1,376 matches
-
asemenea numită “lumina naturală”), de fondul real al doctrinei sale, care este orientată deopotrivă de religie și de moștenirea unei anumite tradiții filosofice. Descartes, în fond, nu-și este absolut fidel; el păstrează în gîndirea sa o contradicție constantă între presupoziții și aplicarea metodei. Astfel, primul precept celebru era ) Aici, punerea prejudecăților noastre sub semnul întrebării trebuie să fie totală. De fapt începutul celei de-a IV-a părți a Discursului insistă încă o dată asupra necesității, pentru cel ce este interesat
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
exclude specimenele neconcordante cu propria ipoteză? Și totuși, în mod neîndoielnic, afirmațiile fiecărei științe se bizuie pe anumite condiții specifice. Dacă observațiile nu se potrivesc cu prevederile, fie legea însăși trebuie abandonată sau modificată, fie observațiile trebuie considerate nerelevante pentru presupoziție. Pot exista factori complementari la care nu se verifică afirmația sau materialele demonstrației pot fi deformate. Similar, un artist poate fi incapabil să îndeplinească condițiile meseriei sale sau poate hotărî, din motive personale, să adune lucruri la întâmplare sau să
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
luate niște decizii comune, ele vor trebui aplicate ca atare, fără distorsiuni sau interpretări suplimentare. III.2.Tactici ale negocierii 1. păstrarea calmului - duce la crearea unei presiuni asupra celuilalt și poți câstiga astfel timp de gândire; 2. atenție la presupoziții - mare parte a presupozițiilor dinaintea negocierilor pot fi false; 3. concesia - dacă faci o concesie trebuie să știi exact ce vrei să primești în schimbul ei; 4. să știi rezultatul dorit - înainte de începerea negocierii trebuie să ai clar definit scopul negocierii
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ele vor trebui aplicate ca atare, fără distorsiuni sau interpretări suplimentare. III.2.Tactici ale negocierii 1. păstrarea calmului - duce la crearea unei presiuni asupra celuilalt și poți câstiga astfel timp de gândire; 2. atenție la presupoziții - mare parte a presupozițiilor dinaintea negocierilor pot fi false; 3. concesia - dacă faci o concesie trebuie să știi exact ce vrei să primești în schimbul ei; 4. să știi rezultatul dorit - înainte de începerea negocierii trebuie să ai clar definit scopul negocierii; 5. dezinformarea - cu cât
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
elite culturale sau intelectuale, un concept destul de echivoc 3. Prin urmare, se pare că există o anumită imprecizie terminologică a conceptului de elite intelectuale, mai ales la nivelul practicii sale culturale greu de codificat. Și totuși, dacă se pleacă de la presupoziția că elitele ar trebui să reprezinte națiunea, fiind dobânda unui capital uman investit istoric cred că putem accepta utilizarea termenului de elite intelectuale, mai ales pentru spațiul interbelic, unde acest concept apare mai clar definit la nivelul practicii sale culturale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
așa de bine sectorul spiritual sau economic, politic sau cultural-estetic al activității noastre. De unde urmează însă că opoziția naționalism - Ortodoxie nu e valabilă"23. Cât privește noțiunea de ecumenicitate, Nae Ionescu demontează teza lui Radu Dragnea care pleacă de la o presupoziție eronată: ignorarea faptului că ecumenicitatea este limita către care tinde veacul, istoria, autorul crezând că aceasta poate fi realizată hic et nunc. Prima consecință a presupoziției greșite a lui Radu Dragnea vizează teoria mântuirii în veac, a cărei origine rezidă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
noțiunea de ecumenicitate, Nae Ionescu demontează teza lui Radu Dragnea care pleacă de la o presupoziție eronată: ignorarea faptului că ecumenicitatea este limita către care tinde veacul, istoria, autorul crezând că aceasta poate fi realizată hic et nunc. Prima consecință a presupoziției greșite a lui Radu Dragnea vizează teoria mântuirii în veac, a cărei origine rezidă într-o confuzie: se confundă "cuvântul lui Dumnezeu, care este absolut, cu trăirea cuvântului lui Dumnezeu de către oameni, care trăire, fiind un fapt istoric, nu poate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
etern. Creația propriu-zisă nu a constat într-o simplă dezvăluire a lumii în tiparul ei deplin, întrucât această dezvoltare nu s-a realizat decât prin conlucrarea Proniatorului cu lumea. Încercarea de justificare teologică a națiunii capătă consistență în măsura în care se acceptă presupoziția inițială potrivit căreia "națiunea este o descoperire în timp a chipurilor care există etern în Dumnezeu". Trecerea în planul teologiei istoriei validează demersul lui D. Stăniloae de interpretare a națiunii, având la bază modelul etern, divin, care îi asigură caracterul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
