11,562 matches
-
obligația de a stărui prin toate mijloacele, în vederea descoperirii adevărului și a evitării oricăror greșeli în cunoașterea faptelor. Ea are, de asemenea, îndatorirea legală de a da părților ajutor activ în ocrotirea drepturilor și intereselor lor, deci inclusiv în efectuarea probațiunii. Așa cum s-a subliniat în repetate rânduri în literatură dar mai ales în practică 396, deși instanța are dreptul să încuviințeze sau să respingă probele solicitate de părți, ea nu poate reveni decât motivat asupra probei încuviințate și numai dacă
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de procedură civilă alătura: expertiza 400 și cercetarea la fața locului 401. La toate acestea se adăugau și mijloacele materiale de probă (sau probele materiale)402. Reamintim că odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, regulile privind probațiunea juridică și mijloacele de probă au sediul reglementării în acest Cod. VII. 4. 1. Proba prin înscrisuri VII.4.1.1. Noțiune și clasificare În vechea reglementare nu exista o definiție a înscrisului ca mijloc de probă. De aceea, în lipsa
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
atât mai mult cu cât ele sunt ușor de păstrat și greu alterabile prin trecerea timpului, se administrează mai ușor în fața instanței, iar uneori, constituie însăși condiția de valabilitate a actului juridic ce urmează a fi probat. Ca mijloc de probațiune judiciară înscrisurile pot fi clasificate după criterii variate: a) după scopul urmărit la întocmirea lor există: înscrisuri preconstituite și nepreconstituite. Preconstituite sunt acele înscrisuri care au fost întocmite cu intenția de a fi folosite ca mijloc de probă în cazul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut". Privită astfel prezumția are "o determinare specifică și totodată nuanțată în funcție de rolul ce are de îndeplinit: instrument de tehnică legislativă 494, regulă de drept sau mijloc de probațiune". În esență, prezumția ca procedeu special al tehnicii legislative, vizează transformarea unei posibilități în certitudine și sub acest aspect ea trebuie deosebită de ficțiune care apare, de asemenea, ca instrument special de tehnică de legiferare. Dacă prezumția tinde la "stabilirea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
opinie, se apreciază că prezumțiile nu sunt mijloace de probă, în sensul propriu al cuvântului, de aceea Codul de procedură civilă nu se ocupă de ele. "Obligat fiind să descopere raporturile dintre părți, judecătorul trebuie să recurgă la mijloacele de probațiune și, în afară de probele directe, deseori el recurge la probe indirecte, adică pornește de la fapte probatorii conexe pentru ca, pe cale de raționament, să stabilească existența ori inexistența faptului principal care formează obiectul litigiului"498. În opinia exprimată mai sus prezumția apare, mai
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
exprimă adevărul obiectiv în litigiul soluționat anterior. Acest adevăr este prezumat de lege, iar partea adversă nu va putea pune în discuție temeinicia sa. De asemenea, prezumția legală de paternitate a copilului născut în timpul căsătoriei scutește pe mama acestuia de probațiunea privind paternitatea copilului, legea stabilind că acel copil are ca tată pe soțul mamei. Prezumția fiind relativă, tatăl prezumtiv va putea face dovada contrară, în limitele în care legea admite, răsturnând prezumția de paternitate. Dar, la oricare dintre aprecieri ne-
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1). Cel care având discernământ încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. 178 Dacă faptele juridice (stricto-sensu) pot fi dovedite cu orice mijloace de probă, actele juridice sunt supuse unor condiții restrictive de probațiune, cum ar fi cele prevăzute de art. 309 al. 2 din noul Cod de procedură civilă. Articolul menționat prevede că "niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei." 179
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drept civil, op. cit., vol. I, 1967, p. 389. 368 Gh. Beleiu, op. cit., p. 102. 369 Vezi art. 1170 din Codul civil de la 1864. 370 G. Boroi, op. cit., p. 158. 371 Aceasta întrucât, probele și regulile generale aplicabile în materie de probațiune judiciară formează obiect de reglementare a Codului de procedură civilă, ce a intrat în vigoare la 15 februarie 2013. 372 Trebuie făcută precizarea că potrivit art. 109 din Legea nr. 71/2011 dispozițiile acestui articol se vor aplica în cazul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
vezi și dec. nr. 1997 din 1991 a C.S.J. (nepublicată); E. Iftime, Proba drepturilor și obligațiilor civile, Aspecte teoretice și practice, Editura Junimea, Iași, 2003, p. 98 și urm. 389 Invocăm acest articol întrucât, regulile generale aplicabile în materie de probațiune juridică au avut ca suport vechea reglementare, până la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, în care sunt cuprinse și probele. 390 Pentru detalii a se vedea L. Pop ș.a., Tratat elementar de drept civil. Obligații, op. cit., 2012, p.
