1,382 matches
-
a glumit spunând că ,,potrivit unui sondaj recent, sentimentul antiamerican este la cote ridicate în Mexic. Jumătate din populația Mexicului declară că are o părere negativă despre Statele Unite. Cealaltă jumătate se află deja aici"8. Dumneavoastră ați adoptat o poziție principială asupra imigrării în timpul campaniei și ați fost totuși ales. Felicitări. Fiind eu însămi imigrantă și crezând dintotdeauna în visul american, nu sunt neutră în privința acestui subiect. Experții și politicienii care încearcă să pună cumulul de probleme ale Americii pe seama imigranților
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
să ofere asistență acolo unde este nevoie pentru ca acest model să se refacă, dacă este cazul, sau să lase loc altui model mai potrivit. Politicul trebuie astfel să înțeleagă că fundamentarea acțiunilor pe care le întreprinde stă în servirea motivațiilor principiale: democrația și nivelul de trai al populației pe care o reprezintă, aspecte care implică astăzi nuanța interculturală și interreligioasă mai mult ca oricând. 2.9. Interculturalitatea : realitate în comunicarea contemporană Uniunea Europeana, intră într-un proces de extindere, dar în același
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
spună mai târziu că fusese obișnuit să fie mereu șef22. Terifiat de posibilitatea unei intervenții sovietice, dar și dornic să nu-și păteze reputația de liberal, Ceaușescu justifica necesitatea dogmatismului prin presiunea exterioară. "Trebuie să se pornească de la o analiză principială, justă, pe baza concepției materialist-dialectice și nu pe împăcarea filozofiilor de tot felul cu materialismul-dialectic, pentru că acest lucru nu este posibil și lumea din țară și din străinătate va judeca adunarea noastră generală în raport cu problemele principale... ceea ce cerem noi din partea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
țară și din străinătate va judeca adunarea noastră generală în raport cu problemele principale... ceea ce cerem noi din partea comuniștilor și tuturor scriitorilor din România este ca față de problemele orientării filozofice, estetice, a activității literare în România, să se ia o poziție fermă, principială, în spiritul concepției noastre 23". Cu aceiași ocazie, Ceaușescu a încercat să reabiliteze și literatura proletcultistă din prima parte a comunismului, despre care a spus că nu trebuie criticată, pentru că deși a avut și "neajunsuri" a servit cauza construcției socialiste
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lupta pentru influența asupra periodicelor literare, starea de permanentă tensiune a creativei obște, l-au dezamăgit pe Ceaușescu. Acesta le-a reproșat scriitorilor că abordează preponderent aspecte particulare, evitând problemele de fond, și le-a cerut să manifeste minimă loialitate principială față de conducerea Uniunii 34. În privința incertitudinii ideologice acuzate de Breban și Păunescu, Ceaușescu a căutat să fie clar până la brutalitate: "Vrem literatură comunistă și asta trebuie să fie clar și asta cerem conducerii Uniunii Scriitorilor și numai în măsura în care conducerea Uniunii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru decizia sa de a reglementa, mai mult decât o făcuse până atunci, spațiul ideologic: "Astăzi mi-a apărut și mai clar că sunt multe probleme asupra cărora trebuie să ne oprim, să le dezbatem, să aducem claritate ideologică și principială, pentru că dacă nu vom face asta, nu vom lichida nici stările acestea de lucruri"41. Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul unor transformări, rezultat al presiunilor externe multiple la care era supus. Înainte de a-și îndrepta atenția asupra scriitorilor, Ceaușescu se
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
menit să "clarifice lucrurile în literatură", arată că încă nu-și închisese toate canalele de comunicare cu lumea. Evitând conflictul frontal cu scriitorii pe teme ideologice, Ceaușescu a început prin a le reproșa că nu se ridica la înălțimea problemelor principiale care stăteau în fața culturii române socialiste 66. Fără a-l numi pe Jebeleanu, dar referindu-se cu siguranță la acesta, Ceaușescu i-a criticat pe cei care introduc trepte în dezvoltarea cunoașterii, reanimând astfel viziunea elitistă asupra lumii 67. Literatura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un inamic temut al comunismului. Notorietatea sa era mult prea mare pentru ca regimul să își permită o soluție radicală. Nu și-a permis-o nici cu Blaga, pe care l-a marginalizat și care, e drept, a avut o reținere principială și consecventă. Dar asta nu înseamnă că scriitorul nu s-a simțit amenințat, că nu a simțit teama, mai ales atunci când colaboratorii săi apropiați (Dinu Pillat, Ovidiu Papadima și alții) au început să înfunde pușcăriile. Există un paradox trist în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
