1,290,302 matches
-
-i organizau civilizația și a faptelor care-ți permit să-i interpretezi cultura proprie. Care au fost lucrurile care v-au frapat la un prim bilanț pe care l-ați putut face la un moment dat, la primele Dv. concluzii privind starea de fapt, situația tradițiilor populare, raporturile pe care le aveau oamenii de astăzi, adică cei de prin 1970, cu propriile tradiții? Mă gândesc și la experiența pe care ați avut-o în Balcani, fiindcă nu e vorba numai de
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
o parte, fac un memoriu despre propriile mele demersuri, despre ezitările și îndoielile mele, despre ipotezele adevărate sau care se adeveresc a fi bune sau greșite pentru interpretare, despre rectificări, și, prin urmare, despre felul în care am încercat să privesc România, - o privire mai mult sau mai puțin perspicace, cu tot ceea ce poate presupune ea ca încercare, eroare, în construirea unei științe. Așadar, fac un memoriu despre, relatez toate acestea. Și, relatându-le, scriu această carte la persoana întâi, ca
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
mișcarea monastică a fost greu de condus sub puterea comunistă, pentru un întreg ansamblu de motive, unul, fundamental, fiind dificultatea recrutării. Mănăstirile erau populate de călugări îmbătrâniți, unele mănăstiri fuseseră chiar închise, și de aici a apărut o vie interogație privind șansele de menținere și perpetuare ale mișcării monastice. E o interogație cu atât mai vie după căderea regimului comunist, cu cât însăși ierarhia mișcării monastice fusese pusă sub controlul autorităților religioase și chiar iarahia acestei mișcări n-a scăpat complet
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
și, prin urmare, menținerea ei oarecum artificială... O dată cu căderea regimului comunist, când totul se schimbă, explodează, se extinde radioul, discul, televiziunea, ansamblul elementelor vieții culturale vechi e complet transformat. Se poate spune, deci, că această civilizație intră în muzeu. Cum priviți acest fenomen de "muzeificare" a ceea altădată fusese foarte viu și care mai rămâne astfel doar fragmentar în comportamente, ritualuri etc. E ceva care trebuie acceptat, vă întristează asemenea fenomene? Nu sunt deloc trist și nu am nici un fel de
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
a da viață acestor obiecte? Există în Franța mai multe muzee școlare, care ne permit să înțelegem mai bine, de la distanța în timp, faptul că școlarizarea e cu mult mai mult decât învățarea scrisului și a cititului și că ea privește ființa umană în totalitatea aspectelor sale. Educația e un sistem de ansamblu care regizează întregul existenței umane - și obiectele pe care le conservăm în muzee ne reamintesc acest lucru, de pildă secvențele de film pe care le-am putut surprinde
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
Luminița Marcu Rafinații, hermeneuții, hair-splitter-ii, erudiții, incredibilii cunoscători de limbi vechi, toți aceștia formează un fel de familie aparte în orice sistem cultural. Ei sînt priviți fie cu admirație necondiționată și au în jurul lor discipoli fanatici (amintiți-vă de studentele care se apucă de sanscrită din amor intelectual pentru vreun astfel de savant), fie cu neîncredere. Unii dintre ei, deși sînt tobă de carte, ajung cu
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
și galbeni/ mă gîndesc la bunul dumnezeu" (ibidem). Sau: "mama mare era un abajur/ bunicul era un ceainic/ eu eram o măslina mică mică/ pe o farfurie japoneză" (Șam și vacă). Sau: "aerul din autobuz e o vacă/ ugerul ei privește înapoi cu mînie" (ibidem). Apare trucat astfel nu doar identitatea lumii, ci și identitatea actantului liric, care se răsfăța în fel de fel de ipostaze grotești, abia schițate în jocul eteroclit ce le înlocuiește îndată cu altele, fără a adînci
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
acest tip de discurs poetic de dragoste poate avea vreun real "rol compensator". Dimpotrivă. Motivele sunt intuite de Eugen Negrici însuși, numai că nu le acordă importanța pe care o au în realitate. Scepticismul binecunoscut al criticului îl face să privească întregul peisaj poetic actual mai sumbru decât e. Nu că n-ar fi destul de fad, dar cred totuși că poezia actuală nu se reduce doar la creația poeteselor frustrate și obsedate de limbajul sexual și de realitatea imundă cu sterilitatea
Tot poezia de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15063_a_16388]
-
mai ales că machetatorii lui Sorin Roșca Stănescu au găsit o ilustrație sugestivă: în timp ce ministrul lui Năstase stă capra, președintele Bush pare a-și îndrepta palma, ca o ghilotină, spre ceafa rotofeie a mai-marelui peste armata română. Că o cerere privind eliminarea lui Pașcu a venit sau nu de la Casa Albă e secundar. Dacă a venit, e destul de trist pentru România: înseamnă că indivizii aflați în fruntea țării n-au nici cea mai mică intuiție privind jocurile politice internaționale. E ca și cum
