3,419 matches
-
și reglementându-se, astfel, un paralelism legislativ, întrucât, făcând un simplu calcul matematic al celor două variante, rezultatele sunt diferite. Instanța de contencios constituțional a constatat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate (de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, și Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
Partea I, nr. 790 din 30 octombrie 2014). Din jurisprudența mai sus indicată se desprinde concluzia potrivit căreia, pentru relevanța constituțională a principiului legalității, esențial este ca prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care să nu întrunească cerințele clarității, preciziei, previzibilității și ale accesibilității normei juridice, legiuitorul să fi adus atingere în final unor drepturi, libertăți sau principii de rang constituțional. Or, paralelismul legislativ nu corespunde exigențelor de calitate a legii, prin raportare la standardele jurisprudențiale anterior arătate, lipsa de claritate
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
raport cu gradul de instruire, cu vârsta, experiența și priceperea victimei, aceasta a putut să creadă că este realizabil răul cu care a fost amenințată. Reține că legiuitorul nu poate să stabilească criterii extrem de rigide, care să asigure o previzibilitate absolută privind nivelul de gravitate pe care trebuie să îl aibă o anumită faptă de amenințare pentru a fi considerată infracțiune, în acest context intervenind rolul judecătorului care, în procesul de analizare a circumstanțelor concrete ale cauzei, va stabili dacă
DECIZIA nr. 232 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273564]
-
dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-ar putea da aceleiași problematici, iar părțile din proces beneficiază de certitudinea previzibilității dispozițiilor legale aplicabile situației de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură și respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, procesele urmând să fie soluționate în baza unor prevederi legale
DECIZIA nr. 57 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273571]
-
Constituțională, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 57 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273571]
-
Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde însă, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Asemenea consecințe nu au nevoie să fie previzibile cu o certitudine absolută. O atare certitudine
DECIZIA nr. 57 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273571]
-
2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 5 august 2022. ... 20. Astfel, Curtea a reținut că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din
DECIZIA nr. 214 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273540]
-
în vigoare încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În consecință, considerentele acestei decizii nu sunt aplicabile în prezenta cauză. Prin urmare, a conchis Curtea, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 23. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea
DECIZIA nr. 214 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273540]
-
nr. 3.192/6.02.2017 se încalcă principiul securității juridice, autoritatea emitentă deturnându-și puterea, destabilizând raportul existent „între subsemnat și aceasta“. Prin nerespectarea acestei reglementări, încrederea legitimă a particularului în norma imperativă este destabilizată, la rândul ei prevederea fiind lipsită de caracterul previzibilității. Excesul de putere cu care a acționat în exercitarea atribuțiilor sale a condus la emiterea unui act administrativ vătămător, fiind lipsit de prezumția de legalitate. Aneantizarea legalității actului este o consecință a încălcării normei imperative, regăsită în cuprinsul art. 22
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
această prevedere din art. 22 cu privire la reactualizarea registrului are în vedere ieșirile din sistem (pensionare, renunțare, deces etc.) sau pretransfer în alt județ, care de obicei operează la începutul următorului an școlar. Având în vedere acest fapt, lipsa previzibilității normei este întărită prin faptul că aceasta nu prevede expres situațiile cu privire la care am fost informați ulterior. În al doilea rând, aspect ce l-a invocat atât la formularea plângerii prealabile, cât și la cererea de suspendare privind
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
asigure respectarea. Chiar și în dreptul intern, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 282/2014, a stabilit că nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. Nu în ultimul rând, prin sintagma „persoana care a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni“ se extinde foarte mult textul legii, sancționând mult mai drastic persoanele respective, acestea fiind excluse din Registrul național al experților în management educațional, în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
MEN nr. 4.619/2014 se încalcă principiul securității juridice, autoritatea emitentă depunând și destabilizând raportul existent între reclamant și aceasta. Prin nerespectarea acestei reglementări, încrederea legitimă a particularului în norma imperativă este destabilizată, la rândul ei prevederea fiind lipsită de caracterul previzibilității. Astfel, principiul securității raporturilor juridice, exigență europeană - deci, supraconstituțională -, impune ca regulile de drept ale statelor membre să fie formulate într-un mod neechivoc care să permită persoanelor interesate să își cunoască drepturile și obligațiile într-o manieră clară și precisă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
