6,650 matches
-
care urmărim să le realizăm, să le explicăm în ce constă cercetarea, durata acesteia, ce „probe” le vor fi aplicate, ce „norme” trebuie să respecte subiectul sau lotul a „coopera/colabora” cu cercetătorul sau echipa de cercetare în vederea realizării studiului proiectat. În sensul acesta se va căuta să se stimuleze curiozitatea, interesul subiectului/subiecților, făcând ca între cercetător și subiect să existe o atmosferă de înțelegere, cooperare și orientare comună. Acceptarea de către subiect, acordul acestuia, de a se supune rigorilor cercetării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicid cronic (E. Menninger) orientate asupra propriei persoane. 2) Funcția heteroagresivă: este o formă care, din punct de vedere psihanalitic, maschează un sentiment răzbunare a individului exprimată prin: „mie moartea, ție doliul”. Este vorba de o agresivitate indirect orientată sau „proiectată” asupra altei persoane apropiate de cel care comite gestul suicidal. În cazul acesta orice suicid este o faptă „aruncată” (atribuită în mod indirect) asupra altuia, ca responsabilitate. 3) Funcția de apel: în cazul acesta suicidul este considerat ca reprezentând un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a) Sinuciderile refugiu, în care acestea au caracterul unor conduite de fugă în prezența, unui pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile agresive, ca forme de agresivitate sublimată, orientată împotriva altuia, sau „proiectată” asupra unei alte persoane sau a unui obiect: răzbunare, crimă, șantaj, apel suicidar. c) Sinuciderile jertfă, ca formă de autorenunțare la propria sa existență, având semnificația unui ideal simbolic realizat. Ele apar sub următoarele forme: sacrificiul, trecerea de la starea actuală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inspiră teamă și repulsie. Cu bolnavul se poate comunica. Cu nebunul orice comunicare este anulată. De bolnav te apropii. De nebun te îndepărtezi. Aceste atitudini se datoresc în primul rând unei mentalități sociale care are la bază frica de nebuni, proiectată, extinsă, asupra bolnavilor psihici. Este mai ușor, mai simplu, de acceptat să fii bolnav, decât să fii nebun; în boală, nu-ți pierzi natura umană, statutul de om. Continui să fii om. Dar, în cazul nebuniei, natura umană se dizolvă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lipsite de responsabilitatea anankeică. Într-adevăr, în procesul de optimizare curriculară sunt implicați cercetători, proiectanți și manageri educaționali. Câți dintre ei își dau seama că îndeplinesc funcțiile moirelor, întrucât hotărăsc destinele celor care se formează pe baza modelelor curriculare concepute, proiectate și implementate de ei? Chestiunea esențială o constituie responsabilitatea deciziilor luate de toți cei implicați în conceperea și aplicarea unor modele de curricula. Oricare dintre ei își asumă sarcini divine; sunt așadar moire - dar moire într-o lume fără zei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
competenți etc.). (**) (Toate elementele prezentate între parantezele de mai sus prezintă precarități: fie sunt insuficiente, fie au fost realizate cu întârziere, fie au fost concepute greșit. Astfel încât acest principiu a fost încălcat în mod aproape fatal.) Principiul temeiniciei. Curriculumul trebuie proiectat pe termen lung, astfel încât să suscite ameliorări esențiale și structurale cât mai rare și cât mai tardive. (***) (Acest principiu exprimă esența „logicii schimbării educaționale” - care a lipsit designerilor de curriculum din România.) Principiul managementului schimbării. Implementarea proiectului curricular este o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care ai supt-o de la mă-ta!”, îi spunea un anchetator victimei sale. Unii sunt amenințați că, o dată puși în libertate, vor fi accidentați de mașini ale Securității. Un registru aparte în amenințările anchetatorilor a fost acela scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri, rebuturi și avortoni ai societății. Prin prisma acestei proiecții, anchetații erau umiliți și batjocoriți, astfel încât să-și piardă respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asigurate ocaziile de a‑și desăvârși potențialul propriu de dezvoltare; b) principiul unicității și individualizării - fiecare ființă umană este unică prin raportare la trăsături de caracter, interese, abilități, motivații și nevoi de învățare; c) principiul diversității - sistemul educațional trebuie astfel proiectat încât să ia în calcul și să‑și asume întreaga diversitate a categoriilor de beneficiari cărora li se adresează; d) principiul accesului și participării - toți cei care au nevoi/cerințe speciale de învățare și/sau dizabilități trebuie să aibă acces
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
