3,420 matches
-
ultimul capitol, în vers liber. Chiar dacă primul capitol se numește „Poemele inimii”, el se deschide cu un poem care poartă numele titlului cărții,”Anotimpurile sufletului” și este ca un preambul al întregii cărți. Este capitolul cel mai generos din carte, presărat cu versuri pline de dragoste și dor, căutări, dorințe, așteptări regrete, dar mai ales, întrebări. Dacă poezia „ Întrebări” are caracterul de a salva oarecum iubirea printr-o serie de întrebări ca un strigăt de disperare către un iubit imaginar (...)„ Aripile
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
Împăratul Tătarilor îi trimise ca soli, departe, la Împăratul Țării de la Răsărit! În urma celor trei soli gonea o ceată de călăreți, viguroși și devotați, ai căror menire era să vegheze drumul celor trei care era considerat a fi un drum presărat cu multe primejdii. Solii goneau pe câmpii pustii, pe cărări neștiute... Spune-ne, tu, care înșiri cu atâta tâlc istorii străvechi din surele stepe, spune-ne de ce plecară feciorii Împăratului Tătarilor la un drum atât de greu și plin de
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
imaginație a cititorului: „Când neliniștile sufletului sunt atât de mari ar trebui să fim dirijați spre obiectivitate. Acum că am luat cunoștință de mine însămi, stupoarea crește și simt cine sunt eu cu adevărat!” Scurte meditații psihologice și spirituale sunt presărate peste tot în lucrare, acestea fiind sarea narațiunii, ca o descătușare a imensei responsabilități față de cazul, atât de grav, al pacientei. Cu adevărat, la vremne de cumpănă, conștiința se acutizează, memoria își cere drepturile, sufletul palpită la limita dintre cuvânt
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile și picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare, li se ardea pieptul și tălpile cu fierul roșu, erau bătuți cu bestialitate în fiecare zi. Și tot acest tratament nu avea decât un singur motiv: aflarea sumelor de bani depuse de domnitor în băncile apusene. După
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
înaintează la pasul cailor pe o potecă, printr-o vale cu un torent străjuit de arbori. În scurt timp valea se deschide și călăreții se opresc într-o poieniță. La lumina rece a astrului nopții se observă că pajiștea este presărată cu movilițe de pământ. CĂPITANUL SASU:Căpitane Arnăutu, cred că movilițele astea sunt mormintele vampirilor. CĂPITANUL ARNĂUTU:Așa-i căpitane Sasu. Cu jumătate dintre oșteni și grupați câte doi începeți scormonirea mormintelor din capătul acesta. Eu merg cu ceilalți din
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
doar eu și Klaus, prețul a fost mai mare cu vreo două mii de rupii fără să punem la socoteală și plata dată lui Sunhante și alte costuri care s-au ivit, dar totul a meritat, cu prisosință. Râul Madu este presărat cu șaizeci și patru de insule, unele doar de câțiva metrii pătrați iar altele suficient de mari ca să adăpostească un întreg sat. Pe una dintre s-a dezvoltat cu adevărat o comunitate de aproximativ două sute de familii iar insula este
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
Prietenie > CUVINTE FRÂNTE-N ALBUL ZĂPEZII Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 785 din 23 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Eu adun de prin albastre agonii și desfătări Un mănunchi de albe stele izgonite de stihii Umblă pași desperecheați, presărând peste cărări Câte-un dram de primăvară, luminând melancolii... Dintr-o umbră rătăcită-ntr-un mesaj întârziat Ce s-a arcuit să treacă peste neagra-i veșnicie Eu descopăr miezul dulce din cenușă înviat Și-l împart cu brațe-ntinse
CUVINTE FRÂNTE-N ALBUL ZĂPEZII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351973_a_353302]
-
acela al mersului cu picioarele goale, acolo unde iubita îl aștepta pe voinic. Se pare că acest obicei mai dăinuie în unele părți ale satului românesc, pentru că adesea tinerii se întâlnesc în poieni ascunse, descălțându-se și zburdălnicind pe verdeața presărată cu flori. Cele două cuvinte au suferit în timpul istoric al civilizației românești transformări: trago, spun cei doi renumiți etnologi, pe care i-am amintit în rândurile de mai sus, a devenit cu timpul drago, iar termenul pede se va transforma
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
1265 din 18 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Înlăcrimat el gândul vrea să-ți scrie, Din așteptări îmi fac un așternut... Și poate... un mâner la cheie..., Ca să deschid ce încă n-am avut...! Petale roz din glastra cu magnolii, Presar necontenit în drumul tău Mă rătăcesc în pomii plini de rodii, Scapare-mi ești și-mi dai un curcubeu. Surâsul l-am găsit într-o fereastră, Cu el în inimă te-ai așezat... Amară - dulce, depărtarea nostră, Pe-o altă
