumusețe mi s-a arètat din nou, vrèjindu-mè și chemându-mè înapoi în timp?! Da, poate cè a avut dreptate Corina, poate cè preocupat sè imprim iubirii mele un plus de frumusețe și de tainè n-am fost suficient de atent la ceea ce se întâmplă în realitate, la felul în care, între noi, imperceptibil, se deșchideau abisuri sufletești de netrecut, nu știam ce fuste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
potrivitè pentru tine! mi-a spus alunecând încet cu palma peste reverul de la sacoul meu, împotrivindu-se slab în timp ce eu încercam s-o îmbrèțișez, E față potrivitè pentru tine! repetè încet, nu i-am vèzut privirea când a spus asta preocupat fiind de mână și de degetele ei, De ce vrea oare sè mè însoare cu Ioana?! Atunci?! vocea lui Șerban trezindu-mè, spulberând vèlul fragil și neguros de care m-am înconjurat, Doar ți-am spus cè plec în America, Șerban! Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
o boabă din limba rusă. Doar dacă... Ia stai!... Acum îmi amintesc. Mai era acolo și tânărul acela insolent care tuna și fulgera împotriva mea și a ofițerilor mei... Să fie vreo legătură între el și văduvă?) Kutuzov o urmă preocupat pe Nanone în cabina ei. Era sau nu era agent? ― Mă simt flatat, daragaia maia! Probabil că lumea care mă iubește îmi atribuie și această intenție. Dar sunt numai zvonuri. Constantinopolul?... Ha, ha, ha!... Încă nu mi-am propus așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
autoritate recunoscută în toată Europa. Mă gândeam... Deși... Cred că... Mi se pare mie, prințe, sau avem un ascultător? Prințul îl văzuse și el pe Guibert. Medicul se oprise destul de aproape de ei. Cu puțin timp în urmă descălecase, dar părea preocupat să strângă chinga calului. Apoi mai scosese și niște grăunțe dintr-o tașcă de piele și i le oferise calului său, în timp ce, cu cealaltă mână, îi mângâia coama. Stârnit din pinteni, calul prințului tropăi de câteva ori pe loc, nechezând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
înapoi în tăcerile sale, în vechea sa stare mohorală și nefericire, că ochii săi își pierdeau liniștea, expresia mulțumită și strălucirea. Glumele sale subtile și simțul umorului dispăruseră cu totul, iar de la vizita Colectorului Districtual stătea cu fața spre frunze, preocupat, din câte știa tatăl său, de gândul plecării. Dacă Sampath ar coborî din copac și-ar fugi, stricând totul? Nu, nu mergea așa. Lucrurile trebuiau rezolvate. Problema cu maimuțele trebuia rezolvată și pacea reinstaurată. Și, categoric, își zicea el după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
mai mare cu vreo trei ani decât tine, Mirelo, și n-ar arăta ea chiar rău așa înaltă, slăbuță, băiețoasă, da’ te-ar prinde mirarea ce gusturi au și italienii ăștia... Nimerise bine în ajunul Crăciunului ăluia la nășica, mai preocupată parcă decât altă dată de soarta ei și-a lui Petrișor, poate unde era singură și așteptându-l pe Roberto al ei, care de pe o zi pe alta ar fi trebuit să apară. Pusese pe masă, dinaintea Mirelei, un castron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
violent cu degetul mare spre biroul Lindei. Până atunci, vorbisem cu voce scăzută, așa că era imposibil ca Linda să fi auzit ceva, dar am tresărit amândouă ca niște școlărițe vinovate când s-a deschis ușa. Fliss ieși cu o figură preocupată. Respirarăm ușurate. — Ce-i cu voi două? spuse ea. Puneți la cale o revoltă? Înfigându-și mâinile În buzunarele pantalonilor, se lăsă pe călcâie. Era Îmbrăcată cu un costum de flanel cenușiu, peste un tricou alb. Pantalonii erau susținuți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
altceva. — Ah, deci asta credeți? sări el repede. Nu fac decât să vă atrag atenția asupra lucrurilor evidente, am negat eu. — Dar Naomi Fisher? În declarația pe care ne-ați dat-o, spuneți că - așteptați puțin - „era grăbită și părea preocupată“. Doriți să mai adăugați ceva? Gluma Începuse să se Îngroașe. — Naomi părea a fi furioasă, am spus eu rar. Agitată. — Și ce anume ar fi putut-o Înfuria? — Nu mă pot pronunța, pentru că n-o cunosc. — Dar pe Derek Brewster
