180,565 matches
-
primit “Visul” la Teatrul Goldani, bucuria de a prezenta celor de acolo acest spectacol și a le transmite mesajul nostru din suflet. Sală era plină. Un public mixt, alcătuit din italieni și români, s-a bucurat la rândul lui de prezență noastră și de actul artistic în sine. Amărăciunea vine din faptul că Încă o dată s-a dovedit că nu avem forță să ne gestionăm valorile așa cum se cuvine. Este vorba despre lipsa presei în general la acest eveniment și mai
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
semnalat datorită importanței acordate și a semnificațiilor ce rezultă de aici. Din nefericire, ele nu mai pot fi validate de către compozitor, dar câteva indicii lăsate cu prilejul unor discuții sunt relevante. Dincolo de acestea, aprofundarea contextului în care își face simțită prezența citatul în cauză constituie o necesitate pentru înțelegerea profilului, individualității fiecăreia dintre compoziții, precum și a filonului călăuzitor, a ideii unice care le străbate. Unitate în diversitate? Iată unul dintre principiile dezvăluite de creația lui Ștefan Niculescu, atât la nivel micro
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
perceput, iar pregnanța lui este evidentă. Investirea saxofonului alto cu acest grad uriaș de expresivitate îi dovedește cu prisosință calitățile. Pecetea care atestă caracterul sacru al Axionului este situată în ultimele măsuri ale compoziției: citatul din Monteverdi își face simțită prezența tot în știma instrumentului de suflat. De fapt, sopranino-ul și alto-ul realizează o bifonie, la fel ca în Chant-son:Citatul medieval utilizat de Monteverdi în lucrarea „Sancta Maria ora pro nobis” este prelucrat de Ștefan Niculescu, dar cum însuși
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
organologice, în funcție de factura instrumentelor sau de modalitatea lor de acționare. Astfel, instrumentele cu coarde se puteau împărți în : coarde ciupite, coarde lovite și coarde acționate prin intermediul unui arcuș. Alte sisteme de clasificare propun diferențierea instrumentelor cu coarde ghidându-se după prezența - sau absența - tastelor pe limbă. În ceea ce privește instrumentarul utilizat în Al Andalus, sursa documentară cea mai completă rămâne colecția de miniaturi existente în lucrarea Cantigas de Santa Maria, o adevărată enciclopedie a epocii. Se observă excepționala bogăție a instrumentarului muzical folosit
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
din epocă, fiind extrem de prizat de către clasele sociale nobiliare. Luth-ul începe să devină subiect literar, fiind citat în numeroase poeme ce figurează în repertoriul suitelor de tip nouba. Se menționează existența lui ca unic instrument de acompaniament sau în prezența rebabului și a tar ului - grupul de bază al noubei, ce s-a păstrat până în sec. XX. Un alt aspect esențial legat de importanța luth-ului în muzica orientală este faptul că toată teoria muzicală tonomodală arabă se bazează pe
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
unei suite. De altfel, el este folosit numai ca instrument de acompaniament și suport ritmic pentru un instrument cordofon, neexistând contexte muzicale în care tar-ul poate fi prezent singur. Instrumentele de suflat nu au avut în cadrul muzicii araboandaluze decât prezențe pasagere, ele negăsindu-și locul alături de binomul de bază - coarde/percuție - caracteristic acestui gen muzical. Istoricul Al-Tifashi atestă în sec. XIII prezența în Al-Andalus a unui instrument aerofon, ce se bucura de o largă apreciere. El îl denumește buq, descriind
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
în care tar-ul poate fi prezent singur. Instrumentele de suflat nu au avut în cadrul muzicii araboandaluze decât prezențe pasagere, ele negăsindu-și locul alături de binomul de bază - coarde/percuție - caracteristic acestui gen muzical. Istoricul Al-Tifashi atestă în sec. XIII prezența în Al-Andalus a unui instrument aerofon, ce se bucura de o largă apreciere. El îl denumește buq, descriind-ul ca pe un corn și asociind-ul în special muzicii de dans. Din punct de vedere organologic, instrumentul denumit buq era
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ce au determinat generalizarea acestui fenomen, precum și perpetuarea lui de-a lungul mai multor secole ? Mai multe teorii și ipoteze au fost enunțate mai ales în ultima jumătate de secol. Unul dintre factorii favorizanți ai acestei înclinații către improvizație este prezența unei legături fundamentale între oralitatea muzicii orientale și caracterul ei improvizatoric. Nefiind notată, transmiterea muzicii se face conform principiului oralității, de la maestru la elev. Acesta din urmă încearcă să își imite profesorul, învățând atât rudimentele textului muzical, cât și elementele
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
