1,062 matches
-
care anunța revenirea la un regim democratic, încheierea războiului cu Națiunile Unite și întoarcerea armelor împotriva Germaniei. Acestea, însă, nu au împiedicat o ocupație sovietică, rapidă, nici capturarea de către URSS a circa 130.000 de militari români, duși, ulterior, în prizonierat în Uniunea Sovietică, unde mulți au pierit în lagăre de muncă forțată. La 12 septembrie, România semnează Armistițiul cu Națiunile Unite, asumându-și obligația de a contribui cu 38 de divizii la efortul de luptă antihitlerist. La 25 octombrie, sunt
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]
-
un pretins armistițiu oferit de aceștia, a ordonat încetarea focului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei. Acestea, însă, nu au împiedicat o ocupație sovietică, rapidă, nici capturarea de către URSS a circa 130.000 de militari români, duși ulterior în prizonierat în Uniunea Sovietică, unde mulți au pierit în lagăre de muncă forțată. Armistițiul cu Aliații a fost semnat trei săptămâni mai târziu, la 12 septembrie 1944, „în termeni impuși aproape în întregime de Uniunea Sovietică”, ca o consecință, între altele
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
Arz von Straussenburg a fost trimis în judecată pe motiv că după armistițiu ar fi dat ordinul de încetare a focului prea devreme pe frontul italian, ceea ce ar fi dus la un numar de 850.000 de soldați austrieci în prizonierat de război în Italia. N-a fost însă condamnat. S-a căsătorit în 1903 cu Stefanie Thomka von Tomkaháza, cu care a avut o fiică, Stefanie Verehel Ried. La pensie a vrut să se stabilească în orașul natal, care acum
Arthur Arz von Straussenburg () [Corola-website/Science/300117_a_301446]
-
al SMERȘ în activitatea de contrainformații a fost Abwehrul, departamentul contrainformațiilor și de spionaj din armata germană, care a funcționat atât în primul război mondial, cât și în al doilea război mondial. Activitatea SMERȘ includea și "filtrarea" soldaților recuperați din prizonierat, ca și "filtrarea" populației din teritoriile eliberate sau din cele ocupate de Armata Roșie în Europa Răsăriteană. SMERȘ era de asemenea folosit pentru pedepsirea chiar a lucrătorilor din NKVD. Toți cei din structura NKVD puteau fi cercetați, indiferent de poziția
SMERȘ () [Corola-website/Science/300189_a_301518]
-
acești 12 ani. Istoricii sunt de acord însă că circa 11 milioane de soldați și ofițeri ai wehrmachtului au fost capturați ca prizonieri de război, dar nu există nici o sursă care ar putea spune câți dintre aceștia au decedat în prizonierat. În mod legal comandantul suprem al wehrmachtului era Hitler în calitatea sa de șef al statului german, poziție pe care a obținut-o după decesul președintelui , în august 1934, și pe care a deținut-o până la sinuciderea sa de la 30
Wehrmacht () [Corola-website/Science/301540_a_302869]
-
război a fost de 11, iar cel al orfanilor din Marin, rezultați din marea conflagrație, a fost de 27. La data de 4 noiembrie 1918, în Marin izbucnește o revoltă populară. Instigatori au fost soldații întorși de pe front și din prizonierat care au răspândit vestea că “... la Cluj și la Pesta a izbucnit revoluția. Soldații sparg vagoanele și fiecare duce acasă ce găsește, ce îi cade în mână” . În Procesul verbal încheiat la judecătoria de plasă din Crasna, încheiat în 15
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
-se o stafie, un soldat inutil, care nu a servit la nimic bun în acest război. Charles a primit puțin mai tîrziu, la sfârșitul “Marelui Război” Crucea de cavaler al Războiului “1914-1918” cu stea de bronz. Cu privire la acea perioadă de prizonierat generalul Perre va declara mai tîrziu, în 1966: ”Unul din prietenii mei, care a fost prizonier împreună cu de Gaulle mi-a relatat următoarele. Germanii onorau ofițerii francezi care se luptau cu mult curaj pe parcusrul bătăliilor. Astfel, în timpul unor manifestări
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
o perioadă săbiile lor, pe cînd căpitanului de Gaulle nu i se restituia. Acesta, crezînd că ei au uitat să i-o restituie, a cerut-o cu asprime. Germanii se neliniștiseră de cererea lui și au cercetat condițiile lui de prizonierat și ancheta sa de ostatic. Arătîndu-i în anchetă înregistrarea acelor tentanive de evadare, germanii nu i-au restituit sabia”. Charles de Gaulle își continuă cariera sa militară. Din 1919 pînă în 1921, de Gaulle este trimis în Polonia, care este
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
