10,069 matches
-
ale art. 2, 3 , 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 78 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013. Având în vedere notele scrise ale autorului excepției, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl
DECIZIA nr. 492 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295677]
-
al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013. Având în vedere notele scrise ale autorului excepției, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 78 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu referire la sintagma „li se poate cere să muncească“, care au următorul conținut: „Persoanelor condamnate li se poate cere să muncească, în raport cu tipul regimului de executare, ținându
DECIZIA nr. 492 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295677]
-
infraconstituțional, a dispozițiilor art. 42 din Legea fundamentală, privind interzicerea muncii forțate. ... 13. Dreptul la muncă al persoanelor private de libertate este reglementat, cu titlu general, în art. 78 din capitolul V - Drepturile persoanelor condamnate al titlului III - Executarea pedepselor privative de libertate din Legea nr. 254/2013, iar organizarea muncii prestate de către persoanele private de libertate este reglementată în art. 83-88 din același act normativ, precum și în art. 173-186 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea
DECIZIA nr. 492 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295677]
-
nr. 254/2013, iar organizarea muncii prestate de către persoanele private de libertate este reglementată în art. 83-88 din același act normativ, precum și în art. 173-186 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 11 aprilie 2016. ... 14. Potrivit textului de lege criticat, persoanelor condamnate li se
DECIZIA nr. 492 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295677]
-
voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Zsolt-Csaba Erli în Dosarul nr. 1.229/235/2020 al Judecătoriei Gherla și constată că dispozițiile art. 78 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu referire la sintagma „li se poate cere să muncească“, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Gherla și se publică în
DECIZIA nr. 492 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295677]
-
2) și (4) din același cod. ... 53. În conturarea acestui punct de vedere s-a precizat, în esență, că termenul de 5 zile a fost reglementat de legiuitor în scopul asigurării dreptului fundamental la apărare al inculpatului supus unei măsuri privative de libertate și al eliminării arbitrarului cât privește dispunerea prelungirii arestului la domiciliu sau a arestului preventiv ori menținerea oricărei măsuri preventive [art. 222 alin. (4), art. 235 alin. (1), respectiv art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
Legea fundamentală și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind statuat că rațiunea lui este aceea de a asigura respectarea dreptului fundamental la apărare al inculpatului arestat și de a elimina arbitrariul cât privește dispunerea prelungirii măsurii privative de libertate (paragraful 48). ... 73. Astfel, instanța de contencios constituțional a evidențiat că depunerea propunerii de prelungire cu mai puțin de 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive încalcă prevederile art. 24 din Constituție și art. 20 din Legea
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
de necesitatea înlăturării arbitrarului în adoptarea soluției, prin acordarea judecătorului a unui interval de timp suficient pentru a lua cunoștință de dosarul cauzei, a putea delibera și dispune în cunoștință de cauză cu privire la cererea de prelungire a măsurii privative de libertate. ... 75. În acest context, Curtea Constituțională a reținut, în cuprinsul Deciziei nr. 336/2015, că termenul procedural de depunere a propunerii de prelungire a arestării preventive la judecătorul de drepturi și libertăți, cu cel puțin 5 zile înainte de
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
din Codul de procedură penală, dacă este cazul ca această măsură să fie sau nu menținută. ... 81. În considerarea celor ce precedă și având în vedere că atât măsura arestării preventive, cât și măsura arestului la domiciliu reprezintă măsuri preventive privative de libertate (în acest sens, Decizia nr. 22/2017 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 3 martie 2017), cu toate consecințele ce decurg din această calificare, se apreciază că termenul cu cel puțin
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
ca un termen procedural pe zile, imperativ, minim, de regresiune, care se calculează conform art. 269 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură penală. Măsura arestului la domiciliu trebuie însoțită de ansamblul garanțiilor recunoscute în cazul măsurii preventive privative de libertate a arestului preventiv având în vedere similitudinea celor două măsuri din perspectiva naturii și a substanței acestora, aspect stabilit atât de Curtea Constituțională, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. ... 82. Interpretarea dispozițiilor art. 207 alin. (1
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
din Codul de procedură penală prevăd, de asemenea, că, în vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoștință de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți privind măsurile privative sau restrictive de drepturi la care avocatul participă. ... 104. Nesocotirea termenului în discuție, cu consecințe asupra duratei sale, poate conduce la imposibilitatea acordării unui termen adecvat pentru exercitarea dreptului la apărare, prin amânarea soluționării cauzei și acordarea unui termen foarte
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
de art. 37 din Constituție [art. 28 alin. (1)]; e) să nu fi fost ales anterior de două ori ca Președinte al României [art. 28 alin. (1)]; f) la data depunerii candidaturii, să nu fi fost condamnat definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea [art. 28 alin. (2)]. ... 18. Așadar, tocmai pentru garantarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 și pentru a nu se încălca
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
Nici măcar cetățenilor care au fost condamnați penal definitiv nu le este anulat dreptul de a fi ales (de a candida), potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, ci doar persoanelor care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. ... 25. Or, ca urmare a faptului că nu există nicio lege care să prevadă „condițiile de eligibilitate constituțională a candidaturii“ și termenul și condițiile
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], nu a fost Președintele României anterior depunerii candidaturii [art. 81 alin. (4) din Constituție coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], nu a fost condamnat definitiv la vreo pedeapsă privativă de libertate pentru vreo infracțiune săvârșită cu intenție, fapt ce face ca acesta să nu intre în categoria cetățenilor români prevăzută la art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, ce nu au dreptul de a candida [art. 36 alin.
