1,175 matches
-
răpesc de la Îndatoriri mai urgente, aștept cu mare plăcere acest semn. Am citit consemnarea publicată de dvs. privitoare la „Băncuța”. Impresionantă reconsiderare! Am aflat Între timp despre necazul survenit În acest an, prin pierderea mamei; primiți vă rog, chiar tardiv, prieteneștile mele sentimente de compasiune și sincere condoleanțe. De ce l au mutat pe Ștefan cel Mare din colțul parcului? În compensație cu ceilalți 2 Mușatini: Petru Mușat + Petru Rareș? (pe criteriulă „Petre”?). Țanu George P.S. Regret că nu am putut stabili
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dimitriu Geta, str. aviator Petre Crețu nr. 8, București, sector 1. V-aș ruga să vă pregătiți să aduceți și poezia recitată mie anul trecut, precum și altele. Vom face o seară ca la „Hanul Ancuței”. În așteptarea răspunsului Dvs., cu prietenească dragoste, Georgel </citation> <citation author=”ȚANU George” loc=”Cluj” data=”8 nov. ‘77 10 nov. ’77 (pe verso)”> Dragă domnule Eugen, A intrat timpul „În criză”. Se apropie ziua când veți fi În mijlocul nostru. Mă grăbesc deci să vă fac
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de degustători ai informațiilor de elită despre cultura românească, Îți transmit entuziastul salut al Ardealului și amenință cu invadarea Moldovei, În sezonul estival 1978. Și În cele din urmă, eu Însumi Îți mulțumesc de 1001 ori (o șeherezadă a recunoștinței prietenești), dorind ca viitorul să ne acorde Îngăduința a decide asemenea Întâlniri. Cu rugămintea de a transmite respectuoasele mele urări de bine doamnei, precum și mulțumirile mele pentru Îngăduirea absenței tale, al cărei principal vinovat sunt, te Îmbrățișez prietenește, Georgel P.S. 1
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
aceleași priviri împăcate, mângâind lucrurile cu o anume blândețe. Vorbesc repede, o portugheză care se aseamănă, la auz, mult cu româna, deși este o limbă cu o sonoritate mai dură, mai puțin patinată. Bărbații povestesc întâmplări hazlii, probabil în batjocură prietenească față de cineva. Din când în când, au scăderi de ton, se lasă o liniște a gesturilor și a privirilor pline de înțeles, ca să izbucnească din nou într-un râs năvalnic. Sunt îmbrăcați modest, dar în culori țipătoare, contrastante. O pereche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
au intrat printre primii nu se grăbesc să cedeze locul altora, își savurează cafeaua și țigara în conversații mondene, neglijând privirile flămânde ale colegilor care stau buluciți în picioare, pe culoar, la intrarea în „sala de mese”. Răsună câteva replici prietenești, pe un fond nervos, de nerăbdare macerată... Odată așezat la masă, constat că prețurile sunt destul de mari - arunci 10 mărci pentru nimic, dar nu ai altă soluție. Doamna care ia comenzile are un zâmbet afișat, te ascultă răbdătoare și oarecum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Se dau câteva party-uri pentru scriitorii din Literatur Express, organizate de comunitatea rușilor, a portughezilor și a spaniolilor din regiune. Nu merg la nici o întâlnire. Va fi mare înghesuială, discuții improvizate, care nu se ridică niciodată peste nivelul unor șuete prietenești, de care avem, oricum, destule în tren. VITALIE CIOBANU: Dimineața, la micul dejun, Richard Wagner îmi povestește impresiile de la reading-ul din ziua precedentă, desfășurat la o bibliotecă din oraș. Angajatele de acolo l-au prezentat ca scriitor din România (așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
surpriză să fi avut altă reacție. Ion Mihailiuc îmi oferă o ilustrată cu Eminescu, editată de Russkii raritet și de Fondul „Cantemir”. Un semn al activității lor la Moscova în acest an 2000, declarat Anul Eminescu. Atmosfera devine tot mai prietenească și mai degajată. Citesc din poeziile mele. Iată, încă o lectură neprogramată în Trenul Literaturii... VITALIE CIOBANU: Întâlnirea cu cei de la Societatea de Cultură „Moldova” din Moscova (vreo 14 persoane) - oameni de tot soiul și de preocupări diverse, între care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Casa „Jean Monnet“. Nu știu dacă au vreo legătură cu literatura, dar par foarte hotărâți să nu rateze nici unul dintre evenimentele finale ale Literatur Express-ului. Par interesați de identitatea mea și încearcă să mă descoasă. Cu toate zâmbetele lor prietenești (indivizii sunt destul de spilcuiți), simt din partea lor, în această comunicare, o abordare profesională implicită și încerc să mă îndepărtez, pretextând o întâlnire urgentă cu niște prieteni germani. Cei doi par dezamăgiți că discuția noastră se încheie prea repede. Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să mă convingă la „credința sovietică”, cu o splendidă generozitate și, trebuie să recunosc, cu un excelent fler. Nu în ce privea „credința comunistă”. Eram apropiați, văzându-ne aproape zilnic - grupurile de aspiranți la „marea literatură” trăiesc în mare intensitate prietenească, ca și grupurile politice, probabil, mai ales cele „anarhice”! -, dar, bineînțeles, deși eram total deschis față de prietenul meu ce se bucura de un post „uriaș” de redactor la „celebra” revistă a tinerilor profesioniști, și unica, îmi ascundeam, plus mal que