o magazie pentru uscat și depozitat cereale de circa 500 mp.,- care există și în prezent - la următoarele dimensiuni: lungime = 55 m, lățime = 10m. Lucrarea a fost executată de săteani, " meșterul " fiind un " colhoznic " care a învățat zidăria în perioada prizonieratului de 7 ani la ruși. După 1980 în cele trei grajduri a fost introdusă apă potabilă " la iesle ", în baza unei investiții realizată la izvorul Ciurgău - Cremeniș, situat în partea de vest a grajdurilor la o distanță de 1,5
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
strat de gheață, care uneori atinge grosimi de peste 4.000 m. Restul de două procente fără gheață îl reprezintă coastele scăldate de Oceanul Antarctic, vârfurile golașe ale "dike"-urilor, care dau munților un aspect de cocoș ce se eliberează din prizonieratul ghețurilor, la acestea adăugându-se într-o proporție foarte restrânsă și o regiune cu aspect de deșert, evident înghețat. Continentul Antarctida a fost descoperit în anul 1820 de grupe diferite de cercetători și exploratori. Unul dintre primii oameni care au
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
Norman Davies, la vremea aceea, mai ales în străinătate, „Piłsudski nu avea nimic din prestigiul de mai târziu. Ca revoluționar antebelic, el își condusese partidul la diviziuni și conflicte; ca general în Primul Război Mondial și-a condus Legiunile la prizonierat și dizolvare; ca mareșal al Armatei Poloneze a condus-o până la Kiev și Vilnius, ambele acum pierdute pentru polonezi. Părăsise Partidul Socialist Polonez și aliații săi austro-germani; refuzase să se alieze cu Antanta. În Franța și Anglia, el era considerat
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
neparticiparea la respectiva acțiune, neraportarea incidentului era o vină suficientă pentru a-l închide. În timpul și după încheierea celui de-al doilea război mondial, articolul 58 a fost folosit pentru pedepsirea prizonierilor de război evadați din lagărele germane sau repatriați. Prizonieratul era considerat o dovadă evidentă a lipsei lor de hotărâre în lupta pentru apărarea până la moarte a patriei, prin aceasta fiind probată atitudinea antisovietică. După denunțarea stalinismului de către Nikita Hrușciov, Codul Penal a fost modificat într-un mod semnificativ.
Articolul 58 (Codul penal al RSFSR) () [Corola-website/Science/299699_a_301028]
-
Myra, Virginia) a fost un pilot în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a zburat în 64 de misiuni deasupra Europei. El a doborât 13 avioane germane și a fost el însuși doborât în Franța, dar a scăpat de prizonierat cu ajutorul Rezistenței Franceze. De asemenea a fost primul om care a depășit viteza sunetului si apoi de doua ori viteza sunetului (Mach 2). După război, el a fost printre cei câțiva voluntari aleși să testeze zborul avionului experimental X-1, construit
Chuck Yeager () [Corola-website/Science/299266_a_300595]
-
voievodatul său se reduce ca întindere. În 1279 refuză să recunoscă vasalitatea față de regele maghiar, fapt pentru care regele Ladislau al IV-lea Cumanul trimite oști împotriva voievodului. Litovoi cade în luptă, iar fratele său Bărbat după ce se răscumpără din prizonierat îl urmează pe tron. Numele lui Litovoi este reprodus în documentele ungurești ca "Lytuoy" sau "Lytuon", iar țara este denumită "terra Lytua". În hrisoavele moldovenești din 1374 și 1407, numele apare ca "Litavor" și "Litovoi".
Litovoi () [Corola-website/Science/299776_a_301105]
-
luat în captivitate de sovietici după victoria în bătălia de la Stalingrad. Stalin nu a fost de acord cu schimbul, afirmând că "" Nu am nici un fiu pe nume Iakov"" și ""... soldații nu pot fi schimbați cu mareșalii."" Iakov a murit în prizonierat, nefiind foarte clar cum s-a întâmplat lucrul acesta. Versiunea oficială a germanilor a fost că Iakov a murit când a intrat intr-un gard electrificat într-o încercare nereușită de evadare. Din mărturiile camarazilor de detenție și dintr-un
Iakov Djugașvili () [Corola-website/Science/298890_a_300219]
-
reiese că Iakov mai era încă în viața, prins în sârma ghimpată a gardului aflat sub o tensiune de 500 V, când soldatul german a tras asupra fugarului. Stalin era convins că fiul său nu va scăpa cu viața din prizonierat. Când, la sfârșitul anului 1943, a aflat despre moartea lui Iakov, Stalin a avut o criză de spasm al vaselor sanguine cerebrale. În mod paradoxal, Stalin a dat ordin ca nora sa, Iulia Merțer să fie judecată și condamnată ca
Iakov Djugașvili () [Corola-website/Science/298890_a_300219]
-
biblioteca și colecția de manuscrise. Pe 13 iunie 1941 a fost arestat de comisarii NKVD care nu i-au dat răgaz decât zece minute pentru a-și face bagajul, fiind deportat de sovietici în Ural. A încetat din viață în prizonierat la Orsk, în sudul Uralilor, în octombrie 1943. O mică parte din bogata sa colecție de documente, manuscrise, corespondența Hurmuzacheștilor etc, a ajuns în păstrarea Arhivelor Statului din București și Iași. După 1941, soția sa Margareta von Zotta a revenit