românești din sec. XX. Cu privire la adresa nr. 193/3 septembrie 1962, am onoarea a vă înainta următorul REFERAT De la cea dintîi privire aruncată oricît de superficial asupra operei Maestrului Gh. Popescu Județ ți se produce impresia că te afli în prezența unei realizări titanice. Această impresie ți se confirmă la fiecare pas ce-l faci în cercetarea operei. Și, încet, încet, ea se completează cu constatarea unei creațiuni unice. O creațiune este o revelație. Este revelația unui lucru înfipt de secole
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
se desfășoară, treptat și gradat, dinaintea ochilor și minții noastre, ca sub bagheta magică a unui vrăjitor extracosmic și, pornind de la amănunte aproape neînsemnate, și care întru nimicnu fac să se prevadă vastele consecințe. Maestrul parvine să ne transporte în prezența unui sistem, a unui hipersistem, care nu exprimă o ordine științifică numai, ci înglobează în arhitectura-i hiperbolică, de asemenea, punctele de vedere artistic și filozofic ale domeniului tratat. Ceeace l-a minunat din primul moment, poate, pe Maestru, a
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
cheie creștinizat al Sfântului Grigorie, „participare” (μετουσία Θεοῦ)<footnote Ibidem, p. 106. footnote>. Acest stadiu al urcușului omului spre îndumnezeire înseamnă însăși unirea tainică a omului cu Dumnezeu, reprezentând apogeul drumului, când sufletul iese din el însuși și dobândește simțirea prezenței lui Dumnezeu, îndumnezeirea. Sfântul Grigorie arată această unire, la care este chemat fiecare creștin să o dobândească prin stăruințe neobosite și luptă, doar în Sfânta Biserică, utilizând termenii ἀνάκρασις și μετουσία, cu o proveniență platonică<footnote Dr. Constantin I. Băjău
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
sinestezii. Coperta, Într-un contrast evidențiat cu fondul textual, modelează În linii subțiri profilul uman, Într-o ezoterică armonie cu lumea animală. Profilându-se ca o structură ermetică pe jumătatea neagră a fundalului, titlul dezvăluie numele mistic al personajului principal, prezență ce va domina Întregul parcurs al poveștii. Atmosfera exotică În care sunt antrenate personajele se resimte În sfera numelor purtate de acestea. Aaron Juda Hartman, Marion de L’Orme, Demétrios, Evemon Notarades sau Maria Dragases dau o notă efervescentă tabloului
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
pe Savatie Baștovoi ca scriitor. Marea criză a societății moderne are la bază necredința sau, mai bine zis, absența credinței. Aflați Într-un proces de negare continuă a valorilor pe care le primesc prin filieră religioasă, oamenii Încearcă să anihileze prezența Divinității În viața lor. Această atitudine reprezintă o formă de schizofrenie În care individul se luptă În interior cu sinele, Într-un demers de anulare a nevoii firești de a crede, iar În exterior, Într-un demers de afirmare forțată
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
total indiferenți. „Soluția” Închirierii unui bungalow În apropierea casei În care locuiește familia e inițial respinsă și apoi devine imposibilă odată cu mutarea unei familii de musulmani În ea. Între povara Îngrijirii bătrânului și perspectiva locuirii alături de niște intruși, familia preferă prezența bunicului, dar faptul e tardiv; scenele care trădează reticența și apoi vădita antipatie față de orice emigrant sunt de o duritate pe care nici măcar privirea inocentă a lui Danny nu o poate diminua. Deși naratorul adoptă de cele mai multe ori perspectiva acestuia
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
reprezentare. „Credința Îl aduce pe Dumnezeu în suflet Și aici are loc trăirea apropierii de El. Sufletul este înconjurat de noaptea dumnezeiască Și Mirele se face prezent, dar nu se arată... El îi dă sufletului un fel de conștiință a prezenței Sale - αισθεσις παρουσίας - care scapă în același timp cunoașterii”<footnote Paul Evdokimov, op. cit., p. 53. footnote>. Dumnezeu, cu cât este mai prezent, cu atât este mai ascuns, chiar în arătarea Sa. Conchizând, putem preciza că Sfântul Grigorie de Nyssa utilizează
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Sfântul Grigorie de Nyssa, frumusețea erotică a Cuvântului din Scriptură atrage dorința declanșată Și înflăcărată de Duh. Arcașul divin trage săgeata înmuiată în Duh a Fiului. Străpunsă de această săgeată, ea este un repaus în mișcare eternă, devenind vehicul al prezenței, pe care toți îl pot vedea. Odihnindu-se în brațele Mirelui, este concomitent lansată din arc în misiune în slujba tuturor fiicelor Ierusalimului<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
materială și nici spirituală sau sensibilă, dar nici nu este o lumină inteligibilă sau de ordin intelectual. Această lumină este divină și necreată. Vederea luminii dumnezeiești, nu este o analogie simbolică cu lumina fizică sau o simplă teorie, ci semnul prezenței vii și personale a lui Hristos. Sfântul Grigorie Palama în Tomul Aghioritic vorbește despre trei lumini: 1. lumina sensibilă, 2. lumina inteligenței și 3. lumina necreată care le depășește pe primele. Lumina inteligenței este diferită de lumina percepută de simțurile