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
armata română. Că o cerere privind eliminarea lui Pașcu a venit sau nu de la Casa Albă e secundar. Dacă a venit, e destul de trist pentru România: înseamnă că indivizii aflați în fruntea țării n-au nici cea mai mică intuiție privind jocurile politice internaționale. E ca și cum, invitat fiind la o recepție de înaltă clasă, gazda ajunge să-ți atragă atenția că ai pantofii plini de noroi și că e cazul să-i cureți înainte de a păși pe parchetul bine dat cu
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
E ca și cum i-ai fi cerut unui anticomunist înveterat să militeze pentru intrarea României în alianța sovietică. Probabil că destui inși din administrația americană au studiat dosarul actualului ministru al apărării român și cu siguranță vor fi descoperit lucruri dizgrațioase privind întâmplarea din 1989. La rândul său, dl. Pașcu știe ce știe și continuă să tacă apăsat. Dar să-i lăsăm pe americani. Problema e că dl. Pașcu a adunat în interior o asemenea cantitate de antipatie, încât n-ar fi
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
vor fi comis urmașii lui Coposu, nu-i putem compara nici în glumă cu urmașii lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu. Pentru cei interesați de evoluția procesului de aderare a României la N.A.T.O., beton-armatul complicității în jurul lui Ioan Mircea Pașcu trebuie privit ca o încercare clară de-a pune bețe unui proces pe care prea puțini dintre pesediști îl doresc finalizat. Deși căsătoria e forțată de ambele părți ("contextul intrnațional", "conflictul civilizațiilor", "întărirea flancului sudic"etc. - știți povestea), e totuși important cum
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
recrutat din boierimea mică și mijlocie și, în sud, dintre tîrgoveți, adică exact din păturile din care proveneau cei mai mulți scriitori și artiști. O generație de scriitori a redescoperit, cu prilejul evenimentelor anului 1848, drumul spre politică și spre civism. Dacă privim cu atenție istoria, observăm că acest lucru se petrece mai ales în împrejurări excepționale. De pildă, în anii '60-'70 ai secolului XIX, cînd mișcarea conservatoare trebuia întărită contra supremației "roșilor", care prelungeau artificial și ineficient spiritul pașoptist, au intrat
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
e acela că autoarea cărții n-a consultat în mod nemijlocit sursele, luînd de la alții, cu greșeli cu tot, informația. Sub raport științific, această metodă de a acorda credit surselor de a doua mînă este de neiertat. A doua remarcă privește puzderia de erori factuale, unele datorate ignoranței, altele, de-a binelea tendențioase. Și alții au semnalat că dna Lavastine se scaldă inocent într-o baie de aproximații. Grav este cînd aceste aproximații conduc la veritabile scurtcircuite de idei și lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
spus, în Ministerul Apărării pare a fi început să bată un vînt de libertate care ar trebui să-l îngrijoreze pe dl Pașcu. ADEVĂRUL titrează, exagerînd poate, dar în limitele... adevărului: "Ministerului Apărării îi e rușine de inițiativa ministrului Pașcu privind dreptul la replică". * Cum tot veni vorba despre ADEVĂRUL, să spunem că ziarul a ajuns la o formulă pregnantă în noua sa variantă. Prima pagină s-a așezat, echilibrând raportul dintre anunțurile de copertă, care acum funcționează și ca știri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
secțiuni la Pitești și Gherla, avea ca scop final omorul. S-a renunțat la această modalitate de învățământ când s-a ajuns la concluzia că uciderea lentă a prizonierilor politici era mai chinuitoare și dădea mai acute satisfacții celor ce priveau prin vizetă. A reeduca prin moarte reprezenta suprema subtilitate a unui sistem dotat, altfel, cu cele mai perfecționate tehnici ale inducerii suferinței, dintre care nu puține cu venerabile tradiții de la Ginghis-Han și Tamerlan încoace. Uimirea, consternarea, revolta, securiștilor pensionați sau
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
fost condamnați la închisoare, profesorii neînregimentați politic - eliminați din catedrele universitare, iar accesul tinerilor în facultăți - din nou restricționat. Mărturiile unora dintre cei implicați, procesele verbale, depozițiile, recomandările pentru trimiterea în domiciliu obligatoriu și o serie de informări, extrem de interesante, privind mișcările din campusul universitar timișorean (selectate de Teodor Stanca, participant la evenimente) constituie partea cea mai importantă a volumului Ioanei Boca. Sintezei pe care o face autoarea (privind schimbările de orientare politică aduse de Raportul Hrușciov, încercările de liberalizare din