românești"41. Critica acestor pervertiri ideologice care, din nefericire, au marcat modernitatea și modernizarea românească pe parcursului veacului trecut nu este, însă, una brusc suspendată de sugestia revenirii la tradiția pașoptistă. Adrian Marino merge, dimpotrivă, mai departe, prin conturarea cadrului principial al noului pașoptism liberal și, din această perspectivă, amintește trei teme esențiale pentru dezvoltarea unei societăți pluraliste: "recunoașterea și respectarea riguroasă a drepturilor omului"; "disocierea radicală dintre stat și națiune"; "diminuarea cât mai mult posibil a intervenției statului în toate
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ajuns în spațiul românesc prin intermediul gândirii politice configurate în momentul ideologic de la 1848. Recuperate în prezent, ele se pot constitui în nucleul ideologic ale unui nou pașoptism, în mod evident de orientare liberală, contribuind la dezvoltarea societății românești. Desigur, temelor principiale le trebuie adăugate direcții de acțiune, pentru că, altfel, nu am putea vorbi despre existența unei ideologii. Adrian Marino se dovedește a fi un veritabil ideolog, câtă vreme are în vedere nu doar latura "culturală" a unui posibil liberalism neopașoptist, ci
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
prin art. 57 că: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți". Transpunând dispozițiile acestui articol, art. 14 din noul Cod civil, conferă valoare principială regulii potrivit căreia "Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri". Același articol, prin alineatul 2 transpune principiul "bona fides
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
iar Boris Elțîn avertizează cu privire la instalarea unei păci reci. Războiul din Iugoslavia, schimbarea doctrinei militare a NATO, care îi dă Alianței dreptul de a interveni în orice conflict, ieșirea de facto a SUA din Tratatul privind apărarea antirachetă din 1972, principial pentru actualul sistem de securitate globală, toate acestea trebuia, mai devreme sau mai târziu, să atragă după sine măsuri adecvate din partea Rusiei. În principiu, se știe de mult că aceste măsuri pot să se refere și la domeniul armelor nucleare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nu a avut un sistem teoretic puternic în ceea ce privește aspectul social al ei, deoarece ea deține a priori aplecarea spre celălalt. Dorința de a face bine oricărui semen aflat în nevoi a împins mai târziu Biserica spre a da o formă principială și organizată acestui aspect de întrajutorare, ca mai departe el să se dezvolte prin profesionalizare. Ne putem pune întrebarea: "Ce este doctrina socială creștină?" Există un prim pas ce trebuie făcut pentru a intra în inima problemei. Expresia "doctrina socială
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o formă organizată și s-a generalizat la nivel comunitar (chiar organizațional); înseamnă că vorbim deja de un sistem de gândire socială a Bisericii. Așadar, nu mai avem doar simpla asistare creștină, ci avem un sistem de asistență socială creștin, principial, care se valorifică prin aplicare nu doar într-o formă particularizată, ci la nivel global, adică în toată Biserica Ortodoxă, în toată Biserica Romano Catolică etc. Creștinismul este, cu siguranță, un mod de viață care ia în considerare și viața
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în Biserica Romano-catolică, mai ales la cele două Concilii Vaticane (cel din 1870 și 1960-1965). Pentru Biserica Ortodoxă, dimensiunea socială este parte componentă a ființei Bisericii. Dimensiunea socială nu îmbracă o formă ideologică și nici doctrinară în sens de separare principială, ci ea este o manifestare care condiționează ajungerea la profunda trăire și desăvârșire în ființa divină. Această dimensiune socială, vom vedea în prezentările pe care le vom face în subcapitolele ce urmează, este un specific al creștinismului. Nu se putea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
iubește semenul numindu-l "aproapele". Creștinismul a promovat și promovează în continuare iubirea dintre oameni, dar nu doar una la nivel sentimental, ci o iubire înfăptuitoare. În perioada apostolică, considerată ca fiind perioada impresionantă a Bisericii, filantropia nu avea aspecte principiale de funcționare, ci ea era un simțământ interior profund ancorat în credința puternică în și pentru Hristos și de cele mai multe ori imposibil de definit. Există două locuri în Biblie, mai precis, în Faptele Apostolilor, carte a Noului Testament scrisă de către
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
omului, excluzând orice discriminare de etnie, sex, religie sau vârstă. 5. Opțiune fundamental umanistă. Profesia de asistent social, prin specificul său, implică o filozofie proprie, centrată umanist. Persoana umană reprezintă valoarea supremă a actului de asistență socială, orice manipulare fiind principial exclusă, chiar dacă ea s-ar face în numele vreunui interes colectiv. 6. Baza organizării serviciilor de asistență socială este comunitatea locală. Coordonarea și îndrumarea la nivel național are de regulă un profil politic general și de suport tehnic-profesional. Responsabilitățile și deciziile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
