12,874 matches
-
cărți la îndemâna oricărui iubitor de literatura din Suceava, adică la nicio sută de kilometri distanță de Cernăuți, cu atât mai mult cu cât librăria lor, ,,Drujba”, părea aprovizionată cu titluri la zi și din România. Abia mai târziu aveam să pricep diferența între ceea ce aveai și ceea ce doar primeai sau cum va povesti peste ani, memorabil, poetul Ilie Tudor Zegrea, despre primul său drum în Țară, la Suceava, mai exact despre întâia sa dimineață în care toată lumea vorbea românește: Nu puteți
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Carla Szabo. Proiectul are loc în cadrul secțiunii International Fashion Showcase organizată de British Council și British Fashion Council pentru London Fashion Week 2013. La vernisaj a participat și ambasadorul Ion Jinga, însoțit de soția sa, Daniela. “Personal nu prea mă pricep la modă, soția mea este o fină cunoscătoare a domeniului, dar nu pot să nu remarc faptul că aceste creații vestimentare ale Doinei Levintza sunt adevărate opera de artă. Cât privește pe ceilalți expozanți, chiar discutam cu doamna Levintza despre
Modă românească la Fashion Week 2013 [Corola-blog/BlogPost/93740_a_95032]
-
și ceea ce am primit eu conține pasaje relevante. Cel mai important este cel în care jurnalistul adus la ”Adevărul” de Darie Novăceanu, în împrejurările relatate de el în documentarul TVR amintit, a spus atunci, conform procesului-verbal următoarele: ”Eu nu mă pricep, pe mine mă interesează un singur lucru, eu i-am semnat dlui Novăceanu un cec în alb și nu regret deloc acest lucru, să fie clar. Dar asta nu înseamnă că acest cec în alb eu nu-l pot retrage
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
parvenindu-le, fiecare dintre aceștia avură de dezlegat misterul. Ministrul de Război va primi un brici ascuțit. Firește că a înțeles de-ndată că misia sa este aceea de a face oastea tăioasă ca briciul. Ministrul Dreptății, privindu-și cumpăna, pricepu că se cuvenea a fi atent - pentru a închide bine visteria și a nu risipi avuția țării. Și cel de la Finanțe, cu o cheie cu lanț - în mână, avea, mai cu sârg, „a drămui dreptatea până’ntr’un tenchiu”, adică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
în teatru teatru? Doar hârtiile, dosarele, telefoanele? Nina se blocă. Se gândi că a comis cine știe ce boacănă. - Ce te uiți așa? Ți-am pus o întrebare. - N-am înțeles-o, domnule director, ce anume mai trebuie să păzesc? - Relațiile, dacă pricepi la ce mă refer. Fata asta de la bufet e de numai câteva luni la noi și deja e pe cale să nască. Ai idee cine a sedus-o? Te pomenești că e ștrengarul ăla de Max Fischer. Sau Titi Barnea, căruia
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
credință, si nu te-ai ținut, Ai plecat deodată, fără un salut, Findc-ai stat cu mine, chiar de la-nceput. Îmi aduc aminte, cum ne-am cunoscut, Foarte multă vreme, noi am petrecut, Când mi-ai zis în șoaptă, nu am priceput, C-o să fugă anii, eu nu te-am crezut. Dacă-mi dai o șansă, chiar și un minut, Să fim împreună, doar pentr-un sărut, Știu că nu dai timpul, nici cu împrumut, Tinerețe dragă ... sigur te-am pierdut. Ionică
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
credință, si nu te-ai ținut,Ai plecat deodată, fără un salut,Findc-ai stat cu mine, chiar de la-nceput.Îmi aduc aminte, cum ne-am cunoscut,Foarte multă vreme, noi am petrecut,Cănd mi-ai zis în șoaptă, nu am priceput,C-o să fugă anii, eu nu te-am crezut.Dacă-mi dai o șansă, chiar și un minut,Să fim împreună, doar pentr-un sărut,Știu că nu dai timpul, nici cu împrumut,Tinerețe dragă ... sigur te-am pierdut.Ionică
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
așa cum trebuie! -Cum trebuie? am întrebat, cu mutre de viței curioși. -Uite-așa: „Câțu-Mâțu-ntoarce pârțu/Două ouă-ncondeiete/Pune-o bine pe perete/ Una mie, una ție/Una de tovărășie”. Eu și Mărin ne-am uitat ca proștii unul la altul. Nu pricepeam nimic. Dacă a văzut că nu eram convinși, nea Mitică iar ne-a zgândărit la coarda sensibilă: -Bine, mă, nu ziserăți că vreți să umpleți coșul? -Ba, vrem! am răspuns noi, bosumflați. -Păi, atunci, ia ziceți după mine: „Câțu-Mâțu-ntoarce pârțu
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
trebuie să strigăm? Nea Mitică m-a privit sictirit, făcându-mă să cred că se lasă greu convins. Spuse, aproape oftând: bine, mă, hai să vă spun! Și ne mai spuse o dată versurile scârboase, repetând supărat la sfârșit: acum, ați priceput, mă, ați priceput? Pe mine tot mă mai rodea îndoiala: -Da’ de ce să spunem, nea Mitică, „întoarce pârțu’”? Mustăcind, nea Mitică a explicat filosofic: -Băă, se vede că voi nu știți pe unde face găina oul! -Ba știm! am răspuns
