1,461 matches
-
secvența. Pentru că ea este precedată de imaginea Operatorului așezată peste oraș, după care obiectivul camerei se deplasează pe o pancartă pe care scrie „Cinema de film proletar”. Deci ce vedem este un posibil film în film făcut de un cineast proletar despre ravagiile alcoolului și anacronismul bisericii. Cineochiul deschide ochii oamenilor muncii, cum spunea Troțki. Aelita (Iakov Protazanov, 1924) „Cuvântul liber al oamenilor liberi e mai puternic decât hipnoza milenară exercitată de cei vechi.” Așa le vorbește sclavilor din subteranele lui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Minoritățile din perspectiva legii Pașii urmați pentru a rezolva problema minorităților etnice sunt marcați de constituțiile României comuniste. Astfel, pe de o parte, prin Constituția din 1948 se recunoaște egalitatea în drepturi dar din perspectiva lipsei diversității, existând doar „poporul proletar, ateist și lipsit de etnie”<ref id=”2”>Rotman, 2010, p. 314.</ref>. Minoritățile naționale erau denumite „naționalități conlocuitoare”, în fapt cetățeni români parte a altor etnii sau confesiuni religioase. Deși li se acorda dreptul de a folosi limba maternă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
identificate două etape în ceea ce privește atitudinea și politica față de minorități<ref id=”2”>Gabriel Andreescu, Schimbări în harta etnică a României, Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală, Editura CRDE, Cluj Napoca, 2005, p. 33.</ref>. Prima dintre acestea, denumită generic a internaționalismului proletar (perioada dintre anii ’40-’50), este caracterizată de măsuri specifice pentru diferite minorități. Ungurilor li s-a permis de exemplu crearea Regiunii Autonome Maghiare, iar evreii au fost integrați în instituțiile publice. De altfel, a fost posibilă și înființarea de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
un patriotism manifestat În stratul de suprafață, lipsit de baza morală și nu arareori chiar Îndreptat Împotriva ființei umane, naționalismul este adesea considerat astăzi retrograd, cum În urmă cu două-trei decenii era etichetat ca reacționar. Doctrina comunistă opunea naționalismului, , internaționalismul proletar, care . În numele acestei poziții față de ideea națională au fost condamnați la ani grei de temniță numeroși intelectuali români după anul 1945. Nici astăzi Însă poziția naționalismului ca ideologie și concepție nu e prea mult schimbată, iar motivul este simplu: cînd
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
frustrarea nu vă ocolește, ce altceva ați mai spune cititorilor în pragul aniversării celor nouă decenii? Parafrazându-l pe Creangă și privind spre cei 90 de ani înverigați între două războaie mondiale sub apăsarea a trei dictaturi (regală, militară și proletară), plus o Revoluție neterminată, aș putea începe, cum a încheiat autorul Amintirilor, partea a treia: Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din satul „de peste Răstoaca-Sabar”, mânat în lume de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
frustrarea nu vă ocolește, ce altceva ați mai spune cititorilor în pragul aniversării celor nouă decenii? Parafrazându-l pe Creangă și privind spre cei 90 de ani înverigați între două războaie mondiale sub apăsarea a trei dictaturi (regală, militară și proletară), plus o Revoluție neterminată, aș putea începe, cum a încheiat autorul Amintirilor, partea a treia: Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din satul „de peste Răstoaca-Sabar”, mânat în lume de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
moțiuni, pentru ca partidul pe care-l reprezentau să se transforme în partid comunist, apoi afilierea sa la Internaționala a -III-a, cu sediul la Moscova, condusă de V. I. Lenin. Anul 1920 va fi de cumpănă pentru România, prin amploarea acțiunilor proletare ale clasei muncitoare, dar si prin legăturile tot mai periculoae cu Internaționala Comunistă. O delegație de socialiști a vizitat Rusia Sovietică, la sfârșitul anului 1920, în scopul perfectării acțiunii de afiliere a partidului pe care-l reprezentau la Internaționala a
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
s-a spus că s-a tras în oameni, că au fost aduși de la București. S.B.: Astea s-au aflat după. I.T.: Știam că acolo era o problemă, dar informațiile erau date în așa fel încât să înfierăm cu mânie proletară activitatea care se desfășura la Timișoara. În momentul în care Ceaușescu și-a luat zborul de pe clădirea CC, în dimineața lui 22 decembrie, în unități au fost organizate ședințele de partid în care se înfiera activitatea celor de la Timișoara. L-
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
este mai greu. Oare ideologia și apartenența socială sunt determinate de originea socială ? Cazurile lui Shelley, Carlyle și Tolstoi constituie tot atâtea exemple elocvente de "trădare" a clasei proprii, în afara hotarelor Uniunii Sovietice majoritatea scriitorilor comuniști nü sunt de origine proletară. Criticii sovietici și alți critici marxiști -au făcut cercetări ample pentru a. stabili precis atât originea socială exactă cât și apartenența socială a scriitorilor ruși. Astfel, P. N. Sakulin își bazează analiza literaturii ruse contemporane pe delimitarea ou grijă a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
