2,775 matches
-
și preferabil ca subiectul să fie cel care alege cea mai adecvată formă de rezumare a răspunsului său, folosind grila de categorii propusă. Cele două întrebări combinate dau trei soluții posibile, pentru fiecare întrebare din chestionar: a. se stabilesc a priori categoriile de răspuns și subiectul alege; b. se stabilesc a priori categoriile de răspuns, iar operatorul, în funcție de răspunsul subiectului, alege varianta „potrivită”; c. se stabilesc a posteriori categoriile de răspuns, urmând a clasifica „la birou” conținutul răspunsurilor. Se observă că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adecvată formă de rezumare a răspunsului său, folosind grila de categorii propusă. Cele două întrebări combinate dau trei soluții posibile, pentru fiecare întrebare din chestionar: a. se stabilesc a priori categoriile de răspuns și subiectul alege; b. se stabilesc a priori categoriile de răspuns, iar operatorul, în funcție de răspunsul subiectului, alege varianta „potrivită”; c. se stabilesc a posteriori categoriile de răspuns, urmând a clasifica „la birou” conținutul răspunsurilor. Se observă că, în prima situație, avem de a face cu o întrebare închisă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
posibilă aplicarea propozițiilor teoriei probabilităților, deci nici efectuarea calculelor necesare, de pildă, pentru determinarea reprezentativității eșantionului. A doua parte specifică, în fond, faptul că eșantionul trebuie extras din întreaga populație, deci că nici un individ al populației nu trebuie exclus a priori. Se înțelege destul de ușor că cerințele definiției de mai sus sunt foarte puternice; atât pentru a calcula șansele, cât și pentru a fi siguri că nimeni nu a fost exclus este nevoie de o cunoaștere perfectă a componenței populației. Adică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
indivizilor o probabilitate egală de a intra în eșantion. Desigur că rostul utilizării factorului de stratificare A nu este acela de a estima proporțiile sau alte mărimi legate de acest factor, de vreme ce distribuția lui în populație trebuie să fie a priori cunoscută, altfel el nu poate fi utilizat în calitatea respectivă. Dacă însă o altă caracteristică, B, este asociată (corelată) cu A, atunci se poate demonstra matematic - dar se poate și intui ușor - că eșantionul fiind stratificat după A, el va
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în respectarea cerințelor formale de alegere a subiecților, din pricina imposibilității de a găsi o parte dintre subiecți, a refuzului de fi primiți în locuință sau de a răspunde la chestionar etc.), de vreme ce o serie de indivizi ai populației sunt a priori excluși, sunt excluși de către operatori sau se autoexclud, ei fiind înlocuiți cu persoane în general mai accesibile. Nu avem la îndemână informații privind incidența tuturor factorilor care afectează caracterul probabilistic al eșantionului în cercetările curente de la noi, dar acțiunea lor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
zonă, respectiv o întreagă dimensiune, fiind deci suficient un număr mic de asemenea indicatori. Se întâlnesc cazuri-limită când se folosește o singură asemenea întrebare (de satisfacție) în legătură cu întregul univers de probleme vizat de concept. Nici procedeul invers - de stabilire a priori a dimensiunilor și a indicatorilor fiecăreia dintre acestea - nu este lipsit de riscuri și de pericolul subiectivismului. În absența unei teorii clare, o analiză, oricât de atentă ar fi ea, nu poate garanta identificarea corectă și exhaustivă a dimensiunilor unui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
propriu-zise ale conceptului, fiecare fiind acoperită cu o singură întrebare sintetică. Reducția efectuată ulterior se dovedește necesară datorită similitudinilor unora dintre aceste dimensiuni, existând deci posibilitatea reducerii spațiului generat de concept. Pentru degajarea dimensiunilor sau analiza consistenței modelului propus a priori se pot folosi mai multe genuri de proceduri statistice, dar cea mai frecventă este, probabil, analiza factorială. În orice caz, aceste metode se bazează, de regulă, pe analiza matricei coeficienților de corelație între perechile de itemi,cerința fundamentală fiind aceea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unui același factor latent, eventualele diferențe dintre ei datorându-se doar „impreciziei”acestei exprimări. Apoi, pentru a îngloba în unul și același indice valori ce vizează aspecte foarte îndepărtate, a căror importanță în rezultatul final e greu de evaluat a priori, sunt necesare proceduri de ponderare mult mai sofisticate (uneori acestea fiind rezultatul unor analize aprofundate a relațiilor statistice dintre variabile, cum este, de pildă, analiza factorială) decât pentru valorile scalelor de atitudine. În fapt, marea problemă a construcției indicilor complecși
