3,972 matches
-
pe tipuri de personaje. Eseul se deschide cu capitolul Omul revoltat, vizând atât personajul Petre Petre, cât și masa informă din romanul Răscoala, iar concluzia, surprinzătoare, este că „erosul e forța care susține unitatea mulțimii revoltate”. În altă secvență, Eroul problematic, se rediscută o formulă a lui G. Călinescu, după care Ion se definește ca un „erou de epopee care trece prin criza așezării la casa lui”, fundamentală în roman fiind solidaritatea tragică dintre om și pământ. Retorica literară românească (1976
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
compuse de tatăl său. Poezia lui Ș. din placheta de debut Troienii (1983), urmată de Lumina și uitarea (1989), se remarcă printr-o constanță stilistică (eufonie și lexic clasic), neanexabilă însă unei conștiințe ironice de factură livrescă. Situate la intersecția problematică dintre omul blestemat să poarte „memoria lucrurilor” și „omul fără nostalgii”, textele se achită de „marea plimbare” în spațiul mitologiilor consacrate (Troia, Ahile, Aiax, William Blake, Shakespeare etc.) sau personale. Iată modalitatea în care un mit acreditat virează într-unul
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
a unor concepte - bunăoară clasicul -, sinusoidele unor glorii, războiul cu diaspora, stadiile recuperării și „valorificării moștenirii literare” și ale reintegrării unor veterani ostracizați, ca Lucian Blaga sau Ion Vinea, pe pragul deceniului al șaptelea. Crestomație cu arie largă de cuprindere problematică și numeroase reveniri în spirală asupra unor subiecte și protagoniști, investigarea operată de S. a suplinit cu succes absența edițiilor de documente stocate în arhivele Serviciului Român de Informații, de memorialistică și corespondență, a unor noi istorii literare. SCRIERI: Carte
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
de oameni.” (Grigore Moisil). II.2. Folosirea jocului didactic În înțelegerea și fixarea algoritmilor de calcul în instruirea școlară, algoritmul ar putea fi definit ca o succesiune riguroasă de raționamente de la care, dacă nu te abați, rezolvi singur o situație problematică sau o problemă de un anumit tip. Inițial, metoda rezolvării problemelor prin algoritmi a fost aplicată în matematică de matematicianul Al.Horezmi (secolul al IX-lea) care i-a dat și numele. În instruirea algoritmizată, L.N.Landa (1955) este primul
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
efort propriu, elevul învață ceva nou. Specificul acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și simplu cunoștințele gata elaborate, ci îi pune pe elevi în situația de căutare și descoperire. Cel mai important lucru este crearea situațiilor problematice, formându-se astfel un stil activ de muncă. 3. Expunerea Expunerea constă în prezentarea de către profesor a unor cunoștințe, în structuri bine închegate, prin transmiterea unui volum mare de informații într-o unitate de timp determinată. Această metoda constituie o
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
o situație reală de viață, prin a cărei observare, înțelegere, interpretare, urmează să realizeze un progres în cunoaștere. Etapele studiului de caz sunt: a) alegerea cazului și conturarea principalelor elemente semnificative; b) lansarea cazului, care poate avea forma unei situații problematice; c) procurarea informației în legătură cu cazul (prin oricare din metodele de culegere a datelor: observare, anchetă, experiment, etc.); d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, printre care și cele statistice; e) dezbaterea informaților culese, care se poate realiza prin diverse
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
trăiri emoționale intense despre miracolul descoperirilor. Se reconsideră astfel rolul profesorului, acesta devenind „antrenor”. Astfel, de exemplu, metoda cubului este o modalitate de lucru care poate fi aplicată individual, în perechi sau în grupuri pentru o abordare a unei situații problematice, prin solicitare gândirii elevului. Profesorul le cere elevilor să abordeze situația problemă pe baza instrucțiunilor înscrise pe fețele unui cub respectând o ordine care coincide cu nivelele taxonomiei formulate de Bloom. Pe fețele cubului sunt înscrise următoarele instrucțiuni/cerințe: descrie
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
efort propriu, elevul învață ceva nou. Specificul acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și simplu cunoștințele gata elaborate, ci îi pune pe elevi în situația de căutare și descoperire. Cel mai important lucru este crearea situațiilor problematice, formându-se astfel un stil activ de muncă. 3. Expunerea Expunerea constă în prezentarea de către profesor a unor cunoștințe, în structuri bine închegate, prin transmiterea unui volum mare de informații într-o unitate de timp determinată. Această metoda constituie o
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
o situație reală de viață, prin a cărei observare, înțelegere, interpretare, urmează să realizeze un progres în cunoaștere. Etapele studiului de caz sunt: a) alegerea cazului și conturarea principalelor elemente semnificative; b) lansarea cazului, care poate avea forma unei situații problematice; c) procurarea informației în legătură cu cazul (prin oricare din metodele de culegere a datelor: observare, anchetă, experiment, etc.); d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, printre care și cele statistice; e) dezbaterea informaților culese, care se poate realiza prin diverse
