2,747 matches
-
crizele” de viață, acestea, departe de a fi situații anormale sau chiar patologice, reprezintă etape firești, stări naturale, de trecere de la o fază a vieții la alta, în cursul căreia asistăm la schimbări globale, importante, ale individului. Deci ele trebuie privite ca fiind situații absolut normale. Este însă la fel de adevărat faptul că, datorită caracterului lor precipitant acut, extrem de încărcat bio-psihologic pe o durată relativ scurtă de timp, ele sunt resimțite de individ ca niște schimbări cu caracter dezagreabil, motiv pentru care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Acestea „vin” însă dinspre școală, familie și Biserică, considerate „instituții formatoare”, și nu trebuie „înlocuite” cu măsurile de psihoigienă. Un aspect la fel de important și de care suntem absolut obligați să ținem seama este faptul că „schimbările sociale” prin „mode” trebuie privite și înțelese ca „fenomene de criză”, forme de „căutare” și „încercări” prin care se operează „tranziția” de la un tip de model la altul. În sensul acesta, „modele” reprezintă „etapele de tranziție” către altceva, către un „model stabil” din punct de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Flegel, M. Bleuler). Studiile actuale situează sociopatiile în cadrul conduitelor antisociale, la frontiera dintre normal și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societății respective, căruia îi corespunde un anumit tip de comportament, „oferit” ca model de societatea căreia acesta îi aparține. Diferitele societăți definesc în mod diferit tipul de personalitate deviantă. Devianța este o formă de comportament uman, psihosocial, și ea trebuie privită și analizată, în ceea ce privește semnificația sa, în „interiorul” comportamentului general uman și nu separat de acesta. De aici rezultă că nu se poate face o demarcație netă între devianță și comportamentul conform normelor sociale, aceasta fiind extrem de relativă. Normal este considerat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familie, la locul de muncă, în grupul social; h) cultivarea unui tip de relații interpersonale pozitive; i) reorientarea școlară sau profesională, după caz; j) reintegrarea socială complexă printr-un proces de resocializare. Capitolul 32 Psihoigiena bolilor somatice 1. Boala somatică privită ca suferință psihică Boala somatică, indiferent de cauza, natura sau intensitatea și durata acesteia, reprezintă o stare deosebită, care, pe lângă procesul patologic în sine, exercită o influență și asupra stării de spirit a bolnavului, a stării sale de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
soluții alternative. Acestea slăbesc încrederea în medic și medicină și, implicit, mențin starea de anxietate și nesiguranță, factori care fac să diminueze starea de sănătate mintală, capacitățile de apărare ale individului față de riscurile care pot tulbura echilibrul psihic. Boala trebuie privită ca un accident, și nu ca o fatalitate. Această abordare afectează mai puțin sfera psihică și bolnavul poate suporta boala mai ușor. În plus, cooperarea cu medicul, personalul de îngrijire și mediul spitalicesc e mai pozitivă, mai eficientă și de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în propriile lor psihobiografii. Având în vedere aceste, aspecte va trebui să admitem faptul că „nevroza de instituționalizare” are un caracter cu totul special, fiind diferită de „nevroza-boală” din Clinica psihiatrică. 4. Nevroza de instituționalizare Nevroza de instituționalizare nu trebuie privită și înțeleasă ca având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene cu complexe dintre cele mai diferite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este un concept mult mai adecvat, implicând atât aspectele funciare ale normalității, cât și pe cele ale anormalității. Deși, din punct de vedere statistic, media populațională stabilește nivelul de sănătate mintală, iar extremele, starea de boală sau devianță, lucrurile trebuie privite mai nuanțat. Când ne referim la grupul populațional, vom folosi conceptul de sănătate mintală medie; când ne referim la individ, vorbim de sănătate mintală individuală. Credem că trebuie făcută o precizare în această privință. Sănătatea mintală medie este etalonul global
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și în egală măsură importante, dar de la experiențele și cercetările științifice până la realitate și mai ales la „reconstrucția” unui alt tip de realitate, atât umană, cât și medicală, este o mare diferență. Cercetările teoretice, fundamentale, au o valoare incontestabilă, dar privite și utilizate cu mult simț critic și cu responsabilitate. În caz contrar, ele se întorc împotriva celor care le-au gândit și le-au pus în practică. Acest efect, care poate scăpa de sub orice fel de control, îl regăsim adesea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este acea activitate desfășurată de profesor care constă în anticiparea etapelor și a acțiunilor concrete de realizare a predării. Acest lucru presupune, în primul rând, lectura personalizată a programelor școlare. Programa școlară - element central în realizarea proiectării didactice - nu trebuie privită ca „tabla de materii” a manualului, ci ca pe un document ce stabilește obiectivele, adică țintele ce urmează a fi atinse prin intermediul activității didactice. În programa școlară, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referință. Atingerea obiectivelor de referință