evantai a celorlalte degete. servicii de sprijin - reprezintă, în general, toate acele intervenții care au incidență asupra mediului fizic și social și, indirect, asupra reabilitării sau integrării unei persoane cu dizabilități în viața socială și comunitară; echipamente sau alte servicii proiectate și dezvoltate pentru a ajuta beneficiarii să realizeze obiectivele de autonomie și independență personală și integrare în comunitate. servicii de dezvoltare personală și socială - reprezintă serviciile orientate, în mod special, asupra obiectivelor care includ promovarea activă a interacțiunilor și relațiilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
infrastructuri a cheilor publice la nivel internațional, dar și național, este o mare problemă, nu din punct de vedere tehnic sau managerial, ci al legislației. 5.6. Atacuri criptograficetc "5.6. Atacuri criptografice" Sistemele criptografice bune trebuie să fie astfel proiectate încât să fie aproape imposibil de spart. În practică, este realizabilă o astfel de performanță fără eforturi prea mari, dar teoretic orice sistem bazat pe metode criptografice poate fi spart prin încercări succesive ale cheilor. Dacă se face uz de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se rulează browsere web obscure (nu este cazul pentru Internet Explorer și Netscape) și interpretorul Java de pe PC este instalat sau configurat incorect - adică atunci când se permite scrierea discului. JavaScript: • este versiunea de limbaj de tip script a programului Java, proiectat să fie inclus în codurile standard HTML la crearea paginilor web; • după modul cum lucrează, JavaScript are mai multe în comun cu ActiveX decât cu limbajul Java; • scripturile JavaScript pot fi rulate prin Windows Scripting Host și încorporate în paginile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fragmentare, aceasta este o culegere eteroclită cuprinzând, în proporții diferite, texte despre clasici, moderni, dar și despre critica literară. Tot în prima categorie se situează monografia Lucian Blaga. Universul liric (1981), care pune cel mai bine în lumină metoda criticului. Proiectată ca alianță între neoretorică, tematism și mitocritică, metoda concepe opera poetică drept „confesiune revelatoare” menită să asigure interfața eului cu lumea prin medierea discursului; în consecință, textul valorează doar în măsura în care comprimă o imago mundi, o reprezentare a cosmosului. De altfel
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
pieriseră și din cauza „amestecului” lui Nicolae Mavrocordat), împroșcați până atunci cu sudalme, declarați ucigași prin vocație și „feciori ai dracului”, dobândesc subit bunăvoința cronicarului și, în cap cu stolnicul Constantin Cantacuzino, „bătrân și vestit”, își regăsesc noblețea necesară pentru elogierea proiectatei alianțe: „fiind dă neam blagorodnic, și mai cinstit între toate neamurile boierimii Țărâi Rumânești”. Imaginii solare a unui Mavrocordat cu o conduită exemplară - păstrător al tradițiilor („au dat boieriile celor ce li s-au cuvenit”), doritor de armonie, „înțeleptu, blându
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
discursul și comportamentul unor oameni ce par desprinși din galeria dezertorilor ruși, care rupeau frontul și își împușcau comandanții. Tema neadaptării idealiștilor din tranșee la climatul păcii mai face obiectul altor romane ale lui P., care vor forma, într-o proiectată panoramă epică numită Cronica românească a veacului XX, ciclul Război și pace. Bunăoară, în Plecat fără adresă. 1900 (1932), realizat după o grilă narativă gidiană, alambicat și confuz (urmând să aibă și o replică, Sosit fără adresă, rămasă nescrisă), cei
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
atașamentul față de țara de baștină. În final protagonistul, Jair Stuparu, sfâșiat între imboldul de a emigra în Palestina și cel de a nu se despărți de solul natal și de spiritualitatea românească, se sinucide. Autorul includea această nuvelă într-un proiectat ciclu de scrieri dramatice și în proză, realizat doar în parte și rămas în manuscris. În amintirile sale a schițat, selectiv, episoade din cariera de dramaturg și de editor, evocând figurile unor personalități literare și teatrale pe care le-a
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
al XX-lea, cu accent pe explicitarea crizei provocate de acuta dorință de a-și cultiva o tehnică proprie, de a se clarifica asupra sensului și scopului artei. În general, în aceste romane, pe un fundal social mai larg, sunt proiectate evoluțiile unor indivizi, priviți din exterior și prin introspecții, menite să reconstituie și să explice acțiuni și comportamente, să creeze personaje. Autorul doar observă și descrie, cea mai mare grijă fiind să reconstituie în amănunt locuri, întâmplări, procese, fără să
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
combatere a alcoolismului și a fumatului, pledând pentru o morală sănătoasă, întemeiată pe valorile creștine. George Ulieru traduce din Maurice Maeterlinck, Walt Whitman, Saadi, Rabindranath Tagore, Robert Burns, Francis Jammes, I. S. Turgheniev ș.a. Tot el publică fragmente dintr-un proiectat volum, Însemnările unui medic de plasă. Ca orice revistă provincială, P.C. a încercat să valorifice și folclorul, Dumitru I.Băjan semnând articolul Ielele și originea lor. Relief are componenta religioasă. I.R.