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consiliere colectivă TEMA ACTIVITĂȚII: Decizii individuale și decizii colective GRUP ȚINTĂ: clasa a XI a A SCOPUL ACTIVITĂȚII: • Formarea și dezvoltarea unui stil decizional adecvat • Dezvoltarea abilităților de comunicare COMPETENȚE VIZATE: • Argumentarea punctelor de vedere proprii cu privire la situația problematică de rezolvat; • Armonizarea, prin comunicare, a opiniei personale cu cea a grupului din care fac parte; Compararea eficacității adoptării unei decizii atât individuale cât și colective • Conștientizarea importanței lucrului în grup ca modalitate de de rezolvare creativă a situațiilor problematice
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
problematică de rezolvat; • Armonizarea, prin comunicare, a opiniei personale cu cea a grupului din care fac parte; Compararea eficacității adoptării unei decizii atât individuale cât și colective • Conștientizarea importanței lucrului în grup ca modalitate de de rezolvare creativă a situațiilor problematice (dacă decizia este consensuală și nu datorată votului) pe baza analizei modului de funcționare a grupului METODE ȘI PROCEDEE: jocul didactic,conversația euristică, explicația, expunerea, problematizarea, dezbaterea, MATERIAL DIDACTIC: foi, marker, postit-uri, carioci, flip-chart, fișe de lucru DURATA : 50
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
supraviețuire în deșert” 4. Desfășurarea activității(35’) În prima fază elevii vor lucra individual. Ei primesc câte o fișă pe care vor lucra ulterior și care este întoarsă cu fața în jos, precum și o fișă în care este prezentată situația problematică. Li se citește elevilor povestea: Introducere Situația descrisă mai jos se bazează pe mai mult de 2000 de cazuri reale în care bărbați sau femei au supraviețuit în funcție de felul deciziei pe care au luat-o pentru a supraviețui. Viața sau
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
dovezi științifice, în sprijinul susținerii existenței lui Dumnezeu ? Uneori, interese sociale majore și presante impun cu necesitate intrarea în dialog critic a unor specialiști din domenii foarte eterogene de activitate, ajungându-se în final la cooperări inedite pe noi insule problematice. (Ex.: experiențe nucleare, clonare, etc.) Ceea ce se realizează în aceste cazuri este un act de gândire colectivă asupra unei problematici comune, din perspectiva unor fundaluri diferite. Acumulările cognitive din diversele domenii de cunoaștere, precum și multiplicarea surselor învățământului impun strategii moderne
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
critic a unor specialiști din domenii foarte eterogene de activitate, ajungându-se în final la cooperări inedite pe noi insule problematice. (Ex.: experiențe nucleare, clonare, etc.) Ceea ce se realizează în aceste cazuri este un act de gândire colectivă asupra unei problematici comune, din perspectiva unor fundaluri diferite. Acumulările cognitive din diversele domenii de cunoaștere, precum și multiplicarea surselor învățământului impun strategii moderne de dimensionare și de structurare a conținuturilor. Se impune o modalitate nouă de selecție a informațiilor, descongestionarea, dar și alte
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
în raport cu o anume materie, în funcție de conținutul ei. Folosirea metodelor nespecifice creează o „aptitudine creativă” (aptitudine de a căuta și a găsi probleme). În această categorie de probleme se disting trei tipuri de probe (Gr. Nicola): de tip „imaginativ-inventiv”, de tip „problematic”, de tip „combinat”. Progresul creativității, cu beneficii în planul instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Pentru aceasta trebuie să existe o preocupare în acest sens, care să urmărească dezvoltarea capacității de a soluționa probleme (deoarece dezvoltarea problemelor mai
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
receptivă”, după cum se exprimă Torrance, necesară pentru ca elevul să se manifeste. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și dezvoltarea stilului cognitiv, rezolutiv, al modalităților proprii de receptare, de codificare, de prelucrare și aplicare a informațiilor în rezolvarea unor situații problematice. Școala nu mai pregătește copilul pentru un anumit rol social (Coprey, 1991) și nici nu-l poate instrumenta cu toate deprinderile, capacitățile de care are nevoie pentru a progresa, dar este necesar ca educația școlară să conțină puternice elemente de
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
ce vă place cel mai mult în această situație. 5. Ce ați putea face cu floarea în afară de a o utiliza ca obiect ornamental? În cadrul antrenamentului am folosit sarcini care, prin conținutul lor, pot fi definite ca: generativ - metaforice, imaginativ - inventive, problematice, combinate (G. Nicola, 1981, p. 95 - 97) - afectând timp suficient pentru fiecare sarcină, pentru a ne îngrădi posibilitățile de răspuns ale elevilor. Exemplific în continuare astfel de probe. Sarcini generativ metaforice: • realizarea a cât mai multe și mai originale comparații