orientează mișcarea sindicală spre orizonturi democratice, în Cehoslovacia Vaclav Havel și Carta 77 militează pentru recunoașterea Drepturilor Omului, în Uniunea Sovietică mult timp înainte, scriitorii Boris Pastenak și Al. Soljenițîn au dezvăluit consecințele dezastruase ale sistemului concentrațional și ale autarhiei proletare. În România, după 1944 se instalase sistemul social politic după modelul existent în Uniunea Sovietică cu accepțiunea Puterilor Aliate victorioase în cel de al doilea război. Discriminarea socială a înlăturat brutal o bună parte a intelectualității, din viața politică, din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
mijlocii tot se vor reface și vor progresa, în două-trei generații, în condiții bineînțeles de continuitate, stabilitate socială și pace. procesul este, de fapt, ireversibil. Fiul activistului sau al securistului, devenit capitalist peste noapte, nu mai poate gândi țărănește și proletar, oricâtă origine socială sănătoasă ar avea. Gustul banului, independența economică, spiritul de concurență și de independență, riscul și investiția, cu toate seducțiile și pericolele lor, și multe altele, îi vor transforma în mod salutar psihologia. Este, de altfel, în ordinea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mizeria lor. Drepturile pe care noi le-am înscris în constituții sunt fictive pentru mulțime, iar nu reale. Toate aceste pretinse drepturi ale poporului, nu pot exista decât în gând, ele nu sunt niciodată realizabile. Ce înseamnă oare pentru muncitorul proletar aplecat asupra lucrului său penibil, apăsat de soarta lui, dreptul dat guralivilor de a flecări, dreptul ziariștilor de a scrie tot felul de absurdități și în același timp și lucruri serioase, cât timp proletariatul nu obținealte înlesniri de la constituție decât
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
manifestații în septembrie 1942, în amintirea luptei de la Valmy. Celelalte revoluții franceze - cea din 1848 și Comuna din Paris din 1871 -, interpretate de Marx* prin prisma teoriei sale, au marcat și ele viziunea bolșevică, în deosebi în privința necesității unui partid „proletar” independent de partidele „burgheze” și de regimul democratic (1848), dar și în ce privește caracterul ineluctabil, necesar, al războiului civil în cadrul oricărei revoluții (1871). Pe 27 ianuarie 1891, Clîmenceau declară: „Revoluția este un bloc”, obligându-i astfel pe toți republicanii să se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1919, Martov, plecat în exil*, lucra la o carte pe care o va publica în 1923: Bolșevismul mondial. El este printre primii care degajă caracteristicile care fac din bolșevism prototipul mișcărilor totalitare din secolul XX. El arată că pretinsa „revoluție proletară” este o „revoluție a soldățimii” formate din „elemente sociale disparate și nu o dată declasate”, care instaurează un „comunism de consum” lipsit de „orice înțelegere a producției sociale și a nevoilor acesteia” și care este înclinat să rezolve toate problemele luptei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comuniste a fost întotdeauna inegală, ca una provenind din matrice profesionale, teritoriale, culturale și memoriale fluctuante. și, mai ales, mulți muncitori și militanți pentru cauza clasei muncitoare - cooperatori, sindicaliști, dar și socialiști, creștini, gaulliști etc. - nu se reclamă de la revoluția „proletară” promovată de Lenin, ba chiar o combat cu înverșunare. în 1905, sociologul german Werner Sombart se întreba într-o lucrare faimoasă: De ce nu există socialism în Statele Unite? Iar unele PC-britanic, vest-german, scandinave - n-au reușit să știrbească influența social-democrației* asupra
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Institutul de Cultură Artistică (INKHOUK) și la Institutul de Stat de Cultură Artistică (GINKHOUK) la Moscova și la Leningrad, sub conducerea unor artiști ca Malevici, Filonov, Matiușin și Kandinsky. Numai că aceste cercetări nu sunt deloc apreciate de adepții artei proletare, grupați în special în Proletkult - o organizație de masă apărută în 1917 și care vrea să promoveze doar arta creată de proletari - sau în Asociația Panrusă a Scriitorilor Proletari (RAPP), creată de către PCUS* în 1925 pentru a-și impune mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Numai că aceste cercetări nu sunt deloc apreciate de adepții artei proletare, grupați în special în Proletkult - o organizație de masă apărută în 1917 și care vrea să promoveze doar arta creată de proletari - sau în Asociația Panrusă a Scriitorilor Proletari (RAPP), creată de către PCUS* în 1925 pentru a-și impune mai ușor hegemonia asupra vieții literare; RAPP îi critică violent pe scriitorii „antiproletari”, ca Pilniak - împușcat în 1938 - sau Zamiatin - autorizat de Stalin* să părăsească URSS* în 1931. Aceeași presiune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Pictorilor din Rusia Revoluționară (AKHRR), susținută din punct de vedere material de Armata Roșie*, și care se inspiră din estetica Ambulanților pentru a picta viața cotidiană a muncitorilor, a țăranilor și a militarilor. în 1929, apare Societatea Panrusă a Arhitecților Proletari (VOPRA), care propovăduiește o arhitectură destinată slujirii noului cotidian comunitar. Politica culturală a lui Stalin Lenin, care prefera literatura și arta realistă din secolul al XIX-lea, nu preconizează măsuri represive contra avangărzii procomuniste - chiar dacă l-a lăsat pe Blok