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
Nea Mitică m-a privit sictirit, făcându-mă să cred că se lasă greu convins. Spuse, aproape oftând: bine, mă, hai să vă spun! Și ne mai spuse o dată versurile scârboase, repetând supărat la sfârșit: acum, ați priceput, mă, ați priceput? Pe mine tot mă mai rodea îndoiala: -Da’ de ce să spunem, nea Mitică, „întoarce pârțu’”? Mustăcind, nea Mitică a explicat filosofic: -Băă, se vede că voi nu știți pe unde face găina oul! -Ba știm! am răspuns noi într-un
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
Mitică spirifanțul oului. Ăla e pârțu’ găinii, băă! Ca să facă oul, ea întoarce pârțu’. Și ca să facă tot mai multe, trebuie să o pui bine pe perete! Uite-așa! Și făcu rapid o mișcare complicată cu mâinile, din care nu pricepurăm nimic. După această perorație, nea Mitică iar a ridicat filosofic din sprânceană: -Ei, acum ați priceput? -A-haa! am exclamat noi, iluminați de explicația savantă a lu’ nea Mitică. -Adică...spun eu, trăgând concluzia, asta era! Pârțu’ de la găină care face
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
facă tot mai multe, trebuie să o pui bine pe perete! Uite-așa! Și făcu rapid o mișcare complicată cu mâinile, din care nu pricepurăm nimic. După această perorație, nea Mitică iar a ridicat filosofic din sprânceană: -Ei, acum ați priceput? -A-haa! am exclamat noi, iluminați de explicația savantă a lu’ nea Mitică. -Adică...spun eu, trăgând concluzia, asta era! Pârțu’ de la găină care face ouă! a-haa!..Adică, de la găini! A-haa! -Păi, cum!? a zâmbit nea Mitică, mirat și el de
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
am petrecut fără tine! - Ei, lasă...lasă! Cred că te-ai distrat de minune, mai ales că ai fost la balul ofițerilor de la Casa Armatei. - Am fost, e drept, și cred că în sfârșit m-am săturat de dans. Erau pricepuți ofițerașii la dans, dar erau și plini de tupeu, deoarece își închipuiau că o fată din provincie ca mine umblă cu gura căscată după ei, motiv pentru care credeau că își pot permite orice. Doar că nu m-au ciupit
MOȘ MACHE, CAPIV..DRAGOSTE ÎMPLINITĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377162_a_378491]
-
se văicărea. ,,Ce-ai, omule, -îl întrebă el restit, crezând că e vreun nebun scăpat de la spitalul nouă- ce ai ?” ,,Monsenioreee !- striga ăla cu ochii bulbucați- una valiza degli ambasada italiana, lire ,monseniore, leafa la ambasada italiana...” La început nu pricepu ce vrea străinul , dar când auzi de valiză, se schimbă la față ; deodată i se spulberaseră toate visurile lui... Ia, uite, domne, ce prost fusese, nu putea s-o pitească și el undeva?... Se ferise de așa ceva că era pericol
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Vechea Episcopie din America înființata în anul 1934 (devenită, între timp, Arhiepiscopie) n-a mai păstrat legăturile cu țara și cu Patriarhia. Între ierarhii din perioada de care ne ocupăm, consemnăm în primul rând pe patriarhul Justinian Marina (1948 - 1977), priceput organizator și îndrumător al vieții bisericești în condițiile create după al doilea război mondial. A fost urmat de patriarhul Iustin Moisescu (1977 - 1986), fost profesor la Facultățile de teologie din Varșovia, Cernăuți și București, apoi mitropolit al Ardealului (1956 - 1957
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
candid Floricica, în hohotele celor din jur. -Să nu fii obraznică, băi! Că acuș îți cârpesc două labe de zbori prin geamul ăla, pui de cioară ce ești! Biata Floricica îl privea năucită, cu ochișorii ei limpezi și mari. Nu pricepea de ce au râs cei din jur, de ce s-a supărat domnul și de ce a spus vorbele acelea urâcioase. Ar fi vrut să explice că... -Te rog să-mi spui imediat cum te cheamă! ridică vocea călătorul ca pe o ghilotină
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
supărat domnul și de ce a spus vorbele acelea urâcioase. Ar fi vrut să explice că... -Te rog să-mi spui imediat cum te cheamă! ridică vocea călătorul ca pe o ghilotină. Repede, băi, asta mică! Până nu mă enervez. Ai priceput, băi, asta mică ? -Asta mică! a repetat Floricica, gata să izbucnească în plâns. -Îți bați joc de mine, ai? Marș d-aici! Și ridică pumnul s-o lovească. Floricica începu să plângă și fugi de lângă el. Călătorii nu mai râdeau