PIATRA CRAIULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288808_a_290137]
-
personaj feminin, Ruzalia, având ca model pe mama sa. Protagonista excelează prin respectarea tradițiilor, a rânduielii și moralei din comunitatea rurală românească. Și altă scriere romanescă, intitulată Căruța cu scânduri (1990), are în vedere lumea veche a moților și bihorenilor, proiectată tot printr-un destin aparte, atribuit unui personaj, Sabin. Drept fundal sunt introduse elemente reale, efigii ale vieții de la țară în prima jumătate a secolului al XX-lea, dar de fapt atemporale: calul, căruța, câinele. În toate aceste proze există
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
Vibrația lirică izvorăște din înțelegerea unei realități crude, P. descoperind în promiscuitatea personajelor neașteptate valențe sufletești. Trasează drumul de la aspirație la suferință, deznădejde, înfrângere și creează o atmosferă, un halou al suferinței resemnate. Nucleul narațiunii îl constituie drama unei familii, proiectată simbolic pe drama comunității. Bătrâna Leia își vede familia distrusă de necazurile și năpastele aduse de un destin implacabil. Un fiu, Paul, epileptic, nefericit în căsnicie, își sfârșește viața ca umil plasator de mărunțișuri, Moriț pleacă în America, stăpânit de
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
unor cunoștințe teoretice și practice, a întocmit manuale școlare, o gramatică, dicționare. Între 1789 și în 1795 a avut câteva inițiative de a scoate, pentru prima dată în românește, un periodic. O Înștiințare din 1795 detalia profilul enciclopedic al unei proiectate reviste ce urma să se numească „Vestiri filosofești și moralicești”. A organizat Societatea filosoficească din Mare Principatul Ardealului (1795), ai cărei membri erau reprezentanți de seamă ai Școlii Ardelene, dar și Iancu Văcărescu și alți cărturari de peste munți. Colaborând strâns
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
ultimul volum, concurează adesea cu eseul monografic. O contribuție notabilă pentru repunerea în circulație a memorialisticii lovinesciene este și E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte (1998), prima reeditare integrală a textului, cu o substanțială Addenda, unde se recompune, din periodice, sumarul proiectatului volum al cincilea. Ediții: Ion Minulescu, Versuri, postfața edit., București, 1972; Dimitrie Bolintineanu, Poezii, postfața edit., București, 1977; E. Lovinescu, Sburătorul. Agende literare, I-VI, pref. Alexandru George, București, 1993-2002 (în colaborare cu Monica Lovinescu, Alexandru George și, de la vol
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
propuse de specialist. Eliot Jacques (1961), rezumând experiența sa de terapie socială, remarca faptul că este necesar să fie implicați în procesul terapeutic toți indivizii și grupurile care, în final, vor fi afectate într-un fel sau altul de schimbările proiectate; astfel, trebuie să ne așteptăm că suspiciunea și tensiunile dintre grupuri și persoane vor crește considerabil. Un exemplu interesant este dat, în această privință, de Alvin Zander (1961). Într-o întreprindere, conducerea sprijinită de specialiști a ajuns la concluzia că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de stimuli facilitatori. Identificarea consecințelor Un comportament problemă are diverse consecințe asupra subiectului. Astfel, conduita de evitare/salvare dintr-o situație fobogenă antrenează dispariția manifestărilor anxioase și un sentiment de ușurare (consecințe pozitive) dar și imposibilitatea de a efectua activitatea proiectată și reacții de iritare a anturajului (consecințe negative). Aceste consecințe au un efect de întărire (consolidare) pozitiv sau negativ asupra comportamentului problemă în măsura în care amplifică sau diminuează probabilitatea apariției acestuia. Identificarea lor este esențială pentru explicarea modului în care acest comportament
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
parteneriatelor școală-familie-comunitate plasează elevul În centru. Faptul că elevii sunt actorii principali implicați În propria educație, propria dezvoltare și propriul succes școlar este de necontestat. Parteneriatele școală-familie-comunitate nu pot produce de la sine elevi de succes. Mai degrabă activitățile parteneriale trebuie proiectate astfel Încât să angajeze, să ghideze, să determine și să motiveze elevii să se implice În obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că, dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt Încurajați să muncească mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cele mai dense dintre ele fiind practic opace. Cel mai ciudat însă, dintre toate acestea era faptul că, dacă pielea era foarte transparență, oasele erau mai puțin transparente. Cercetătorul, interpunându-și mâna între sursă de radiații și ecran, a văzut proiectat conturul osos, pe viu, al mâinii sale. Marea descoperire se înfăptuise”. La 28 decembrie 1895 Roentgen depune la Societatea FizicoMedicală din Wurzbrug lucrarea intitulată “ Despre un nou gen de radiații”, lucrare ce constituie primul document privind studiul radiațiilor X și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]