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să evolueze. În acest context general, funcționarul nu are obiective specifice care trebuie integrate în atitudinea să, dacă acest lucru nu are ca rezultat îmbunătățirea muncii sale cotidiene. Fie că încearcă sau nu să contribuie la ameliorarea performanței generale, a priori statutul și poziția să nu se vor schimba. Chiar dacă el încearcă să inoveze și să-și îmbunătățească activitatea, dependentă să de inerția colegilor și superiorilor ierarhici (care nu dispun nici ei de obiective formale) riscă să îl descurajeze puternic. • Demotivare
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
coloniale și remodelate de tentativele de depășire și de reasamblare a clivajelor, a autorității și a supunerii. În fapt, cantonarea în alteritate care caracterizează cea mai mare parte a cercetărilor antropologice este disipată: aceasta nu mai ține de o dată a priori intangibilă a cărei puritate ar putea fi atinsă de abstractizarea influențelor colonizării, ci, dimpotrivă, de un raport social ale cărui modalități de elaborare sunt, în această calitate, în totalitate integrate obiectului de analiză. Incizii ale economicului Dezbaterile și chestiunile de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
impunerea principiilor comerciale care le ating conferă în plus o nouă pertinență tematicilor legate de bani și de circulația lor, pe de o parte, și de formele de expresie ale pieței pe de alta: înveliș gol, semn pur și a priori vid, banii se oferă privirii ca o matrice de condensări imaginare nelimitate și de învestiri simbolice care, prin definiție, încrucișează și coagulează câmpurile de inserție ale actorilor; piața este de asemenea un model abstract care, pretându-se concretizărilor și ficțiunilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
față de acest obiect perceput cu obstinație ca un loc al determinărilor obiective rigide. Imersiunea în logicile microsociale ale actorilor unei întreprinderi singulare s-a dovedit multă vreme lipsită de interes în cadrul unei perspective afirmate de separare între câmpuri sociale a priori deschise unei multitudini de strategii (familie, rezidență, asociații, sociabilitate etc.) și altele precum munca și înscrierea profesională, care ar sta sub semnul impunerilor globale. Punerea în cauză a decupajului epistemic postulat, care abandonează întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fără nicio îndoială la contrasensuri. De asemenea, faptul de a considera că acești actori diferiți contribuie la menținerea în viață a tradițiilor locale poate explica felul în care ei le concep, însă din punct de vedere științific este un a priori înșelător. Observarea acestor manifestări este foarte utilă și permite surprinderea logicilor care conduc la teatralizarea relațiilor în care sunt implicați actori sociali animați de aspirații divergente și ocupând poziții și funcții diferite. Dar atunci, care este obiectul de studiu al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
extensiuni sau aplicații ale disciplinei. Această situație nu este lipsită de urmări, așa cum constata M. Kilani în 1992: "Mișcarea de "repatriere" a antropologiei în societatea ei de origine se complace în general într-un soi de "efect etnografic". Postulând a priori pertinența perspectivei adoptate și ignorând astfel deplasarea istorică și culturală pe care aceasta i-o induce -, această antropologie reușește să creeze obiecte etnografice înlocuind obiectele "exotice" cu care lucra de regulă. Or, această orientare contribuie la închiderea disciplinei într-un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
două clase ce formează tot atâtea linii de evoluție-linia filosofico religioasă cu reprezentanții: Philo Judens (Filon Iudeul) pentru care arhetipul este imaginea lui Dumnezeu În om; Dionisie Areopagitul și Sf. Augustin; Platon cu teoria ideilor; Kant cu teoria formelor a priori, marele precursor modern; Jung cu teoria arhetipurilor ca forme ale imaginarului; linia științifică având ca reprezentanți pe L. Levz Bruhl cu ideea „reprezentărilor colective”, Hubert și Mauss care pun accent pe „categoriile imaginației”; Adolf Bastian cu ale sale „idei elementare
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
înscrisă în obiecte, ea nu poate fi decât materială. Poziția noastră se inspiră dintr-o tradiție care califică drept "culturale" lucrurile, activitățile și oamenii pe cale pragmatică și prin acțiunea colectivă. În nici un caz, ea nu caută să-i subsumeze a priori conceptului de cultură. Descrierea și înțelegerea modului în care lucruri, activități și oameni sunt calificați drept "culturali" constau în analizarea procesului și a mecanismelor colective care le conferă o specificitate și o identitate proprii, apoi în identificarea diferitelor efecte sociale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