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
este acea activitate desfășurată de profesor care constă în anticiparea etapelor și a acțiunilor concrete de realizare a predării. Acest lucru presupune, în primul rând, lectura personalizată a programelor școlare. Programa școlară - element central în realizarea proiectării didactice - nu trebuie privită ca „tabla de materii” a manualului, ci ca pe un document ce stabilește obiectivele, adică țintele ce urmează a fi atinse prin intermediul activității didactice. În programa școlară, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referință. Atingerea obiectivelor de referință
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
fostul șef al diplomației prezenta o declarație privitoare la politica externă În numele „partidei conservatoare”. Este suficient a menționa că principiul unic al opțiunii sale devenea neutralitatea, sau cel puțin atitudinea În mod egal precaută și „respectuoasă” față de toate marile puteri, privită ca o garanție a independenței : o veritabilă obsesie a „dreptei”, care avea să se regăsească, peste mai puțin de trei ani, și În programul Partidului Conservator, elaborat de Manolache Costache Epureanu , asemănător discursului boerescian până la nivelul limbajului. Apropierea de guvernul
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
acesta nu face deosebiri între ei, dacă îi antrenează pe toți în activitățile clasei, le va dezvolta încrederea în cadrul didactic, le va spori rata de interes pentru ore, va dovedi că le asigură cu adevărat șanse egale tuturor. Copilul trebuie privit ca o personalitate dominată de emoții înnăscute și învățate. Din prima categorie face parte frica de necunoscut, pe care elevul o manifestă față de cerințele școlare și cele ale cadrului didactic, de raportul său cu ceilalți colegi de clasă. Spaima vine
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
pe care dumneavoastră le considerați utile. Câțiva termeni medicali (mai puțin “familiari”) sunt explicați în glosarul din finalul broșurii. Înainte de a începe orice tratament consultați întotdeauna medicul dumneavoastră. Această broșură intenționează doar o introducere generală în subiect și nu trebuie privită ca un substitut al recomandărilor medicilor specialiști. Vă asigurăm de acuratețea tuturor informațiilor prezentate. CE ESTE CANCERUL? Cancerul este o boală a celulelor corpului (celula fiind unitatea de bază a alcătuirii acestuia). Corpul uman produce în mod constant noi celule
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
al revistei „Manuscriptum”, pentru ediția critică Dosoftei, Opere, I (1978). Ca istoric al culturii române vechi și premoderne, U. a început prin a cerceta texte de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și din prima jumătate a secolului al XIX-lea, privite îndeosebi din unghi lingvistic și stilistic, elucidând numeroase probleme de filologie ale acestei perioade. Cu timpul și-a extins cercetările și asupra unor texte mai vechi, din secolul al XVII-lea și din prima jumătate al secolului al XVIII-lea
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
cu viața (1990). Prezența tutelară, în filigran, este aceea a Profesorului în căutare de pilde care să aibă „puterea unei exemplarități suverane”. Om de școală, sortit unei lungi cariere de dascăl, cărturarul nutrește o neprecupețită admirație pentru „arta de catedră”, privită ca sacerdoțiu și har al oficierii. Personalitățile rostuite în sobre medalioane (Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Francisc Rainer, E. Lovinescu, Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Al. Claudian, Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar ș.a.) se proiectează, conform didacticismului asumat al suvenirelor, în
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
să publice în „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. trei piese care s-ar putea numi „recapitulative”: Luptătorul pe două fronturi, Casa Evantai sau Divina tragedie pentru bibliofili și Vărul Shakespeare. Cercurile predeterminante - cel existențial, cel istoric și cel cultural - sunt aici privite simultan, ca fiind sinonime și, într-un sens, interșanjabile. În indicațiile de regie la Luptătorul pe două fronturi se face o precizare semnificativă: „Se va vedea din unele replici, nu întâmplătoare, că timpul de desfășurare este cel istoric - nu se
