443,141 matches
-
periculoasă în măsura în care el dispune de o teribilă putere de contaminare! Spectacolul lui Porllesch a fost una din marile decepții tocmai din cauza unui asemenea efect pervers! în loc de teatru, nu asistam decît la o emisiune, căci puțin conta faptul că ea se prezenta ca o teribilă diatribă contra societății de consum. Contra societății de consum incarnată de McDonald"s se revoltă argentinianul Rodrigo Garcia care, și el, asemeni lui Castorf, nu se mulțumește cu vorbe, ci pentu a acuza, varsă pe scenă toate
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
Lawers la Pippo Delbono și Marthaller, au impus moda eterogenității mijloacelor unde se trece constant de la cîntec la dans, de la vorbă la proiecție. O egală sete de discontinuitate le definește! O egală rezervă față de textele patrimoniale le caractrizează! Ele se prezintă ca materiale disparate, figură a conștiinței moderne dominate de Zapping și teama de gînd filozofic. Pentru a încheia, două extreme: Nora de Ibsen în regia lui Ostermeier, spectacol solid unde acțiunea e deplasată într-un context modern de oameni de
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
de reclamă mai agresivă, mai competitivă a posturilor muzicale de radio, modificarea unor forme și formate nu ar trebui totuși să subînțeleagă automat subțierea conținutului și a substanței în ceea ce comunicăm prin radio. Bineînțeles, e mult mai dificil a-i prezenta atractiv sau chiar palpitant pe Gesualdo sau pe Stockhausen, decât a analiza în emisiuni (probabil aride) tehnicile muzicale ale respectivilor compozitori. Dar acesta nu e un motiv pentru care ar trebui să excludem cu totul comentariul muzical de la radio. Îl
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
carte a fost tradusă de Ioan I. Gostian și a apărut la Editura Cartea Românească. Lucrarea cuprinde toată viața mea, din copilărie până astăzi, ea conține momente emoționante ale traseului destinului meu, este descriesă nuanțat atmosfera familiei mele, apoi sunt prezentate perioadele istorice prin care a trecut țara noastră. în această carte, eu am încercat să explic evenimentele de la 23 august 1944, etapa trecerii de la monarhia constituțională la perioada comunistă, cu consecințele ei triste pentru poporul român. în parte, eu am
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
momente mai puțin plăcute, unele triste din viața ta? - Sunt consemnate, fără îndoială, câteva episoade dureroase din viața mea, precum momentul tragic și riscant al fugii mele prin Berlin în 1961, menționându-se motivul real al plecării din România. Sunt prezentate deopotrivă experiența tristă a exilului meu, alături de succesele mari pe care le-am avut ca dansator și coregraf. Am urmărit în detaliu activitatea mea din Canaria timp de 35 de ani. Acolo am creat o școală de balet din care
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
emisiune a lui Gheorghe, în care acesta a declarat că s-ar fi drogat, și-a imaginat că ar trebui făcut un caz din asta? Nu știu, dar îmi amintesc că pe atunci, Europa liberă, al cărei angajat eram, a prezentat cazul Gheorghe, chiar dacă personajul ni se părea controversabil. Am cerut, în aceeași zi, punctul de vedere al anchetatorilor și o declarație lui Andrei Gheorghe. Apoi le-am oferit ascultătorilor. În dosarul Țiriac jr., Raluca Sandu și alții presa ia de
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
la publicarea în presă, căzând atunci pe cine știe ce subiect fierbinte, adunate în cărți se aplatizează, nu mai spun cititorului mare lucru. Cărțile însele în care sunt strânse ne apar ofilite, datate. Ca excepții, există totuși culegeri de foiletoane care se prezintă altfel, cărți vii, provocante, apte să ne reaprindă interesul pentru evenimente care, trecând timpul, își cam pierduseră conturul în memoria noastră. Strângerea foiletoanelor laolaltă ne apare în astfel de cazuri oportună, benefică, act regenerator cu efecte imediat vizibile: subiectele peste
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
Argument", de a-i considera textele simple "exerciții jurnalistice". Cititor vechi al său, sunt avertizat că autominimalizarea este la C. Stănescu un procedeu al ironiei. Spunând că textele sale sunt numai "exerciții" ne trimite cu gândul la felul cum își prezintă produsele alți confrați, umflându-se în pene pentru orice scot la iveală, numai scrieri fundamentale, opere de referință. Sigur că nu sunt doar exerciții articolele de acum ale lui C. Stănescu, ci texte care-l exprimă deplin pe experimentatul critic
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