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
pentru trimiterea în domiciliu obligatoriu și o serie de informări, extrem de interesante, privind mișcările din campusul universitar timișorean (selectate de Teodor Stanca, participant la evenimente) constituie partea cea mai importantă a volumului Ioanei Boca. Sintezei pe care o face autoarea (privind schimbările de orientare politică aduse de Raportul Hrușciov, încercările de liberalizare din Polonia și Ungaria, manifestările populare de la Poznán și Budapesta și reacțiile românești, oficiale și neoficiale, față de acestea) îi lipsește unitatea, o logică internă de ordonare a faptelor și
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
cartofi și oamenii stau disciplinați", arătînd o societate românească, după un deceniu și mai mult de comunism, sărăcită, nemulțumită și îndeaproape urmărită de rețeaua poliției politice. Iar într-o altă ordine de idei, cei interesați de scriitorul Alexandru Ivasiuc pot privi cartea Ioanei Boca, cu toate lipsurile ei, drept o bună introducere pentru înțelegerea unora dintre opțiunile lui. Ioana Boca, 1956 - Un an de ruptură. România între internaționalismul proletar și stalinismul antisovietic, București, Editura Fundației Academia Civică, 2001, 440 pag., f.p.
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
a retezării, cu o mișcare iute de iatagan, a capului unui tânăr pentru vina de a-i fi scăpat din ceașca tremurată de emoție, stropi de cafea pe feregeaua pașei. În această monografie, totul decurge din ritualul tipic vieții care, privită de la distanța timpului nostru prin pana lui Ion Ghica, pare o comedie polifonic compusă, ca o cantată. În cazul de față, instrumentele diferite fiind cele ale scrisului, efectele ce decurg din ele își multiplică șansele de a nu fi date
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
a scriitorului, ori dacă înșiruirea de puncte nu a fost aleasă de cenzură să acopere cine știe ce nume ori idee, în contradicție cu orientarea politicii vremii. Textul cu care se deschide prețioasa ediție, Argument, concentrează un adevărat focar de determinări temporale privind aparițiile scrisorilor, căror harnici istorici literari sunt datorate, cine s-a aplecat asupra conținutului lor pentru a-i detecta valoarea, de la cine a început prețuirea lor literară. Prin urmare, Argumentul oferă evidența edițiilor și argumente pentru concepția care a stat
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
din om pur și simplu a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței. Sistemul s-a ruinat acum, vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar cărțile de estetică au amorțit și ele. Dacă privim, însă, cu puțină atenție în jurul nostru, omul nou este încă destul de vioi; atîta doar că a schimbat spaima în aroganță și obediența în resentiment. Spectacole de grup Cele mai frecvente forme de acțiuni colective din ultimii ani, de performance în
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
tigăi goale. Dincolo de plastica lui propriu-zisă, de cromatică și de ritmurile mișcării, marșul este și o formă explicită de ridiculizare și demitizare a manifestărilor festive de altădată, cu tenta lor misticoidă și delirantă. El demontează procedeele prin care comunismul se privea narcisiac și se autocelebra. Caricatură a obișnuitelor alaiuri și manifestații, ceremonialul încriminează și factorii de putere ai momentului care se așază într-o directă relație de continuitate cu regimul de dinainte de l989. Disperarea, sărăcia și frustrările colective și-au găsit
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
ca element de compoziție, ca partener civic și ca substanță morală. Între aceste două extreme, a expresivității involuntare și a celei deliberate, artistul tradițional face și el ceva: se luptă din greu cu tranziția. Arta video Ne-am obișnuit să privim televizorul ca pe o sursă de informații, de spectacol sportiv și de interminabil divertisment. Printr-un simplu gest, care dacă nu s-ar fi banalizat ar avea încărcătura unui semnal magic, geometria feerică a micului ecran ne poartă prin țară
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
creează permanent iluzia participării. Asistăm la loviturile de golf ale lui Clinton și la cele din Golf ale lui Bush, participăm la suferințele lui Elțîn și ale lui Jirinovski, la redesenarea geografiei și la resemnificarea istoriei. Vedem revoluții în direct, privim catastrofele naturale și dramele sociale ca pe niște simple ficțiuni și ne implicăm înfiorați în construcții fictive îndoielnice. La televizor vedem o nouă specie de porci care mănîncă bare de fier și granule de beton, populații de cîini apatici și
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]