poate realiza, în concepția lui Simion Mehedinți, fie printr-un recurs analitic la matricea identitară, folclorul național, fie prin, ceea ce am numi astăzi, perspectiva imagologică, aceea a oglindirii în ochii străinilor a viziunii religioase a poporului român. Autorul pleacă de la presupoziția corectă a existenței în spațiul românesc a celor două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Noica - cultivăm în noi sămânța vieții". Prin urmare, cuvântul lui Dumnezeu constituie cultura Duhului. Este vorba de o păzire a cuvântului lui Dumnezeu nu la nivelul etic, al purei formalizări, ci la nivelul trăirii duhovnicești, al practicii efective. Pornind de la presupoziția unei cercetări duhovnicești care implică o interogație capitală de ce, ființa poate descifra sensul și esența lucrurilor. Cu alte cuvinte, păzirea cuvântului lui Dumnezeu depășește aspectul moral implicit, efectul său secundar, trimițând la sensul său primordial, acela al cuvântului de viață
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
așa cum par, ci sunt simboluri ale unei realități profunde. Tot ceea ce poate fi explicat prin cauze naturale se cuvine a fi explicat prin cauze naturale, restul ținând, indelebil, de cauzele divine. În cercetarea sa științifică, George Manu nu a eliminat presupoziția metafizică - cum au procedat, de pildă, neopozitiviștii Cercului de la Viena - neinstituind o graniță insurmontabilă între știință și religie. Punerea în acord a celor două nu implica subordonarea uneia în favoarea celeilalte, ci încerca refacerea unui proiect mai vechi, rupt fraudulos de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la care știința poate ajunge, stă nedezlegată marea taină a Adevărului. George Manu a înțeles mai bine decât oricare altul că sensibilitatea religioasă existentă în structura interioară a personalității nu poate modifica datele exercițiului științific, dar poate pune în acord presupoziția metafizică cu cea de ordin experimental. La George Manu, raportul dintre știință și credință este revelator la nivelul identificării unei omologii structurale între rafinamentul și scrupulozitatea cercetătorului de vocație și experiența sa fundamentală de homo religiosus. Prin urmare, George Manu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
imaginilor dobândește marca unică a coincidentiei oppositorum, când imago și simbolul devin un modus vivendi pentru diverse teologii și metafizici. Percepția simbolică a imaginilor nu este decât o operație subiectivă, iar configurația simbolică decât o supraabundență ficțională. Dacă plecăm de la presupoziția că simbolizarea este o manifestare primordială a psihismului, atunci semnificația profunzimii simbolice este o aptitudine de ordin subiectiv, o imagine fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să continuăm cu păgubosul amatorism comunist, fie vrem să adoptăm modelul excelenței intelectuale. Să nu încercăm să găsim alți vinovați! Teologie și politică Reflecția răsăriteană asupra raporturilor dintre teologie și politică trebuie să pornească într-un spațiu majoritar ortodox de la presupoziția tradiției sale, ca referință solidă în conturarea unui asemenea demers. O astfel de gândire, care se hrănește dintr-o istorie proprie în mediul occidental, teologico-politică nu implică realiter o adevare a teologicului la politic, ci, precum bine subliniază Miruna Tătaru-Cazaban
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 414. 26 Ibidem. 27 Nae Ionescu, Către anti-concordarii sinceri, în "Cuvântul", an III, nr. 753, 7 mai 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 415: "Presupoziția fundamentală a raționamentului lor e că România ar fi un stat creștin. Ceea ce însă nu e exact. În aparență se mai păstrează încă, e drept, anumite legături între stat și Biserică în țara noastră, dar aceste legături nu sunt organice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se bazează apoi pe bogăția epistemologică care are istoria drept fundament, istorie care este totodată una a conceptelor și a ipotezelor teoretice. Studiul acestei istorii, cu prelungiri în preocupările noastre contemporane, este esențial, deoarece toate științele umaniste au la bază presupoziții antropologice, implicite în cele mai multe cazuri, presupoziții pe care numai analiza le poate scoate la lumină. În această lucrare a cărei miză este partea practică vrem să punem la dispoziția cititorului instrumentele care îl pot ajuta să înțeleagă diversitatea lumii actuale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care are istoria drept fundament, istorie care este totodată una a conceptelor și a ipotezelor teoretice. Studiul acestei istorii, cu prelungiri în preocupările noastre contemporane, este esențial, deoarece toate științele umaniste au la bază presupoziții antropologice, implicite în cele mai multe cazuri, presupoziții pe care numai analiza le poate scoate la lumină. În această lucrare a cărei miză este partea practică vrem să punem la dispoziția cititorului instrumentele care îl pot ajuta să înțeleagă diversitatea lumii actuale. Dacă obiectivul pare simplu, drumul pentru