puterile politice concept care nu este deloc atât de ușor de definit și de pus în practică nu trebuie verificată zilnic și dovedită cu exactitate milimetrică, deoarece s-a impus convingerea că pledarea pentru o anumită imagine despre om este principial compatibilă cu neutralitatea față de partidele politice și este pusă și în practică. În propovăduirea sa, Biserica se servește în principal de mijloacele proprii, în parte însă și de acele mijloace pe care le pune la dispoziție comunitatea politică; cu toate
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la modernism. Continuând idei și forme vechi, Însă fără a le repeta, el promoveaza o literatura de orientare moderată. In „Istoria literaturii romane moderne”, Eugen Lovinescu face o disociere Între „modernismul teoretic”, practicat la revista „Sburătorul”, sub forma unei toleranțe principiale față de toate formele de diferențiere literară și „modernismul de avangardă și experimentare” al unor reviste de atitudine extremistă precum „Contimporanul”, „Integral”, „Unu”, publicații avangardiste. Modernismul promovat de revista „Sburătorul” și cenaclul cu același nume, este afirmat În „Istoria civilizației române
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
departamentele de oratorie, beneficiind, după integrarea foștilor studenți ai lui Schramm, de uneltele acestora de lucru, metodele de cercetare cantitativă/statistică, au trăit experiențe noi, printre care Griffin menționează "testarea în eprubetă"19 a canoanelor retoricii clasice, al căror "adevăr principial", de la sine înțeles, de la Aristotel încoace, devine, pentru noii cercetători, ipoteză de verificat prin mijloace empirice. De pildă, ilustrează Griffin, dacă ethos-ul aristotelian se construia în baza unor atribute precum inteligența, caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
încredere și siguranță în rândul cetățenilor americani, un corp semnificativ de literatură orientată împotriva lui Reagan susținea, la unison, caracterul "nerealist, simplist și prost informat"508 al discursului prezidențial. Prin urmare, notează criticul, opozanții lui Reagan împărtășeau nu numai poziția principială împotriva președintelui american, ci se caracterizau, de asemenea, printr-o "abordare comună a întreprinderii critice"509 cu care îl vizau. În esență, orientările critice respective îl acuzau pe Reagan de ignoranță în ce privește datele istoriei, criticism articulat cel mai elocvent, după
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
deturnează atenția dinspre mijloace înspre scopuri (politice), astfel că argumentele ce o atacă, din perspectiva caracterului practic al strategiilor sale trebuie, în mod necesar, să se concentreze asupra unor probleme morale de principiu. Atenția pe care Reagan o conferă scopurilor principiale ale politicii sale a condus, zice Lewis, la două tipuri de criticism: pe de o parte, președintele a fost acuzat că neglijează modalitatea în care mijloacele afectează scopurile și, pe de altă parte, firesc, s-a spus, cu referire la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Mai mult, remarcă McKerrow, chiar eforturile de "salvare a retoricii din rolul său aservit", eforturile, cu alte cuvinte, de "reabilitare a retoricii"639 din poziția sa periferică, nu reprezintă altceva decât tot atâtea re-plasări ale retoricii în poziții marginale echivalente, principial, celei inițiale, singura variabilă modificată reprezentând-o "alte, mai fundamentale, criterii"640 de aservire a sa. Ray McKerrow enumeră câteva dintre tentativele precedecesorilor în sensul "reabilitării" retoricii, evidențiind, pe scurt, modalitățile particulare în care aceștia din urmă se angajează în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Domnul a luat” („Domnul” este, de astădată, „Tovarășul” de la Partid!). Dimpotrivă, el caută explicații, mobilul ascuns al unor mici cabale, înregistrează, cu uimire sau cu resemnare, comportamente de neacceptat pentru cineva purtând în minte ideile morale din satul natal. Atacurile „principiale” venind dinspre reprezentanții puterii, revolta față de mizeriile la care sunt supuși oamenii în „cea mai dreaptă orânduire socială”, în fine, ironiile colegilor, reproșurile primite de la cei mai 194 apropiați (familia) sunt „elemente constitutive”, ca să zic așa, ale atmosferei în care
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Domnul a luat” („Domnul” este, de astădată, „Tovarășul” de la Partid!). Dimpotrivă, el caută explicații, mobilul ascuns al unor mici cabale, înregistrează, cu uimire sau cu resemnare, comportamente de neacceptat pentru cineva purtând în minte ideile morale din satul natal. Atacurile „principiale” venind dinspre reprezentanții puterii, revolta față de mizeriile la care sunt supuși oamenii în „cea mai dreaptă orânduire socială”, în fine, ironiile colegilor, reproșurile primite de la cei mai 194 apropiați (familia) sunt „elemente constitutive”, ca să zic așa, ale atmosferei în care
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]