Avram (ed. I: 1987), constatam de fiecare dată că lucrul era deja menționat acolo, precis, la locul cel mai potrivit, fără emfază, fără etalarea orgoliului subiectiv. De altfel, Gramatica sa e un monument de rigoare științifică: lucrurile pe care le prezintă pot fi numite și interpretate altfel, desigur, dar descrierea faptelor e ireproșabilă. Mioara Avram a fost de decenii văzută ca o întruchipare a tradiției în gramatică, cu tot ceea ce tradiția are, inevitabil, ambivalent și provocator: noi generații de lingviști i-
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
erau mașinile și a fugit în oraș, a fugit pur și simplu, a lăsat-o pe Martha așa... R.: Și ea ce a zis? M.D.: Nu știu ce a zis, a înghițit povestea.( Râde amuzată). R.: De obicei, în cărți, Martha este prezentată doar în ipostaza de prințesă frumoasă, deșteaptă, foarte apreciată în epocă de către personalități ale lumii literare și politice europene .Însă după toate aceste informații și după alte cercetări, îmi dau seama că și ea, ca toată lumea, a fost înainte de toate
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
penibil e Vakulovski când �le-o trage� lui Mușina și Cărtărescu într-un stupid și naiv acces resentimentar personal. Problemă, de fapt, n-o reprezintă aceste credințe în sine (treaba naratorului), ci retorica ieftină care le însoțește. Prea schematic se prezintă totul, dar, mai ales, la un nivel suspect de primitiv! Discursul lui Vakulovski nu depășește bălmăjelile diletante ale unui cocălar/ bișnițar ordinar. Nu e cam puțin? Re prezentativitatea vine tocmai din autenticitatea atent și inteligent elaborată. În loc să explice mai întâi
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
femininelor atipice nici nu este amintit, iar modul de prezentare a flexiunii numelor proprii este plin de surprize. În Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, a lui Micu și Șincai, la 1780, e descrisă starea de lucruri arhaica (și "rațională", pentru că prezintă construcții similare la masculin și la feminin) în care același articol - ei - poate fi postpus și antepus numelor feminine (indiferent de terminație): Marie-ei, dar și ei Mărie. Și mai surprinzător " dar în cu totul altă direcție - e Timotei Cipariu: dovedind
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
terminație): Marie-ei, dar și ei Mărie. Și mai surprinzător " dar în cu totul altă direcție - e Timotei Cipariu: dovedind că latinismul era de fapt foarte atent la limba vorbită (mai ales dacă semăna cu evoluțiile romanice), Gramatică să din 1869 prezintă genitiv-dativul numelor de persoana ca fiind construit la masculin cu lu (lu Petru), iar la feminin cu la (la Maria) sau, popular, cu lui (lui Maria). În secolul al XX-lea, gramaticile nu mai omit referirea la femininele atipice; antepunerea
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
Phillip Grass "Satyagraha", o raritate pe scenele lumii. " Credeți cu adevărat că cineva poate fi interesat de un slăbănog cu coapsele înveșmîntate într-un șorț, ce poartă un toiag?" întrebase un producător hollywoodian, refuzîndu-l pe Richard Attenbourough, cînd acesta se prezentase pentru prima dată într-un mare studio, cu proiectul pentru filmul pe care avea să-l facă: cum azi se știe, temerile au fost neîntemeiate. Aproape în același timp Phillip Grass scrie Satyagraha, operă a cărei premieră absolută a avut
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
la sintagmele incriminate. "Cultura noastră a evoluat, și-a desinat o figură și o stare, a devenit o colonie " o colonie a culturii franțuzești". Iată dar cum literatura română, cea cu care nu puțini se mîndresc, plini de convingere, e prezentată ca o biată colonie a literaturii franceze... Autorul încearcă să nuanțeze această condiție. "Atîrnăm de literatura franceză din pricina bilingvității noastre " cel puțin a clasei suprapuse." Bilingvism, totuși, incomplet, ține să sublinieze autorul, pentru că "nu putem scrie în franțuzește, ceea ce ar
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
staliniști? Ipocrizia este demnă de Tartuffe". Viclenia: "Horia Lovinescu a scris o nuvelă unde pictează menajul prim al lui Petru Dumitriu cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl, o vampă-hoașcă cu 20 ani mai în vîrstă decît proaspătul romancier. Nuvela a fost prezentată de dramaturg la "Viața românească", unde prezida ca director chiar romancierul Petru Dumitriu. Rumoare. Gorjanul a schițat și efectuat un gest de eleganță. A cetit-o amicilor în manuscris. Știa că este vizat, fiindcă era secretul lui Polichinelle în mahalaua
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
și al lui I. Gh. Mauret". S-ar putea să fie într-adevăr atît de sumbru profilul acestui "Talleyrand valah"? Dintr-un anumit unghi de vedere, foarte probabil! Meritul lui Petre Pandrea e, pe de-o parte, cel de-a prezenta o densă paradă de personaje grotești, zugrăvite cu o profuziune de amănunte incitante, dînd senzația îmbătătoare a concretului, iar pe de alta, de-a le încadra într-o perspectivă moralistă fondată pe o morală relativ rară la speța scriitorilor de