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
etape ale urcușului în cunoașterea lui Dumnezeu: cunoașterea rațiunilor dumnezeiești ale făpturilor, cunoașterea lui Dumnezeu prin negarea lor și vederea l u i Dumnezeu în întunericul mai presus de lumină. A doua, teologia prin negație, e numai locul lui Dumnezeu. Prezența însăși a lui Dumnezeu e mai presus decât aceasta. Prima și a doua treaptă de cunoaștere au o oarecare lumină în ele căci nu sunt cu totul neînțelese. A treia e un întuneric mai presus de aceste lumini dar un
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
mai presus de aceste lumini dar un întuneric supraluminos, deoarece, pe de o parte, această lumină e mai neînțeleasă decât primele două trepte ale cunoașterii pe de alta, în ea e o cunoaștere mai bogată, mai adâncă, mai nemijlocită a prezenței lui Dumnezeu<footnote Idem, notă explicativă, nr. 149, în Filocalia..., vol. VII, pp. 333-334. footnote>. Însă, Sfântul Grigorie menționează că vederea lui Dumnezeu e superioară teologiei raționale afirmative și negative, și arată pe larg care este diferența dintre vedere sau
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
cu ele Înseși”. Alături de imaginea atotputernică a regelui, În roman se mai remarcă o reprezentare, spațială de data aceasta: aceea a insulei, condensare extremă a existenței scriitoarei și având În comun cu regele faptul că Își face și ea simțită prezența Încă din copilărie: fiecare dintre membrii familiei era câte o insulă Închizând În sine povestea propriei nenorociri cauzate de comunism; minoritatea germană din care făcea parte autoarea era și ea considerată un spațiu izolat de restul Țării, prin apartenența ei
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
alta, rând pe rând obiect și subiect, dacă umple un spațiu care nu Încetează niciodată să se simtă absent sub atâtea circumstanțe diferite. Din umbră obișnuită a omului ce cunoaște o femeie cu obiceiuri care ies din tipar, Își face prezența un acuzat de crimă ce Încearcă să-și dovedească nevinovăția. Din nou: atașament sau simplă frică? Sub imperiul repeziciunii, Knisch rememorează câteva Întâmplări ale Dorei, care Îl duc la cel mai bun prieten al ei, apoi la Fundația pentru Cercetări
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
care acesta a fost gestionat până în prezent. În urmă cu aproximativ treizeci de ani am beneficiat de șansa cercetării manuscriselor lui Dimitrie Vulpian, aflate în fondul mănăstirii Sinaia, dar neavând la dispoziție un inventar al manuscriselor și nici informații despre prezența acestora, nu am ajuns și la cele ce au făcut obiectul prezentării recente, care invită la punerea în circuitul științific și în practica de cult a unui prețios fond muzical liturgic românesc. Manuscrisele lui Dimitrie Vulpian mi-au furnizat date
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ale aceluiași folclorist și Manuscrisul nr. 61 - considerat volumul B al Horelor noastre și grupând în cele 178 file alte 500 melodii, acesta din urmă neavând un număr de inventar. Pe fila I a Manuscrisului nr. 61 am găsit explicația prezenței la Sinaia a acestor importante documente din deceniile VII și VIII ale secolului al XIX - lea: „Pentru Bibliot(h)eca din Sf(ân)ta Monastire Sinaia hărăzit-am acest volum ce conține 500 de hore inedite, culese de mine în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
repuse în circuitul liturgic și documentar, repetându-se astfel situația creațiilor lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte sau a celor ale lui Ghelasie Basarabeanul, publicate, fie și parțial și care astfel ajung la cunoștința cercetătorilor. Surprizele cele mai evidente le constituie prezența printre documentele mănăstirii a unui manuscris cu notație cucuzeliană, care a aparținut episcopului Buzăului, Dionisie Romano - unul dintre cei mai însemnați posesori de documente muzicale, dăruite Academiei Române Manuscrisul grecesc nr. 51 - atribuit ierarhului buzoian, la sfârșitul secolului al XIX - lea
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Sylva (însoțită de prințesa Maria) fiind pictați în pronaos, alături de mitropolitul primat, Iosif Gheorghian și de ctitorul istoric al lăcașului, spătarul Mihai Cantacuzino. Familia regală a beneficiat de tronuri aurite, așezate alături de cel arhieresc, păstrate și în prezent. De asemenea, prezența familiei regale la slujbele religioase a contribuit la întărirea tradiției corale la Liturghie, ale cărei începuturi datează din anul 1893 și se mențin și în prezent. Printre cei mai importanți dirijori de cor trebuie amintiți: Toma Iliescu, fost corist al
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]