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
din anul 2025, deoarece autoritatea care poate completa legile este doar Parlamentul, potrivit art. 61 din Constituție. ... 78. În continuare, se susține că singura sferă a ilicitului juridic ce interzice unui cetățean român să candideze este condamnarea definitivă la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Or, faptele imputate domnului Georgescu Călin în Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 prin raportare la Hotărârea Curții Constituționale nr. 2
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României. (2) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. ... 97. Prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 8 octombrie 2024, paragraful
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
nu fi fost ales anterior, de două ori, ca Președinte al României, sau art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, care stabilește interdicția de a candida pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 6 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
în drepturi, deoarece acest drept al instanței de a verifica, în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele concrete ce pot fi constatate, dacă persoana condamnată și-a îndreptat conduita, ca urmare a executării unei părți din pedeapsa penală privativă de libertate dispusă în privința sa în cadrul unui penitenciar, corespunde însuși scopului instituției liberării condiționate. Aceasta presupune acordarea, în favoarea anumitor persoane condamnate, care au executat o parte din pedepsele penale în stare de detenție, a dreptului de a
DECIZIA nr. 23 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296857]
-
fi asigurate doar prin intermediul normelor procesual penale. ... 16. Prin aceeași Decizie nr. 63 din 24 februarie 2022, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, liberarea condiționată se acordă la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare condiționată, care
DECIZIA nr. 23 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296857]
-
formularea propunerii de liberare condiționată a persoanei condamnate sunt avute în vedere: fracțiunea din pedeapsă efectiv executată și partea din durata pedepsei care este considerată ca executată, potrivit dispozițiilor art. 96 din Legea nr. 254/2013; regimul de executare a pedepsei privative de libertate în care este repartizată; îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; conduita persoanei condamnate și eforturile acesteia pentru reintegrare socială, în special
DECIZIA nr. 23 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296857]
-
Monica-Mariana, cetățean român, ... 8. Pană Florentina, cetățean român, ... 9. Varvara Elena-Luminița, cetățean român, ... 10. Rac Paladia, cetățean român, ... semnatari ai prezentei declarații, în calitate de cetățeni români cu drept de vot, respectiv care nu am fost condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea, în condițiile prevăzute de art. 74 din Constituția României și Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, constituim un comitet de
PROIECT DE LEGE nr. 297 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296997]
-
sub supraveghere, amânarea aplicării pedepsei) în locul detenției ca sancțiune de referință pentru anumite infracțiuni, în special în cazul faptelor săvârșite de infractori primari. Sub acest aspect, reținem prevederile Codului penal spaniol, potrivit căruia există 4 măsuri alternative: suspendarea executării pedepsei privative de libertate; măsura înlocuirii pedepsei privative de libertate; munca în folosul comunității și aplicarea unor măsuri de siguranță; ►implicarea voluntarilor (inclusiv a reprezentanților organizațiilor neguvernamentale) în aplicarea măsurilor alternative, având ca obiective reducerea riscului de recidivă, dezvoltarea relațiilor intercomunitare, astfel
susțin construcția de noi închisori! () [Corola-blog/BlogPost/338517_a_339846]
-
detenției ca sancțiune de referință pentru anumite infracțiuni, în special în cazul faptelor săvârșite de infractori primari. Sub acest aspect, reținem prevederile Codului penal spaniol, potrivit căruia există 4 măsuri alternative: suspendarea executării pedepsei privative de libertate; măsura înlocuirii pedepsei privative de libertate; munca în folosul comunității și aplicarea unor măsuri de siguranță; ►implicarea voluntarilor (inclusiv a reprezentanților organizațiilor neguvernamentale) în aplicarea măsurilor alternative, având ca obiective reducerea riscului de recidivă, dezvoltarea relațiilor intercomunitare, astfel cum rezultă din Regulile ONU privind
susțin construcția de noi închisori! () [Corola-blog/BlogPost/338517_a_339846]
-
de Criminologie, care să aibă ca atribuții realizarea periodică a unor statistici referitoare la rata criminalității, natura infracțiunilor săvârșite, numărul infractorilor recidiviști, propuneri pentru reducerea riscului de recidivă, printr-o politică socială și penală, după comiterea faptei și aplicarea pedepsei privative de libertate, controlul și prevenirea criminalității; urmărirea impactului asupra ratei criminalității în funcție de propunerile de politică penală, cu titlu de exemplu urmărirea impactului propunerii formulate mai sus; ►reevaluarea dispozițiilor legale referitoare la partea din durata pedepsei care este considerată, potrivit legii
susțin construcția de noi închisori! () [Corola-blog/BlogPost/338517_a_339846]
-
o stabilește Guvernul”. Pe întreg parcursul conferinței de presă, Iordache i-a sfidat pe jurnaliștii care cereau informații suplimentare cu privire la modificările din Justiție, repetând obsesiv: „Altă întrebare!” „Am adoptat proiectul de lege privind grațierea unor pedepse și a unor măsuri privative de libertate”, a declarat ministrul Justiției Florin Iordache. Modificarea Codurilor penale se va face prin ordonanță de urgență, iar aceasta menține termenul de valabilitate de șase luni al denunțurilor. Pe ordinea de zi a Consiliului Superior al Magistraturii figurează, încă
Guvernul a adoptat proiectul de lege privind grațierea și ordonanța care dezincriminează parțial abuzul în serviciu () [Corola-blog/BlogPost/339058_a_340387]