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Arslan n-are decât avantajul numărului și pe acela al vârstei. Nu a sa, se Înțelege, ci a dinastiei. El aparține celei de-a doua generații, Însuflețite Încă de ambiția fondatoare. Nasr este al cincilea din stirpea sa, mult mai preocupat să se bucure de cele dobândite decât să se extindă. Pe tot parcursul acestor zile de efervescență, Khayyam a vrut să rămână la distanță de oraș. Bineînțeles, nu se poate abține să nu-și facă, din când În când, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a merge să ne pierdem Împreună, necunoscuți, În cine știe ce mare metropolă, Paris, Viena sau New York. Să trăim amândoi În Occident În ritmul Orientului, n-ar fi oare acesta paradisul? Pe drumul de Întoarcere, am fost tot timpul izoat și absent, preocupat numai de argumentele pe care aveam să i le aduc lui Șirin. Să plecăm, să plecăm, Îmi va spune ea descurajată, nu te poți mulțumi să fii fericit? Dar nu-mi pierdeam speranța de a-i risipi reticențele. Când cabrioleta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ca până atunci păpușica să se însănătoșească. După câteva zile răceala a trecut, așa că am îmbrăcat-o bine și am ieșit din casă, în ciuda faptului că Udi îmi spusese să o mai ținem o zi sau două, mama mă privește preocupată, însă nu întârzii prea mult acolo, peste o oră și jumătate mă întorc să o iau, îi spun eu și dispar, în trupul meu se zvârcolește deja dorința de a-l vedea, stau ținându-mi respirația în fața ușii care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
plecat, mă ridic în grabă, mă aplec deasupra lui, ca și cum ar fi fost un prunc în landou, cum a fost, Udighi? și el mormăie, abia mâinedimineață vom avea rezultatele, parcă și corpul i s-a împuținat, umil, eu îl întreb preocupată, a durut, iar el spune, nu, a fost pur și simplu neplăcut, iar Noga ne informează cu mândrie, tati, eu nu voi mânca nimic până când nu te faci bine, el schițează un zâmbet spart, încuviințând apatic sacrificiul ei. Udi, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
gândește-te câteva zile, și ea îmi întoarce o privire umedă, buzele ei sunt încordate implorându-mă, dar eu chiar nu mai pot rămâne, apăs clanța aceea bine cunoscută, poarta se deschide înaintea mea, și îi mai trimit un zâmbet preocupat, mă găsești aici dacă ai nevoie de mine. Privirea ei mă urmărește dezamăgită, și eu o abandonez, nu privesc înapoi, în ciuda faptului că în cămin au mult mai puțină nevoie de mine, ar fi trebuit să rămân cu ea, oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
e nevoie pentru a mă relaxa, apoi trece la pernuțe și arcada plantară, găsind și amortizând tensiuni, până când exclamațiile mele de plăcere se întețesc. Am uitat de film. Mâinile lui Jake sunt calde și puternice, iar eu sunt atât de preocupată să mi le imaginez tratând tensiunile din tot corpul meu, că nu-mi dau seama când s-a oprit. Mă strâmb puțin a protest, dar îmi trece numaidecât, când îmi ridică piciorul și începe să-mi ronțăie degetul mare. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
s-au emanat dintr-o singură dată și cu prea multă vigoare, iar vasele s-au spart. Fragmentele luminii s-au răspândit prin univers și din ele s-a născut materia grosolană”. Spargerea vaselor e o catastrofă serioasă, zicea Diotallevi preocupat, nimic nu-i mai greu de trăit decât o lume avortată. Trebuie să fie un defect În Cosmos, Încă de la origini, iar rabinii cei mai Înțelepți nu reușiseră să-l explice Întru totul. Poate că, În momentul În care Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Întreabă de mine, imediat ce se materializează!” Belbo se uită la Lorenza ca și cum ar fi vrut s-o Întrebe ceva, apoi renunță. Cred că se obișnuise să audă de la Lorenza că frecventează cele mai Îngrijorătoare medii, dar hotărâse să se arate preocupat doar de cele care puteau arunca