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
p. 337; O. Căpățână, în Tratat de drept civil, vol. I, 1989, pp. 262-263. 399 G. Boroi, Drept procesual civil, Note de curs, op. cit., vol. I, 1993, p. 158. 400 Vechiul Cod de procedură civilă reglementa expertiza ca mijloc de probațiune judiciară prin articolele 201-214. Acest mijloc de probă este în prezent reglementat în art. 330-340 din noul Cod de procedură civilă. Anumite categorii de expertize (tehnice, contabile, criminalistice, medico-legale sanitar-veterinare), erau reglementate prin legi speciale. Noul Cod de procedură civlă
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
2002. Doron, R., Parot, F., Dicționar de psihologie, Editura Humanitas, București, 2006. Dumont, G. F., L'identité de l`'Europe, C.R.D.P., 1997. Durkheim, E., Les Formes élémentaires de la vie religieuse. Le système totémique en Australie, Paris, PUF, 1960. Durnescu, I., "Probațiunea și metodele sale de lucru cu infractorii", în Neamțu, G.; Stan, D. (coord.), Asistență socială/studii și aplicații, Editura Polirom, Iași, 2005. *** Enciclopedie de filosofie și științe umane, Editura ALL, București, 2004. *** Enciclopedie de istorie universală, Editura ALL, București, 2004
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la legea societăților comerciale, care apăruseră în dreptul nostru în anul 1990, și infracțiunile de evaziune fiscală incriminate cu începere din 1994 m-au fascinat. De ce? Pentru că, spre deosebire de infracțiunile cu violență, de furturi, unde te bazai în foarte mare măsură pe probațiune testimonială - adică pe audierea martorilor, pe ce spuneau ei - și puteai să te înșeli, la infracțiunile economice erau de terminante actele, actele pe care le ridici la percheziții, exper tizele, constatările. Sigur, s-au schimbat și astea de a lungul
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
le răspundere penală a spionilor depistați doar pentru a nu apărea de-a dreptul ridicole în fața opiniei publice, sub aspectul slabului nivel de profesionalism dovedit în cunoașterea și prevenirea din timp a respectivelor cazuri. Oprindu-mă la considerentul legat de probațiune, menționez că, între verbul „a descoperi” și acela „a proba”, în materia infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, ca și a celei corespondente pentru străini (spionajul), este o cale extrem de greu de parcurs. Mai cu seamă atunci când trădătorul lucrează
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
dosarul a fost instrumentat de procurorii Secției a 2-a. Procurorul de la Secția a 2-a care a instrumentat dosarul a schimbat încadrarea juridică din luare de mită în primire de foloase necuvenite, greșit din punctul meu de vedere, întrucât probațiunea administrată la nivelul Secției de combatere a corupției a fost pe luare de mită. Cert este că, finalmente, în primă instanță a fost condamnat nedefinitiv la un an cu suspendare, o sentință destul de indulgentă. Cum vedeți aceste sentințe cu suspendare
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
ca eficacitate a probei decât dialogul persoanei. „Martorii muți“, cum s-ar spune. Martorii ca atare pot fi subiectivi, însă acolo ești tu cu vocea ta și spui ceea ce gândești. De aceea mi-a plăcut atât de mult dosarul, pentru că probațiunea în acuzare s-a bazat în cea mai mare parte pe convorbiri telefonice/ambientale între subiecții procesuali. — Țineți minte de unde-a plecat dosarul Voicu? — Dosarul Voicu a plecat de la sesizarea SRI-ului. Ultimele dosare de rezonanță mediatică instrumentate de Secția
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
pildă, e clar cine este băiatul rău, cine este băiatul bun și nu este ceva despre care se discută foarte mult. Pe când la corupție totdeauna apar interpretări, inclusiv politice. — Da, e mai complicat în cazurile de corupție. De ce? Paradoxal, deși probațiunea e mult mai greu de efectuat în cazurile de corupție, instanțele au pretenții mult mai mari pe probațiune în astfel de cazuri. Spun că e un paradox: deși sunt mai greu de probat, ți se cer probe mult mai multe
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
discută foarte mult. Pe când la corupție totdeauna apar interpretări, inclusiv politice. — Da, e mai complicat în cazurile de corupție. De ce? Paradoxal, deși probațiunea e mult mai greu de efectuat în cazurile de corupție, instanțele au pretenții mult mai mari pe probațiune în astfel de cazuri. Spun că e un paradox: deși sunt mai greu de probat, ți se cer probe mult mai multe decât în alte cazuri mai simple. Asta în primul rând. În al doilea, persoanele cercetate sunt la un
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