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se înălțau în lumină și toată tabăra parcă asculta melodiile care aveau atâta farmec în tristețea locurilor. Câteodată și amurgul colorează cu tonuri mai blânde tabăra și împrejurimile. Supt un cer limpede, se vede în depărtări satul Șipotele ca o prietenească oază; soarele roș ca sângele se cufundă între dealuri la asfințit; vântul a contenit; căldura s-a potolit; parcă nădăjduiești o viață mai fericită în clipa de răgaz a asfințitului și parcă ți se moaie sufletul; uiți cele ce te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care eu o vizitasem în cursul dimineții și cu care convenisem să facă și unele referiri pe care le consideram utile privind sejurul și activitățile tatălui ei în perioada elvețiană, mai ales geneveză. Vizita s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească, Mitzura dovedindu-se încă o dată o gazdă excelentă și o cunoscătoare a protocolului adecvat în asemenea situații. La încheierea vizitei la muzeu, înalții oaspeți au exprimat calde mulțumiri pentru competenta prezentare a exponatelor, a vieții și creației marelui poet, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
serios, stăpân pe meseria lui, care mă privea prin ochelari cu o neascunsă curiozitate. Știam bine rolul lui în misiune și faptul că de la el puteam afla multe dintre tainele activității din ambasadă, mai ales din ultima perioadă. Zâmbetul lui prietenesc și faptul că mă aștepta era un semn că și el simțea nevoia unei persoane cu care să poată comunica în mod firesc, fără teama că s-ar putea expune inutil unor probabile tensiuni cu șeful misiunii. Eram convins că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
banchetul său de pensionare și în care se oglindește destinul nu numai al domniei sale, dar și a tuturor oamenilor din munca câmpului. O redau în cele ce urmează, așa cum nu o dată mi-a recitit-o la întâlnirile colegiale și prietenești. D E S P Ă R Ț I R E Adio, câmpuri înverzite Sculptate în sufletu-mi pribeag. Adio lanuri aurite, Din trecutu-mi atât de drag. Îmi zboară gândul meu departe Purtat de un dor aprig și tăcut Prin
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
s-au asigurat în cutii, iarăși, care s-au sigilat cu sigiliul Băncii noastre. (Aici am avut o discuție - căci voiau a aplica și sigiliul lor, pe motiv ca să se distingă lăzile deschise -, dar am avut norocul că, după explicări prietenești, au renunțat la aceasta, mulțumindu-se a face numai un semn cu creionul roșu.) Trebuie a adăuga că au aerul de a fi foarte binevoitori cu noi. La această operațiune se întrebuințează, pe lângă funcționarii noștri, și un personal foarte numeros
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că viitorul lor atârnă numai de la dânsele și că acest viitor poate să fie înfăptuit numai prin așezământul înalt de ocârmuire - Sfatul Țării și stăpânirea pusă de el - Sfatul miniștrilor. Republica Moldovenească neatânată își pune ca scop pacea și înțelegerea prietenească în viața politică și economică cu toate țările îndepărtate și vecine, socotind războiul ca cel mai vrăjmaș dușman al noroadelor și țărilor. Deci, în politica sa din afară, Republica Moldovenească neatârnată va urmări încheierea cât mai degrabă a păcii obștești
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Ucrainei Iași, 19 iunie 1918 Ministerul Regal al Afacerilor Externe are onoarea să confirme primirea Notei cu nr. 2928 adresată de Guvernul Republicii la 5 mai a.c. și înregistrată la București pe 9 iunie. Ministerul Regal ia act de sentimentele prietenești și de dorințele pe care Guvernul de la Kiev a ținut să le exprime în partea finală a scrisorii menționate; la rândul său, își face datoria de a ruga Guvernul ucrainean să creadă în sentimentele de simpatie pe care tânăra Republică
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și bogată un important factor civilizator și de progres în estul Europei. Credem însă că astăzi nici o țară n-ar putea avea o existență normală fară a întreține relații corecte cu celelalte țări și, cu atât mai mult, relații strânse, prietenești și de bună vecinătate, cu țările din jur. De aceea, Guvernul Regal, încrezător în patriotismul, în marea înțelepciune și în bunele intenții ale Guvernului de la Kiev, este convins că acesta va face tot ce-i stă în putință pentru ca între