o umbră asupra legăturii lor amoroase (oare o iubea?). Iar În aluzia aceea a ei la Picatrix, el Întrevăzuse nu atât fantoma colonelului, ci pe aceea a uruguayanului mult prea simpatic. Dar Lorenza vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dos, tres! Zis și... Executat! Vierme extrage, el știe cum și de unde, trei recipiente cilindrice, la o ochire sumară, identice, din sticlă mată, verzulie, pe care le depune indiferent, în fața comanditarului. Continuând să se deplaseze pe mutește, Micuțul se apleacă preocupat, peste un șir de vase aliniate crescător sub ferestruică, lângă singura sursă de aer mai rece, vase parțial descoperite, despre care nu se poate afirma cu certitudine dacă sunt din lut sau din metal (că doar n-or fi din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Mi se pare mie ori Lucicuță arată ca și cum s-ar fi expandat, ei? zice Dănuț, inspirînd cu voluptate aroma țigării mentolate aprinse, din pachetul de-abia șterpelit, de la Șobolan. Și mie mi se pare umflat! îl confirmă Avocatul, frecându-și preocupat asperitățile încolțite pe alocuri, ale bărbii cărunte, nerase. O fi de la căldură. De la gazele din burtă. Ca la colita de putrefacție, își dă Crocodilul, savant, cu presupusul. Dacă-i pe-așa, mâine la ziuă pui rămășag că va fi nevoie
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să știu de unde provine creatura asta! ― Aș ști că e un loc pe unde nu trebuie să mai calci. ― De ce? îl întrebă Ripley uitându-se la el. ― Amin, zise Brett. ― Eu aș vrea să știu, zise Dallas, cu o mină preocupată, cum respiră Kane! Respiră? Ash se aplecă asupra rezultatelor analizei. ― Fizic, pare să fie sănătos tun. Nu numai că trăiește, deși a făcut drumul înapoi fără aer normal, dar toate semnele vitale sunt regulate. Azotul și metanul pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de un moment dificil; când îl va privi în față pe Kane în ziua în care va ieși din comă și-i va explica cu tact, dar sincer, de ce îi refuzase, lui și celorlalți Intrarea. Ash remarcă expresia și păru preocupat. ― O problemă? ― Nu, zise ea, îndreptându-se, Deci asta-i situația. Ce-nseamnă asta? Deci ce e cu noi? Cu creatura asta? ― O interesantă combinație de elemente și de structura o face practic invulnerabilă în ceea ce o privește, ― Exact așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
va trebui să înghită aceste alimente nu-i ajuta cu nimic la ridicarea moralului, iar pe navetă nu era nici "autobucătar" Materiile astea crude îi vor menține în viață. Atât. Așadar se străduia să facă o selecție rapidă. Nu remarcă, preocupată fiind, că pe detectorul ei cadranul se lumină ușor... În sfârșit! Un Jones indignat mai opunea încă rezistență, dar Ripley îl ținea bine de pielea gâtului. Degeaba se zbătea, fiindcă ea îl și puse în cutia presurizată și activă motorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
o înviere concretă, pe care Biserica de la început nu o preconizase. La capătul acestui progres de reflecție stă ideea că Luca și Ioan (această teorie presupune că acestea sunt evanghelii scrise, probabil, spre sfârșitul primului secol) au fost atât de preocupați să sublinieze că Isus era într-adevăr o ființă fizică, o ființă reală, ființă întrupată, încât au inventat povestiri despre el cum mânca pește prăjit, pregătea micul dejun pe malul mării, putea fi atins și așa mai departe. Problema e
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
papagalițe. Erau surescitate, se simțeau niște adevărate domnișoare. Gândul că nu aveau decât paisprezece ani le umilea, se simțeau în stare deja să sucească mințile unui bărbat. Cu cât dispreț trebuie să se fi uitat ele la noi, niște puști preocupați încă de mărci de mașini și de filme cu bătăi... Lili, pe care o așteptam cu inima strânsă, apăru târziu, mult după ce programul începuse. Era un fel de musical ad-hoc după Dumbrava minunată, și nouă, băieților, ni se scurgeau ochii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]