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
1986, cu puțin mai devreme, oricum în preajma vârstei de 84-85 de ani, când � lăsând la o parte injoncțiunile inerente ale cenzurii și autocenzurii " memoria sa se dovedește profund deficitară, mai cu seamă în ce privește perioada regimului antonescian. De ce socot totuși că prezintă interes mărturia lui Monda? Pentru că ea ne dezvăluie " deosebit de confirmarea pe care ne-o aduce volumul I din Agende " proiectul inițial al acestora, conceput nu pur și simplu ca un aide-mémoire secret și intim, cum s-a mai observat și
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
voi părăsi în curând țara, gonit de regimul legionar. Unsprezece luni mai târziu, în perioada când renunțasem să mă expatriez și-mi făcusem din nou apariția la Lovinescu, acesta notează, la 28 noiembrie 1941, într-o vineri, că m-am prezentat,cu un exmplar ca să-mi dea un autograf, solicitându-i totodată unul de lux. Nu rezultă cu ce exemplar m-am prezentat ci doar că el mi-a oferit volumul I din ediția obișnuită a Memoriilor. Acesta poartă, într-adevăr
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
făcusem din nou apariția la Lovinescu, acesta notează, la 28 noiembrie 1941, într-o vineri, că m-am prezentat,cu un exmplar ca să-mi dea un autograf, solicitându-i totodată unul de lux. Nu rezultă cu ce exemplar m-am prezentat ci doar că el mi-a oferit volumul I din ediția obișnuită a Memoriilor. Acesta poartă, într-adevăr, dedicația autografă a criticului, cu data respectivă. Altă carte nu am primit atunci din mâinile sale. Probabil că însemnările din Agendă au
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
contemporane, dacă nu a revăzut în mintea sa cel puțin perioada războiului peloponeziac și prăbușirea Atenei (�who has not at least reviewed in his mind the period of the Peloponnesian War and the fall of Athens�). Cartea pe care am prezentat-o și asupra căreia voi mai reveni - modelul trebuie continuat și pentru alți autori și evenimente - se vrea și �o modestă contribuție pentru viitorul studiilor clasice�. Ea dovedește �creșterea importanței studierii în învățământul clasic a lui Tucidide (și a altor
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
fie acreditați la București. Criteriul axiologic nu trebuie abolit, dar lucrul se întâmplă, prea adesea se acordă premii de complezență, în fond umilitoare. Pavel Chihaia a înfățișat un tablou (socotit de Dan Platon incomplet) al activității scriitorilor români münchenezi, a prezentat cenaclul "Apoziția", activ din 1969 până azi. Maria Urbanovici a vorbit despre impactul mass-media în lumea de azi și despre unele efecte negative ale acestuia. Anca Pedvis s-a arătat contrariată de absența de la întâlnire a unor scriitori importanți, personalități
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
interesele unor partide burgheze rîvnitoare la votul muncitorimii, ca să devină organ, ca să capete viață,(...) trebuie să înțeleagă clipa socială pe care o trăiește. Nu un marxism " nouă religie, sterp și inutil, nu un marxism " satisfacție intelectuală, cu care să te prezinți în societate mai deștept și tare pe o poziție cucerită". Sau: "Numai așa poezia proletară își justifică locul în cultură și într-o istorie a literaturii, cînd revoltei, integrării în actualitatea luptei de clasă și anului 1935 ca obiect al
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
sînt cineva, în absența operei, că teatrele au repertorii interesante, că se întîmplă mereu ceva extraordinar. Aiurea. Am senzația, dureroasă, că cine iubește teatrul, trebuie să stea departe de el acum. O vreme. Un interval. Poate mă înșel... Urmărind filmul prezentat de Andrei Șerban la NEC și la Teatrul ACT, un film alcătuit din cîteva fragmente din operele puse de el în scenă în ultimii zece ani, mi-am întărit sau mi-am nuanțat frămîntările. Orice revenire a lui Andrei Șerban
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
păcate, nu l-am avut profesor în mod direct, dar de la care - din fericire - am avut multe de învățat). Este vorba de organizarea unor conferințe zilnice, portrete ale unor compozitori români (majoritatea din nefericire deja dispăruți): pe Myriam Marbe a prezentat-o Gheorghe Firca, pe Adrian Rațiu - Carmen Stoianov, pe Nicolae Beloiu - Octavian Lazăr Cosma, pe Horațiu Rădulescu - Dumitru Avakian și pe Mihai Mitrea-Celarianu - Despina Petecel. Revenindu-mi tema "Anatol Vieru", am reluat inevitabil trasee binecunoscute, precum sistemul modal dezvoltat de
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]