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Completarea unor figuri în scopul obținerii diverselor obiecte, peisaje, idei; • Formularea titlurilor originale pentru anumite desene; • Elaborare compunerilor cât mai originale cu titluri de tipul: „Creionul”, „Stele”, „Istoria planetelor”; • Redactarea unor poezii folosind cuvintele date: primăvara, pace, flori, păsărele. Sarcini problematice: • Formularea cât mai multor întrebări asupra elementelor următoare: piatră, frunză, ocean, suflet, foc, aer, pământ; Formularea a cât mai multor probleme necunoscute în scopul obținerii de răspunsuri. Sarcini combinate: • Ilustrarea prin desene a conținutului fragmentelor literare date; Exemplific prin desenele
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
care să sporească interesul elevilor pentru invătare școlară. Obiectivul de bază este crearea unui mediu de invățare curricular și extracurricular în care să poată fi analizate incertitudinile și complexitatea structurilor și interacțiunilor disciplinare. Un accent important se pune pe abordarea problematicilor propuse prin prisma relațiilor de grup, care încearcă să răspundă dorinței de a învața din experiență oferind totodată metode de reflecție asupra dilemelor, provocărilor și paradoxurilor membrilor grupului de lucru. Se urmarește minimizarea paradoxului ce constă in faptul că, deși
Interdisciplinaritatea, element de bază al educaţiei tehnologice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rodica Sfârlos () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1177]
-
o serie de valori individuale. Interpretul are în atenție identificarea rețelei de teme, simboluri și motive spre a defini individualitatea imaginarului la fiecare poet analizat. Volumul Privirea și cadrul (1988), alcătuit de asemenea din „eseuri analitice”, însă cu o paletă problematică mai largă, include comentarii dedicate unor prozatori și orientări ale prozei contemporane (Marin Preda, Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian ș.a.). În căutarea capodoperei (2002) adună eseuri pe teme din domeniul muzicii, iar Punctul pe cuvânt (I-II, 2001-2003) e o culegere
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
de creație, în ciuda comandamentelor politice la care s-a supus mai mult formal, în intervenții de circumstanță. Practic, a reușit să promoveze valori importante și să confere Clujului calitatea de metropolă culturală (alături de revistele „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „Echinox”). Atât abordarea problematicii literare, cât și lista colaboratorilor se înfățișează echilibrat pe tot parcursul existenței publicației. Poezia va fi marcată și în T. de trei etape esențiale. Perioada 1957-1970 este dominată de ingerința obligatorie a realismului socialist, deși revista a produs, dincolo de subvalori
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
din copilăria autorului. Profanul comunică secret cu spațiul și timpul sacru: Uziel, din proza omonimă, coboară într-o fântână spre a-l urma pe Baal-Șem, umbra unui inițiat legendar. Romanele lui Z. păstrează maniera parabolică și conturează imaginea unor oameni problematici, a unor destine ilustrând, de asemenea, trăirile religioase ale scriitorului. Personajele capătă relief nu atât în desfășurarea tramei, cât în evoluția încordată a ideilor care guvernează monologurile întinse și disputele, încât s-a spus că paginile ar fi mai degrabă
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
emoțional un membru al familiei reprezintă violența. Aceasta violență care îmbracă forma unor leziuni corporale este violența fizică. Indiferent că este violență între părinți, părinți copii, copii - părinți, prin violența fizică se poate ajunge la invaliditate sau chiar la deces. Problematic este dovedirea agresivității și violenței întrucât, copilul violentat sau adultul, de frică sau de rușine, ascunde urmările, cauzele care au generat abuzul. Deseori persoana abuzată nu recunoaște ce i s-a întâmplat deoarece este amenințată, șantajată. Cauzele abuzului sunt nenumărate
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
Controlul stimulilor implică construirea unui mediu de învățare care să conțină cât mai puțini perturbatori fizici, cum ar fi muzica, alte persoane, obiecte preferate. Menținerea unei legături strânse părinte învățător/profesor și instituirea unor măsuri educaționale individualizate pentru ameliorarea comportamentelor problematice din grupă sau de la clasă sunt esențiale. Vom prezenta în continuare, sumar, principalele intervenții comportamentale la copii în grădiniță sau în școală: 1. Identificarea problemelor specifice ale copilului (copilul răspunde înainte ca profesorul să termine de formulat întrebarea sau își
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
familiei, care poate fi realizat eficient doar în relație de parteneriat prin divizarea competențelor, responsabilităților și a funcțiilor intre părțile implicate; prin investirea comună a resurselor de timp, prin împărtășirea informațiilor; prin depunerea efortului și soluționarea în comun a situațiilor problematice, etc. Comunicarea dintre școală și familie este unul dintre instrumentele cele mai importante de stabilire și menținere a relației de parteneriat între școală și familie. Școlile aplică diferite forme de comunicare cu părinții. Cele mai populare (practicate în mai multe
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]