dosare de daună, cu penalitățile de întârziere aferente. ... 18. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece, fiind lipsite de previzibilitate și claritate, permit stabilirea în mod arbitrar și abuziv, de către unitatea reparatoare, a unui preț pe oră, pentru manopera efectuată, mult peste prețurile de referință din piața specifică. Astfel cum sunt redactate, fără a exista obligația legală de raportare
DECIZIA nr. 321 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273520]
-
suporte consecințele producerii riscului asigurat. ... 31. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 apar ca fiind clare și în conformitate cu cerințele de previzibilitate și nu constituie o încălcare a dreptului de proprietate al societății de asigurare, libertatea unităților reparatoare de a utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, oferită de către legiuitor prin edictarea acestei norme, urmărind scopul legitim de a proteja
DECIZIA nr. 321 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273520]
-
căruia norma legală ar permite unității reparatoare utilizarea unui preț stabilit în mod arbitrar nu poate fi reținută. De asemenea, susținerile privind aplicarea unui preț mai mare, în mod arbitrar sau abuziv, nu reprezintă veritabile critici referitoare la claritatea și previzibilitatea normei criticate, ci vizează un comportament concret al operatorului economic în relația cu consumatorul. Or, în ipoteza constatării de practici comerciale incorecte ale comercianților în relația cu consumatorul prin impunerea unui preț mai ridicat, sunt reglementate mecanisme de protecție prin
DECIZIA nr. 321 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273520]
-
existenței unui prejudiciu provocat ca urmare a stabilirii unui preț excesiv, pot fi aplicate principiile răspunderii civile delictuale. În consecință, modalitatea de reglementare a prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 îndeplinește standardele minime de claritate, precizie și previzibilitate statuate în jurisprudența Curții Constituționale, criticile autorilor neconstituindu-se în veritabile argumente de natură să conducă la concluzia încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 321 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273520]
-
a opta pentru una sau alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației, Curtea a apreciat că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care normele juridice trebuie să le îndeplinească, evidențiind explicit cele două modalități de cuantificare a despăgubirilor datorate de asigurător, și anume prin folosirea sistemelor de evaluare specializate (precum Audatex, Autovista, DAT, GT Motive) și prin documente emise în condițiile
DECIZIA nr. 321 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273520]
-
face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest context este menționată jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la claritatea și previzibilitatea actelor normative și la principiul stabilității și securității raporturilor juridice. Astfel, se consideră că cele reținute în jurisprudență își găsesc aplicabilitate și în prezenta cauză, întrucât, pentru respectarea principiului statului de drept și al previzibilității, predictibilității și clarității legii, norma
DECIZIA nr. 225 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273671]
-
Omului referitoare la claritatea și previzibilitatea actelor normative și la principiul stabilității și securității raporturilor juridice. Astfel, se consideră că cele reținute în jurisprudență își găsesc aplicabilitate și în prezenta cauză, întrucât, pentru respectarea principiului statului de drept și al previzibilității, predictibilității și clarității legii, norma de drept care înlătură de la aplicare un drept deja stabilit trebuie să fie clară, coerentă, redactată cu suficientă precizie, condiție pe care art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017
DECIZIA nr. 225 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273671]
-
VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, deoarece normele tranzitorii nu dispun cu privire la momentul de la care aceste sporuri se aplică. În acest fel se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție sub aspectul clarității și previzibilității legii. ... 12. Cu referire la această soluție criticată, autorii precizează că din dispozițiile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă că se păstrează inclusiv cuantumul sporurilor prevăzute de art. 4 alin. (1) și art. 5 alin.
DECIZIA nr. 186 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273559]
-
situația absurdă în care persoanele din sistemul judiciar vor avea sporuri la nivelul din 2010 până în 2022, ceea ce este nelegal, de vreme ce legiuitorul însuși a recunoscut aceste sporuri. Prin urmare, se aduce atingere exigențelor de claritate și previzibilitate a legii impuse de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 13. Totodată, în opinia autorilor, se încalcă și art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017 este în contradicție cu art. 4 și
DECIZIA nr. 186 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273559]