PRIN PLOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352273_a_353602]
-
Și eu doresc acest lucru, iubito. Săndica se așeză deasupra lui, se arcui și se făcu una cu trupul său. Nu-i mai puteau despărți nimeni și nimic. Când, după îndelungi frământări, răsturnări și reluări, s-au liniștit, zâmbeau fericiți, presărându-și frânturi de săruturi pe pieptul celuilalt. - Mulțumesc, iubito, ai fost un deliciu al vieții mele și te rog să mă scuzi că ți-am întrerupt plăcerea dușului. Mai ai timp să-l termini așa cum mai avem și timp să
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
amintite delicat, dar și cu patos, creând, parcă, un portret al iubirii, dar și al iubitei adorate. Ultima parte, RONDELUL, cuprinde câteva poezii-bijuterie, șăgalnice unele (”De-ți este dor”), nostalgice altele (”Îți amintești?”, ”Amintiri”, ”Timp”). Iubirea este prezentă și aici, presărată cu trandafiri roșii, catifelați și cu săruturi ”spălate de lacrima iubirii”, iar anotimpurile sau florile primesc mângâierea lirismului, cristalizate în versuri perfecte, armonioase, ce încântă plăcut cititorul. Unitatea volumului este asigurată și de repartizarea riguroasă a poeziilor sub aspectul conținutului
PLÂNSUL INIMII, DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352377_a_353706]
-
zvâcnesc ca-ntr-un descântec și se ascund timid în călătoare. Acolo codrul, peste care timpul și-a pus pecetea cu sărut de clipă, așteaptă tot doinindu-și anotimpul să-ți ia cuvântul cald ca o aripă. Și să-l presare-n florile albastre ce-au răsărit sub adieri de lună și-apoi cu palma de-nălțimi sihastre să-i spună tandru dor de noapte bună. Tu, care împletești cununa verii din flori-cuvinte care sorb izvoare, adună-mă în codru în
RAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352461_a_353790]
-
lemnu- lui, totuși simțim semnul care se pune/ se naște în trunchiul lui- atunci și numai arunci când prindem miracolul cuvântului. Poezia lui Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) este naturală, ieșită parcă din prima tăietură a gândului, caută simplitatea, este discret presărată cu filosofie (și cu idei filosofice), cultivă înțelepciunea, găsește expresia memorabilă. Ritmurile ei sunt ritmurile ideii- de aceea se citește cursiv, ca o demonstrație cu larghețea de rigoare (nu strictă, adică, ci trecând cu răgălii prin fluviul realității). Faptul că
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Cu sevele fierbând șoptește nucul Că-n primăvară totu-n noi renaște În ramuri crude cântă iarăși cucul Smeriți vom aștepta în zori de Paște Să fim scăldați în raze de Lumină Și flori de suflet să-mpletim cuminți Să presărăm Iubire sfioși la rădăcină Altare să ’nălțăm din rugi fierbinți. Săcuieu, 25 martie 2011 Referință Bibliografică: E primăvară! / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 84, Anul I, 25 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate
E PRIMĂVARĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350498_a_351827]
-
drum spre Sebeș, apoi, după o scurtă perioadă de timp și spațiu ne urcăm iarăși pe noua autostradă și nici nu ne dăm seama cât de repede am ajuns ... dincolo de Deva. De acolo până la Arad continuăm deplasarea pe vechiul drum presărat cu multe, multe TIR-uri și alte căruțe. Ajungem, în sfârșit la Arad unde înoptăm la Lenu și Dani, copii mei, apoi dimineață în crăpatul zorilor, cursă-ntinsă spre împărăția de odinioară. Imediat cum ieșim din țară, ne cocoțam pe
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
fructe: mango, avocado, banane, migdale și ananas din compot. Erau și fructe naturale de ananas la supermarket, dar am preferat compotul, fiind frumos feliate bucățile de fruct și mai era și sucul. Peste fructele tăiate în bucățele mici doream să presar zahăr vanilat, înainte de servire, când aveam să trec la desert, rămânând doar să torn șampanie peste ele, în bolul fiecăruia și să garnisesc cu frișcă și bucățele de ciocolată neagră. Petronela nu știa nimic despre pregătirile mele. Își făcea de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
puțin și luându-și haina cea mai groasă și sacii cu mâncare din cămară, ieși, îndreptându-se spre pădurea vrăjită. Când intră în pădure, i se păru cel mai frumos loc pe care l-a văzut vreodată. Zăpada sclipea minunat, presărată cu mici safire prețioase. Ningea continuu, fulgii mari întunecând privirile somnoroase ale soarelui de iarnă. Natura întreagă zăcea înghețată, dormind sub stratul gros de zăpadă; copacii erau divini, semănând cu vata de zahăr. Ajungând în pădure, Moșul se așeză pe