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
de-al Doilea Război Mondial, având funcția de șef de stat major al Diviziei 5 Infanterie (comandate de generalul Nicolae Mazarini), fiind luat prizonier de Armata Roșie după bătălia de la Cotul Donului, la 22 noiembrie 1942, la Serafimovici. Aflat în prizonieratul sovietic, colonelul Nicolae Cambrea a primit comanda Diviziei de voluntari Tudor Vladimirescu, constituită din prizonieri români care au ales să treacă de partea inamicului. Comanda i s-ar fi atribuit, potrivit lui Sergiu Nicolaescu, la propunerea generalului Mihail Lascăr, care era
Nicolae Cambrea () [Corola-website/Science/307503_a_308832]
-
de-al doilea război mondial de partea forțelor armate germane, în cadrul alianței dintre România condusă de Ion Antonescu și Germania nazistă. În timpul Primului Război Mondial, Schwab a căzut prizonier la ruși, pe frontul din Galiția, în noiembrie 1914. După patru ani de prizonierat, în anul 1918, s-a reîntors în Transilvania cu trenul prizonierilor de război austro-ungari ce se repatriau din Rusia după pacea de la Brest Litowsk. La sfârșitul primului războiului, era căpitan în rezervă, dar în 1919 a fost reintegrat, la cerere
Hugo Schwab () [Corola-website/Science/307499_a_308828]
-
Friedhof Buchrein lângă Stuttgart în Germania. Slujba a fost oficiată de preoții, D. Em. Popa (Freiburg), Vasile Zăpârțan (München - asasinat ulterior din ordinul lui Nicolae Ceaușescu) și Dr. Florian Müller. În data de 1 noiembrie 1944, în timp ce se găsea în prizonierat, generalul Platon Chirnoagă este vizitat de Vasile Iașinschi, care îi propune să preia sarcina de a înființa, organiza și conduce, o armată care urma să se opună ocupantului sovietic, formată din prizonieri de război români capturați de germani și din
Platon Chirnoagă () [Corola-website/Science/307502_a_308831]
-
precizie acest fapt istoric. Dacă este adevărat, generalul Mazarini este dezonorat". La 22 noiembrie 1942 generalul de divizie Nicolae Mazarini cade prizonier la Cotul Donului. A fost internat în lagărele de la Moscova, Krasnogor, Suzdal și Ivanovo. Se va întoarce din prizonierat la 23 iulie 1948, ajungând în țară va fi trecut în rezervă la 1 august 1948. A murit la București la 24 iulie 1955
Nicolae Mazarini () [Corola-website/Science/307506_a_308835]
-
celebra Șarjă de la Prunaru a Regimentului 2 Roșiori sub comanda colonelului Naumescu Gheorghe. Aici își lasă un camarad grav rănit (plutonierul Chițan)în grija unei sătence, ca mai târziu, acesta, după multe peripeții (printre care și o evadare spectaculoasă din prizonieratul german) ajunge la regimentul său, dincolo de linia de demarcație, spre bucuria tuturor, dar mai ales a prietenului său bun, lt. Hristea. În anul 1917 a fost avansat la gradul de locotenent, iar în 1920 a devenit căpitan. A participat la
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
unui marș. Zaccaria îl amenință că o va sacrifica pe Fenena, asupra căreia a și ridicat pumnalul. În finalul de tablou, Nabucco poruncește soldaților să dea foc templului. Ne aflăm acum la Babilon, unde au fost deportați în robie și prizonierat evreii rămași în viață. Ne sunt înfățișate grădinile Abigaillei. Ea găsește un pergament ce dovedește că nu e fiica lui Nabucco, ci doar o sclavă pe care el o adoptase. Îl regăsim pe profetul Zaccaria cufundat în rugăciune. Dumnezeu l-
Nabucco () [Corola-website/Science/307613_a_308942]
-
fost o serie de dezastre. Disperat, i-a cerut ajutor Pașei de Oradea, dar acesta l-a luat prizonier și l-a trimis în lanțuri la Edirne, din cauză că încercase să negocieze cu Leopold. În 1686 Thököly a fost eliberat din prizonieratul turcesc și a fost trimis cu o mică armată în Transilvania, dar în 1688 expediția a sfârșit cu un fiasco total. Turcii au devenit suspicioși și l-au întemnițat pentru a doua oară. În 1690, cu asentimentul sultanului și cu
Imre Thököly () [Corola-website/Science/306684_a_308013]
-
Aliații au anunțat semnarea unui armistițiu cu Italia, iar germanii au preluat în forță toate pozițiile cheie ale guvernului și au început căutarea lui Mussolini. Pe 12 septembrie, parașutiștii sub comanda lui Otto Skorzeny l-au eliberat pe Mussolini din prizonierat. Mussolini a fost proclamat prim-ministru al unei efemere Republici Sociale Italiene, a cărei frontiere sudice erau de fapt Linia Gustav. Cum Mussolini pierduse practic orice urmă de putere și depindea în totalitate de germani, deciziile importante erau luate direct
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]