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sovietic au privit întotdeauna aceste valori ca un bun inalienabil al poporului român însuși. Consiliul de Miniștri al U.R.S.S., transferînd aceste valori artistice guvernului Republicii Populare Române, care exprimă voința și interesele întregului popor, este convins că acest act prietenesc va fi o contribuție importantă a colaborării frățești, de nezdruncinat, dintre popoarele sovietic și român“. Partea a III-a MĂRTURII 1. Al. Tzigara-Samurcaș: Trista soartă a odoarelor mănăstirești Mulți, față de situația gravă, părăsiseră țara, deși sub presiune tot mai mare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
d-lui Brătianu, șeful guvernului român. El ne avertizase deja de repetate ori că, dintr-un moment în altul, poate izbucni un conflict care să antreneze represalii din partea rușilor. Dl. Diamandi, reprezebtantul său la Petrograd fusese asigurat de concursul meu prietenesc într-o astfel de eventualitate. Conflictul a izbucnit în scurtă vreme. Rămășițele celei de a 7-a Divizii de Infanterie ruse, în jur de cinci mii ce oameni, au părăsit frontul în debandadă și se păregăteau să traverseze orașul Botoșani
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din laborator, Glis s-a simțit obligată sămi mărturisească opoziția familiei și necesitatea de a pune capăt prieteniei noastre. Am Înțeles-o, căci Îmi cunoșteam posibilitățile materiale. I-am mulțumit pentru sinceritate și ne-am despărțit doar cu o strângere prietenească de mână, fără un pupic, ca În alte dăți. Glis m-a obligat să mă gândesc mai serios la pașii următori din relațiile mele cu lumea feminină. Eram prea naiv, prea plutitor prin stele, față de fetele, care căutau În general
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ne țin atârnați, ca români, pe harta Europei? Care sunt defectele pozitive ale românului? Adevărat. Partidul Alternativa României (PAR), devenit ulterior Uniunea Forțelor de Dreapta (UFD). Împreună cu mai mulți prieteni între ale literaturii am înțeles să ne "înrolăm" politic la prieteneasca solicitare a lui Laurențiu Ulici. Mulți însă au fost doar niște șmecheri de cartier. Vroiau slujbe bine plătite în deconcentratele județului. Am refuzat acest târg, și m-am retras. Societatea românească nu are nevoie de "implicarea scriitorului". Și asta nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și 4 luni!) se relaxau, un pic cinic, văzând cum nașul vă tot fugărea în deal și în vale, pe voi, frumoșii poeți ai primăverii noastre literare. Dacă a mai alergat cineva, vreodată, în locul meu? A fost suficientă "alergarea" voastră prietenească. Cartea mea a câștigat în credibilitate și prin voi (deși, nu puțini au fost prietenii adnotatori, care continuau să mă discrediteze, în Iași și în țară, lansând vorba că, în fapt, mi-am permis, cu nerușinare, să mă expun cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și faptele lor. Acolo am văzut multă bunătate, mult respect și multă milostenie. Noi suntem foarte săraci În acestea. Am rămas corijenți la toate. Acolo toată lumea te respectă, te iubește, Îți oferă loc, Îți oferă ceva și pe deasupra un zâmbet prietenesc. Acolo toți Îți spun soră și frate. Cu adevărat de la Sfintele Locuri și lumea s-a mai sfințit și-i modestă. Sunt foarte simpli toți: și femeile și bărbații. Ei nu poartă cravate ca la noi, nici cercei și nici
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
6 martie 1945 și a rolului Partidului Comunist - devenit principal actor politic - în înscăunarea la guvernare a echipei Petru Groza. Realizările noului executiv trebuiau cunoscute de masele largi: retrocedarea Ardealului, reforma agrară, întoarcerea prizonierilor din URSS înainte de încheierea păcii, relația prietenească cu marele vecin de la Răsărit, de pe urma căreia țara primise ajutor în alimente și materii prime. Desigur, nu mai trebuie subliniată latura propagandistică. După intervenția tovarășului Mazilu, urmează angajamentele tovarășului Tolontan. Conform modelului stahanvist, el se angaja, împreună cu Brigada „Gheorghe Gheorghiu-Dej
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
L-am atenționat ca tangoul respectiv, atât versurile cât și melodia, este creația unor uruguayeni, ceea ce având în vedere vechile și nestinse-le controverse "de patrimoniu" între argentinieni și uruguayeni pe aceasta temă, mi-a atras niște priviri nu tocmai prietenești, așa că m-am retras "diplomatic". La câțiva pași un afiș de la o sală de cinematograf mi-a atras atenția "Diario de motociclista"! Citisem cărțile care au stat la baza scenariului filmului regizorului brazilian Walter Salles, așa că am intrat să văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]