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
facă-nainte-i covor, cu mușchi să-mbrace stânca sub calde dezmierdări de soare... Văzu un semn în acea închipuire picurată de somn. Akhnu, c-un cap împodobit de luciri aurii, cu cioc de fier, cârlig încovoiat, prea bine se pricepe să iscodească prada-n zare! Și rostul vânătorii îl știe temeinic, și-a muiat ades în sânge ghearele-i oțelite! Să meargă! Să vâneze împreună! Și toți să le privească! Doar la asta visa fata de când deschisese ochii asupra lumii
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Articolele Autorului Anatomia divină a Evei l-a scos pe Adam din paradisul pierdut A urmat căderea în timp Și uite-așa din cădere în cădere S-a trezit po etul cu nepota Evei în brațe Și pentru că nu se pricepea la altceva A început s-o folosească la scris Și verb după verb femeia a ajuns indis pensabilă Nimic nu se mai poate concepe fără ea Nici infernul nici paradisul pierdut Așa că Poetul scrie iar Dumnezeu îi traduce rănile Costel
EREZIA LUI ADAM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382297_a_383626]
-
azi fiind - după cum se și vede - unul marcat de operațiuni psihologice. Dar nicio clipă a unei campanii, precum cea din Afganistan, nefiind posibilă fără prezența unor militari profesioniști, cu caracter, care înțeleg ceea ce mulți politicieni români nici azi nu au priceput. Existența și acțiunea lor acolo asigură liniștea celor de acasă. Altfel ne-ar bântui vânturile stârnite pe pământuri siberiene și în pusta de la apus de noi. Metaforă și tresărire În ce context a fost remarcat filmul pe care l-ați
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
privind familia, femeia, bărbatul, autoritatea “ Când există înțelegere în familie, copilul crește frumos, în siguranță. Ca adult, va dezvolta relații armonioase, inclusiv la nivel de cuplu. Dacă există tensiuni între părinți, mama și tata se jignesc, atunci copilul, deși nu pricepe despre ce este vorba, se va orienta mai târziu în relații conflictuale. Ca adult, își dorește o relație de cuplu minunată, dar va fi umilit sau desconsiderat de partener, dacă a trăit acea realitate în copilărie. Și asta se întâmplă
Programarea pentru succes sau esec este facuta in copilarie de catre parinti (psiholog Maria Verdi) [Corola-blog/BlogPost/93160_a_94452]
-
și moșieri capitaliști, care dorm pe saci de bani și sfidează poporul cu obrăznicie. Prin foc și sabie vor trece toți cei care și-au împărțit pămîntul Țării ca pe un tort sau l-au vîndut, și cei ce nu pricep că România va sta tot timpul în picioare, de sine stătătoare! Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copyright (autorul/autoarea)care trebuie contactati si informati in timp util. Orice preluare de texte din revista
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
în acest context mi se pare o blasfemie să vorbesc de Las Fierbinți și fierbințeala manelisto-țigănească de pe posturile care sunt dedicate folclorului. O imagine mizerabilă sau mizerabilistă despre satul românesc este promovată și de sociologi sau de analiștii care se pricep la toate, mai puțin la regulile limbii române, că de cele ale bunului simț nici nu are rost să mai vorbim, care tot numără privatele din fundul curții și se amuză la emisiunile tembele ce găsesc sau mai curând fabrică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
vâsle lungi navigatorii. Legat sunt de catarg ca de-un străin. În sonetul ŤHomo magicusť, fac un salt în preistorie, spre homo sapiens sapiens - strămoșul nostru direct de după omul din Neanderthal - asumându-mi identitatea de conducător magic al clanului meu, priceput în vrăji pictate pe pereții grotei pentru ca vânătorii să-și doboare prada: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub pământ, prin ruga mea flămândă, eu goana le-o îndrept către izbândă căci vrăji temute-amestec în vopsele. O, cele mai frumoase
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
asistăm la un spectacol a cărui desfășurare se petrece peste capul nostru. Suntem spectatorii unei piese în cursul căreia facem figura unor momîi literalmente pasive. Și așa se face că, martori neputincioși ai unei istorii ce ne este contemporană, nu pricepem decît atît cît ne îngăduie intuiția să pricepem, la asta adăugîndu-se conștiința dureroasă că, în privința următorilor ani, nu putem prevedea mai nimic din ce se va întîmpla. Totul seamănă cu o cursă imprevizibilă din care pînă la noi nu ajung
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]