GEORGE-NICOLAE STROIA, LUMEA COPILĂRIEI – VIS DE IARNĂ: PĂDUREA VRĂJITĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351472_a_352801]
-
fără ieșire. Ca urmare, în după-amiaza zilei de 28 ianuarie 1889, arhiducele și Maria își dau întâlnire la castelul de vânătoare al prințului, în Mayerling. Cei doi îndrăgostiți cinează împreună, apoi se retrag în dormitor. Amândoi se întind pe patul presărat din belșug cu petale de trandafiri. Atât prințul cât și baroneasa știu că sosise clipa despărțirii. Ceea ce hotărâseră de comun acord trebuia dus la capăt fără emoție și fără ezitare. Rudolf o împușcă pe Maria, după care, câteva ore mai
PUNCTUL TERMINUS AL UNEI CUTREMURĂTOARE POVEŞTI DE IUBIRE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 107 din 17 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350802_a_352131]
-
un basm feeric, o povestire toarsă, Iar clipa revederii, prin sita amintirii, Încet, cu voluptate, înspre trecut întoarsă, E cântecul de-acasă, e cântul regăsirii. .......................................................... Și casele, și oameni se împânzesc pe zare, Strâns împletiți statornic cu micile ogoare, Ori presărați în glumă printre livezi de pruni, La margine de tufe pitice și aluni, Cu umbra, iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
cald și de împărtășire a dragostei peste care picură acea sfințenie a gestului ocrotitor. Ca și mama care rupe în tăcere azima caldă, poeta dăruiește, cu sfială, picături de iubire: „Adunată de vremuri, păstrată-n cămări.../ În marea de astre presar fericire/ Născută din doruri pierdute în zări.”/ Răvășire În acest volum ne întâmpină un suflet-orchestră, de o gingășie aparte, după cum însăși autoarea mărturisește: „Mi-am cules sufletul/ Risipit în freamătul frunzelor/ L-am scăldat în verdele codrului/ Am alungat tristețea
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
vieții pline de credință și iubire, atât față de Creatorul suprem, cât și față de părinți, de copilul născut în durerea ce încă persistă în lacrimile Georgetei Resteman, copil hrănit din sânul ei plin de dragoste duioasă: „În ochii-ți dragi am presărat iubire/ Sclipiri de frumusețe sufletească/ Cu bunătate, liniște-n privire/ Te-am dăruit, minunea mea cerească!”/ De ziua ta, fetița mea! Este concertul izvorât din iubirea de oameni și flori, de ape și munți, de noapte și zi, de păsări
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
suflete (robiți de toamnă). Universul poetic este destul de restrâns. El se învârte în jurul cuvântului și în jurul ideii de Poezie, de muză, de suflet, pe pereche, reflectate pe câteva paliere de interpretare. Poeta se află la început de drum, unul promițător, presărat cu praf de stele și beteală, dar și cu „mărgelele frunții” - presupunând efortul jertfelnic. Cu o baghetă fermecată, ar putea dirija aceste ploi argintii pe drumul, adeseori plin de obstacole al gloriei antume. Doar tenacitatea, perseverența și o mare putere
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
hrănit cu smirnă și-au răsărit chiparoși; “ (“Deșertul negru”) Nu este aici cea mai pur ă imagine a iubirii prin arta poetică ? Ce poate fi mai cutremurător ? Î n “Impulsuri”, pag. 12, (“sufocat de cuvinte”), poezia curge delicată: “drumurile sînt presărate cu flori” (...) potecile, cărările, drumurile sînt pline / de lapte și miere.”, pentru că, în poezia “Cercuri exclusiviste”, să se detașeze de sine însuși, pentru a avea o percepție mai profundă a poeziei la cea mai emblematică trăire: “probabil în alte vieți
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
gheață se răsfață peste zâmbetul pribeag Ai spart luna-n patru colțuri să-mi faci de urât și drag Îmi mai ești când peste brațe îmi așterni ninsori și ploi Îți dau toamna peste iarnă, îmi dai vara inapoi? Și presari peste-nserare întrebări fără răspuns; Dă-mi un pic amurgu-n geană ca să-mi fie de ajuns Când n-oi fi din nou în preajmă-mi să-mi aduni melancolii Eu dau clipa înainte ca să știu când ai să vii... Să
TU, POETUL ŞI EU VERSUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351653_a_352982]
-
mirifice, și te-ai întâlnit cu noi cei care te iubim de-o viață. Purtai strai domnesc pe care străluceau broderii țesute-n în fir de aur și argint, și radiai de bucurie când ai văzut admiratorii care ți-au presărat „Regină scumpă” covor de crizanteme multicolore, ca să intri în sanctuarul Casei de Cultură a Sidicatelor și să le dăruiești, cu dragoste nețărmurită, melodii nemuritoare. Și anul acesta, când ai urcat în cel de al patruzeci și cincelea an de tinerețe
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]