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal, constituenți ai grupului nominal, GALR, II, 74, 89), declanșatoare - declanșatori (declanșatori de presupoziții, GALR, II, 855), determinante - determinanți/determinatori/determinativi (determinanți, Acte, 29; clasa determinanților, DSL, 167; clasa determinatorilor, Acte, 377, 378), indicatoare - indicatori (indicatori de subiectivitate, DSL, 262), jonctive (DSL, 282) - junctori, modificatoare - modificatori (clasa modificatorilor, DSL, 323), prezentative/prezentatori, radicale - radicali
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
un antecedent sau la un subsecvent din discurs și fără a indica un referent accesibil deictic. Prin intermediul deicticului intradiscursiv, vorbitorul: (i) conferă relevanță discursivă unor elemente situaționale ale discursului, pe care le convertește, prin simpla evocare, în fond comun de presupoziții: B: în rest CE faceți. A: < L uite am făcut o gripă de-asta uRÎtă: de-abia mi-am mai revenit un pic acuma că vocea mi-e: încă: B: se da se simte după voce A: și am CAM
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
una nouă sau revenind la una anterioară, abandonată pe parcursul câtorva enunțuri. 2.1.2. Sprijinirea unor mecanisme ale implicitului Participând la mecanisme pragmatice bazate pe implicit, pronumele devine suport pentru vehicularea forței ilocuționare sau a unor implicații discursive, declanșator de presupoziții sau gazdă sintactică pentru cliticele adverbiale prin care vorbitorii atașează enunțului semnificații și valori modale suplimentare. În aceste situații, actualizarea pronumelui subiect are justificări discursive. Ca suport pentru vehicularea forței ilocuționare, pronumele sprijină expresia lingvistică a unor acte de vorbire
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nu-l acompaniați┴ nu-l DIRIJAȚI cum trebe. dar dumneaastră nici măcar nu i-ați aresTAT. asta-i mai ă GRAV (IVLRA: 162). Exemplele de mai jos ilustrează diverse ipostaze discursive ale pronumelui, când acesta generează implicații sau funcționează ca declanșator de presupoziții ori gazdă sintactico-semantică7: B: după cum știi și tu bine # spre sfîrșitul lunii [nu numai eu] (IVLRA: 114); A: deci CARE este această sumă. semn de întrebare. nici eu nu știu↓ pentru că această întrebare trebuie să o pun la casă sau
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
și el pe la unu și un sfert acasă↑ deci a luat bagajele și am plecat↓ [eu eram acasă deja] (IVLRA: 44); sunt întrebări pe CAre # și EU # ca și dumneavoastră cu siguranță ni le-am pu:s de: multe ori [presupoziția este exprimată după pauza intervenită în discurs, printr-o strategie a politeții pozitive de consolidare a sentimentului apartenenței la grup] (IVLRA: 201); las și eu casa curată↑ [cum se face, cum face orice gospodină] (IVLRA: 45); NU sunt un OM
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
disocierea între instanțele discursive, stabilirea unei relații adversative implicite cu secvența enunțiativă anterioară, corectarea implicită a aserțiunii interlocutorului, participarea la o strategie a politeții pozitive de autoincludere a vorbitorului în grupul interlocutorului, de asociere sau empatizare cu interlocutorul, respectiv corectarea presupoziției interlocutorului: am luat trenu↑ ne-a costat pă mine și pă băiat douăsutepatruzeci de mii↓> (IVLRA: 45) și de la pubertate au început discuțiile dintre noi. pe mine NIciodată nu a reușit să mă-nțeleagă↑ întotdeauna avea foarte multă înțelegere pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sau pronume personal/de politețe/reflexiv/posesiv ocupând poziția de subiect, complement sau atribut. Sinonimia dintre pronumele de întărire și alți termeni (chiar, personal etc.) este posibilă doar la nivelul sistemului. În uz, ocurența pronumelui de întărire este dependentă de presupoziții: prin folosirea unui termen din seria însumi, vorbitorul contrazice o presupoziție implicită din contextul de comunicare sau introduce o presupoziție nouă în universul de discurs existent. B: eu reprezint în exclusivitate interesele ordinii publice în capitală↓ [și vă cer G
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
complement sau atribut. Sinonimia dintre pronumele de întărire și alți termeni (chiar, personal etc.) este posibilă doar la nivelul sistemului. În uz, ocurența pronumelui de întărire este dependentă de presupoziții: prin folosirea unui termen din seria însumi, vorbitorul contrazice o presupoziție implicită din contextul de comunicare sau introduce o presupoziție nouă în universul de discurs existent. B: eu reprezint în exclusivitate interesele ordinii publice în capitală↓ [și vă cer G: [(xxx) +B: din acest moment↑ să deblocați în mod pașnic circulația
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]