posturile se inspiră din modelul creatorului și al charismei sale; pe de alta, ele sunt afectate de "rutinizarea" economică, organizațională, educativă și politică, care ajunge până la motorul lor, adică artistul. Partea a patra Dacă arta și cultura nu implică a priori probleme de putere, ele fac obiectul unei "politizări" progresive și durabile (cel puțin în Franța). Acest proces are o istorie, a cărei origine o găsim în Vechiul Regim. El se prezintă ca o realitate empirică fluctuantă și, cum subliniază juriștii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în intenție, de orice judecată de valoare privind diversitatea culturilor, capacitatea lor expresivă, gradul de maturizare, progresele lor științifice, nivelul artistic. Este subliniată dimensiunea dobândită, socializată și transmisă de cultură. Optând pentru o concepție empirică străină de orice scară a priori a diverselor culturi, antropologia a deschis o pistă de cercetare care se rupe de știința germană și de concepția ei organică asupra poporului originar, de abordarea ei ierarhică și normativă a culturii. Este respinsă întâietatea acordată de Kulturwissenschaft poporului german
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
comunicare, serviciu pedagogic, audi-torium, vânzare de bilete...). În plus, ea stabilește legături cu mediile universitare (seminarii, colocvii, cursuri), conducerea Muzeelor din Franța, ENP. Mizele acestor anchete sunt multiple: mai întâi, pentru acces și frecventare; apoi, de deschidere către publicuri a priori neinteresate (scop pedagogic); în fine, de fidelizare, în cadrul dezvoltării unei sociabilități culturale (participarea la conferințe și la dineuri, la societățile Prietenilor muzeelor etc.). Muzeele, ca și alte instituții culturale, se orientează în mai multe direcții aparent antinomice: deoarece se interesează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
posibile. • Cazul 5: se infirmă existența claselor sociale Practicile sunt privite ca factori de agregare a colectivelor care au valoare în ele însele. Tipologiile la care ajunge Donnat, când ele rămân strict interne și descriptive, nu legate de colective a priori, furnizează exemple perfecte. Dar există multe alte cercetări, mai ales în sociologia rețelelor (Forsé și Degenne, 1994). Acești autori evidențiază alianțe conjuncturale între indivizi, concepute independent de clase. Rețelele de sociabilitate studiate de INSEE începând din anii 1980 sunt subansambluri
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
adică diferite regimuri de repartizare a "bunurilor sociale" (Sphères de justice. Une défense du pluralisme et de l'égalité, Seuil, Paris, 1997, ed. I engleză, 1983). În aceste perspective, se poate ajunge la a substitui unor clivaje de clase a priori alte clivaje care se dovedesc a posteriori mai determinante. Vârsta face parte din aceste grupuri emergente, constituind chiar o "cultură tânără", așa cum alții spun(eau) că există o "cultură muncitorească". • Cazul 6: anchetele regăsesc parțial clasele și anumite grupuri de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
CSP (devenită PCS în 1982), amintesc întruna "remarcabilele regularități" ale instrumentului lor, care confirmă mereu anchetele secundare. Practicile culturale constituie, în această privință, o probă majoră a omogenității grupurilor sociale. De asemenea, printre inițiatorii anchetelor naționale asupra practicilor culturale, a priori puțin dispuși să recunoască existența claselor, constatarea este clară: "În concluzie, reiese că abordarea în termen de CSP rămâne eficace, la scara populației franceze, pentru a evidenția puternicele disparități care continuă să marcheze accesul la marile opere de artă și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
regulilor, fără să spună nimic despre efectele lor. În domeniul culturii, comisiile și concursurile permit un acord asupra componenței lor, a admiterii, a echilibrului între reprezentanți. În schimb, în privința conținuturilor, a alegerilor sau a politicilor, este imposibil un acord a priori. Comune, departamente, regiuni, intercomunalitate Comunele Bugetele, serviciile, locurile de muncă iau multiple forme juridice în materie de acțiune culturală (regii municipale, asociații parapublice, delegații de tot felul), care constituie cadrele multiplelor evenimente (festivaluri, expoziții, întâlniri tematice, "zile", "sărbători" ale cărții
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mod de comunicare a politicii puterii. Astfel, ne putem pune întrebări despre "statul festiv", statul furnizor de sărbători. Sărbătoarea colectivă organizată și planificată într-o politică de comunicare nu este oare un mijloc de a ocupa un "spațiu public" a priori destinat discuției raționale și democratice? Din 1981, Franța a intrat din plin în era sărbătorilor: a muzicii, a filmului, zilele "porților deschise" și "nopțile albe", operațiunile "Paris-plajă"... • Controlul cunoștințelor și gusturilor O ipoteză ar fi aceea că statul atotputernic ar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
comun [sic] al sociologiei [...] într-o filiație sociologistă care-l leagă pe Durkheim atât de Bourdieu, cât și de Becker sau Moulin [...]. Moulin împinge concluzia spre teoria credinței". Antoine Hennion, 1993, pp. 120-121, 131. • Luptă sau cooperare? Concurența este a priori un element esențial în teoria pieței, care trimite la o luptă de interese și tehnici de maximizare a satisfacțiilor. Totuși, lupta și concurența nu sunt niciodată studiate ca atare. Actorii pot mima concurența (între țări, între stiluri, între epoci, între
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]