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se traduce prin respingerea avangărzii și revenirea la estetica naționalistă și realistă a secolului al XIX-lea, singura care, în forma ei, este lesne de înțeles de către mase, dar cu un conținut inspirat integral de ideologia* partidului. Scriitorii și artiștii proletari nu sunt mai cruțați decât formaliștii, fiind considerați prea dogmatici atunci când iau apărarea „proletarului” în detrimentul partidului-stat*. în aprilie 1931, un decret preconizează unificarea forțată a organizaților literare și artistice. începând din mai 1932 apare în presă termenul de „realism socialist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
trebuie să suprime prerogativele nașterii. Egalitarismul comunist rezidă în refuzul oricărei diferențe de condiție: „Comunitatea nu cunoaște decât egali” (Dezamy, 1842). Pentru a depăși economia de partaj proprie comunismului ancestral și a propovădui societatea dezalienată, Marx* se sprijină pe „egalitatea proletară”, născută din pauperizarea producătorilor industriali și din condiția comună a exploataților. Legată de progresul industrial, aceasta alimentează promisiunea unei societăți a abundenței în care inegalitățile naturale, fizice și intelectuale s-ar șterge în sfârșit. De aceea, după abolirea proprietății, a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în noiembrie, comuniștii locali care se solidarizaseră cu concetățenii aflați în subordinea lor cad victimă epurărilor. într-adevăr, Hataevici, secretarul organizației de partid a regiunii Dniepropetrovsk, îi scrisese lui Molotov: „Pentru ca, pe viitor, producția să poată crește conform nevoilor statului proletar, noi trebuie să luăm în considerație nevoile minimale ale kolhoznicilor, fără aceasta, nu va mai avea cine face semănăturile și asigura producția”. Zadarnic, însă. „Poziția dumneavoastră, îi răspunde Molotov, este profund incorectă, nicidecum bolșevică...” La sfârșitul lunii decembrie, Stalin ordonă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politice, pretinzând că dă o semnificație mondială celui mai mic semn de contestare a sistemului instituționalizat, ea este unul din principalele motoare ale recrutării, formării și mobilizării comuniste. Timp de șapte decenii, partidele comuniste au opus „ideologie burgheză” și „ideologie proletară”, cu o dimensiune mitică acordată clasei muncitoare* și partidului „său”. Ele au practicat „lupta ideologică” contra ideilor neconforme cu societatea; ele au combătut neobosit în sânul lor orice opoziție comunistă* și orice opinie care devia de la ortodoxie*. în fața diversității istoriilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în noiembrie 1918 sunt înființate organizațiile Komsomol, pentru tinerii între 14 și 28 de ani, și de pionieri, pentru copiii între 9 și 14 ani. La sfârșitul anilor 1930, aproape toți copiii sunt pionieri; Komsomolul, la început organizație a elitei proletare, devine acum o organizație de masă, trecând de la 2 milioane de membri în 1927, la 9 milioane în 1939. Organizarea* și educația comunistă a tineretului se fac în două feluri. Desigur, activitatea „culturală” ocupă un loc deloc neglijabil: competiții sportive
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sunt Kommunistische Partei Deutschlands/Marxisten-Leninisten, Kommunistische Bund Westdeutschlond, Kommunistische Arbeiterbund Deutschlonds și Arbeiterbund für den Wiederaufbau der KPD care, în 1974, regrupau mai bine de 15.000 de membri. în Franța, apar numeroase grupuri, printre care La Gauche prolîtarienne (Stânga Proletară, 1968-1973), Vive la rîvolution! (Trăiască revoluția!, 1969-1971), l'Union des communistes de France (1969), le Parti communiste rîvolutionnaire (marxiste-leniniste) (1974-1983), La Cause du Peuple (Cauza Poporului, 1974-1976). în Portugalia, în Spania, în Italia, grupurile maoiste practică terorismul* și-și pun
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
va triumfa mai târziu, și invitând la despărțirea de lecturile propuse de filosoful comunist francez Louis Althusser. într-adevăr, nu există nicio „separație epistemologică” între operele din tinerețe marcate de umanism burghez și operele de maturitate plasate sub semnul științei* proletare ci dimpotrivă, o profundă continuitate teoretică, detectabilă încă de la început în tema hegeliană a omului alienat, înstrăinat de propriile-i realizări, a naturii făcute țăndări pe care comunismul ar avea ca misiune s-o resudeze, și care ar arăta cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]