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională decât spre interesul european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale cetățenilor săi. Totodată, votul negativ nu trebuie privit ca fiind îndreptat contra viitoarelor extinderi ale UE, ci mai degrabă ca un exercițiu democratic de dezbatere publică. Proiectul de constituție europeană nu își propune să dizolve constituțiile naționale dar urmează să devină unicul document care va încorpora, într-o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pesimismului”, „cultura optimismului” etc. Exemplele se pot multiplica la nesfârșit: ceea ce nu este explicat prin educație, venit, vârstă, gen, capital etc. e atribuit culturii, „valorilor”, „normelor” ș.a.m.d. sau, mai simplu, unor explicații de genul „Așa sunt ei”. Astfel privită, cultura e redusă la un exercițiu de nominalism, prin care ceea ce nu se poate explica prin modele economice este „aruncat” în categoria cultură. Dacă am văzut care este critica antropologilor privitoare la aceste modalități de a privi cultura, care este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
social este că, în timp ce în zona roșie din Calcutta rata îmbolnăvirii cu HIV este de 6%, ea e de 50% în rândul prostituatelor din Bombay. Ce se poate deduce din aceste două exemple este o concluzie oarecum de bun-simț. Dezvoltarea, privită ca o formă de inovație în cadrul culturii, trebuie să se „plieze” pe organizarea socială deja existentă, să pornească de la categoriile și logicile locale și să încerce să utilizeze cunoașterea și „expertiza” locală. Care ar fi deci sugestiile privitoare la modalitatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
importantă la începutul anilor ’90 s-au diminuat până la dispariție, țări de destinație predilecte pentru aceeași perioadă au fost „abandonate” în favoarea unora noi, strategii de migrație au fost abandonate pentru altele noi. Perioada de început a deceniului nouă ar trebui privită, probabil, în primul rând, ca una de căutări și „experimente” în materie de migrație internațională, o perioadă care va prefigura și permite evoluția ulterioară a migrației internaționale din România. Căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, cu consecința
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
întreprinderilor economice. Specificul indicatorilor sociali poate fi delimitat prin faptul că accentul este plasat pe măsurarea condițiilor de viață ale indivizilor, comunităților, colectivităților. Calitatea și evoluția condițiilor de viață sunt un scop sau un efect al interacțiunii dintre alte caracteristici, privite ca mijloace (profitul economic) sau cauze (starea sistemului natural); chiar atunci când se măsoară alte caracteristici decât cele sociale (produs intern brut, număr de spitale, calitatea mediului), acestea sunt raportate la populație (PIB per capita, ponderea populației afectate de poluare, numărul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este o comisie interministerială a cărei concepție de organizare și funcționare vizează coordonarea dezbaterilor privind politicile în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, și nu implementarea directă de programe. Filosofia CASPIS se înscrie în procesul global de reorientare de la abordarea sărăciei privită numai din perspectiva resurselor financiare la abordarea mai cuprinzătoare a excluziunii sociale ca fenomen dinamic și multidimensional. Rolul CASPIS este de a coordona dezbaterile privind măsurile antisărăcie, de a furniza un cadru de acțiune în care alte organisme pot să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
agresivitate instrumentală, o acțiune agresivă care este aplicată În mod conștient și planificat pentru realizarea propriilor țeluri, o acțiune care nu derivă neapărat dintro frustrare premergătoare. Reprezentanții teoriei Învățării susțin că agresivitatea este o trăsătură dobândită, Însușită. Agresivitatea este deci privită ca o atitudine socială, cauzată de condițiile mediului Înconjurător și care se poate schimba. Atitudinea agresivă se Învață și se dezvoltă din activitatea continuă a omului, din succesele și insuccesele sale și din ocaziile de imitare a comportamentului agresiv. Din
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
tulburări de conștiință , tulburări de personalitate de tip paranoid, antisocial , borderline , narcisist. În ciuda eforturilor depuse În ultimul timp numărul infracțiunilor comise de diferite persoane cu tulburări psihice se află În continuă creștere, cunoscându-se Însă puține aspecte În ceea ce privește manifestările agresive privite ca simptom al tulburărilor psihice În general , cât și a celor afective În particular , posibilitățile terapeutice și profilactice. Agresiunile comise de persoanele diagnosticate cu o tulburare afectivă sunt Îndreptate În general Împotriva persoanelor cunoscute sau asupra membrilor familiei, aceasta indicând
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]