cum începeți de obicei un caz, care este parcursul. Pornești de la sesizare, de la actul de sesizare. Când te sesizează un denunțător și poți constata o infracțiune flagrantă este mult mai simplu, din punctul nostru de vedere. Atunci când nu ai denunțător, probațiunea e mult mai laborioasă și poate presupune verificări finan 58 EU VOTEZ DNA! ciar-contabile, interceptări audio-video, ridicări de documente, audieri. Însă fiecare la momentul oportun, pentru că, dacă ai în derulare înregistrări într-un caz, atunci nu mai poți nici să
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
sau de două ori. În rest, am trimis rapid dosarul în instanță. — Aveți cazuri de genul ăsta în care dumneavoastră vi se pare limpede infracțiunea, dar, neputând proba, îl lăsați deoparte pe acuzat până apare ceva? Dacă am convingerea că probațiunea e limpede, îl trimit în judecată. Probațiunea e importantă, este esențial să avem probe. Așa... dacă sunt convins că omul a făcut fapta, dar nu o pot dovedi cu probe, nu trimit dosarul în instanță. Mai bine rămâne aici, dăm
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
trimis rapid dosarul în instanță. — Aveți cazuri de genul ăsta în care dumneavoastră vi se pare limpede infracțiunea, dar, neputând proba, îl lăsați deoparte pe acuzat până apare ceva? Dacă am convingerea că probațiunea e limpede, îl trimit în judecată. Probațiunea e importantă, este esențial să avem probe. Așa... dacă sunt convins că omul a făcut fapta, dar nu o pot dovedi cu probe, nu trimit dosarul în instanță. Mai bine rămâne aici, dăm soluție de netrimitere în judecată și dacă
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
s-a datorat creșterii continue a gradului de civilizație și educație din aceste țări, precum și schimbării atitudinii juridice față de aceste infracțiuni considerate minore. Pedepsei cu închisoarea pentru furt i-au fost preferate alte tipuri de pedeapsă: munca în folosul comunității, probațiunea sau o serie de sancțiuni difuze, cu impact în structura morală a individului. Din acest punct de vedere, dacă privim repartiția deținuților după infracțiuni, constatăm că România se situează într-un grup de state foste comuniste și care au avut
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
40 de ore și maximum 240 de ore de muncă în serviciul comunității, doar dacă el consimte să execute o asemenea pedeapsă. În Canada, Codul Penal din 1970 stipula "condiții rezonabile de muncă", utilizată doar ca parte a programului de probațiune, sub supravegherea organizațiilor neguvernamentale: Societatea John Howard, Armata Salvării, Grupările Aborigenilor etc. Iar Consiliul Europei a recomandat țărilor membre de-abia în 1992 (Recomandarea R[92]16 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei din 19 octombrie 1992) utilizarea unui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
4. sancțiuni economice și monetare, cum ar fi amenzile și amenzile stabilite în cuantum pentru fiecare zi; 5. confiscarea bunurilor sau exproprierea; 6. restituirea bunurilor către victimă sau plata de compensații; 7. suspendarea sau amînarea executării pedepsei; 7. supraveghere sub probațiune sau judiciară; 9. munca neremunerată în folosul comunității; 10. îndrumarea către un centru pentru prezentare regulată; 11. arest la domiciliu; 12. orice altă metodă de tratament neinstituționalizat; 13. combinări ale măsurilor menționate. Iar Recomandările Consiliului Europei sugerează, în anexa la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a sancțiunilor și măsurilor comunitare, următoarele exemple: 1. alternative la arestul preventiv, cum ar fi obligația unui bănuit de a locui la o anume adresă, de a fi supravegheat și asistat de o instituție indicată de o autoritate judecătorească; 2. probațiunea ca sancțiune independentă impusă în lipsa pronunțării unei pedepse cu închisoarea; 3. suspendarea executării pedepsei cu închisoarea în anumite condiții; 4. muncă neremunerată în folosul comunității; 5. compensații/despăgubiri plătite victimei și mediere victimă-infractor; 6. măsura urmării de tratament pentru abuzul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
post-eliberare. Aplicarea lor a fost întîrziată pe motivul neintroducerii pedepselor alternative în Codul Penal, deși legislațiile internaționale au putere de lege și în România. Adevăratul motiv al neaplicării se află în rutină, în convenții, în refuzul de a gîndi altfel. Probațiunea este de mult legală, dar a rămas o vorbă goală, pe motiv că sistemul de probațiune nu este bine pus la punct, deși din același motiv se poate argumenta că nici închisorile nu sînt bine puse la punct, dar sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]