2,396 matches
-
Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de către un sobor de preoți. Deasupra intrării din pridvor în pronaos se află o pisanie pictată cu următorul cuprins: Biserica a fost zugrăvită pe exterior în anul 2006, în culoarea verde. Pe pereții pronaosului bisericii se află pictați cei doi ierarhi în timpul cărora s-a efectuat restaurarea lăcașului de cult: Iustin Moisescu și Pimen Zainea. De asemenea, într-o nișă amplasată în partea dreaptă a bisericii este o icoană făcătoare de minuni a Maicii
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
baze amplificate, numai două sunt folosite, turla doi pentru clopotniță și turla trei pentru amplificarea pe verticală a volumului naosului (având un balcon pentru enoriași când naosul este plin de oameni). În interior, biserica este alcătuită din patru încăperi: privor, pronaos, naos și altar. Pereții bisericii au grosimea de 1,70 m la pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
pentru enoriași când naosul este plin de oameni). În interior, biserica este alcătuită din patru încăperi: privor, pronaos, naos și altar. Pereții bisericii au grosimea de 1,70 m la pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în zidul nordic al pronaosului. Lăcașul de cult nu este pictat, ci doar tencuit. Printre elementele sculptate cu măiestrie sunt catapeteasma din lemn de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
Pereții bisericii au grosimea de 1,70 m la pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în zidul nordic al pronaosului. Lăcașul de cult nu este pictat, ci doar tencuit. Printre elementele sculptate cu măiestrie sunt catapeteasma din lemn de tei, cu un motiv ornamental în formă de frunză de stejar, și amvonul.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea - sau se datorează unui zugrav a cărui formație a avut loc în avea vreme. Biserica are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată (cu o ușoară tendință spre trapez). Tavanul este drept peste pronaos și boltit peste naos și altar. Intrările, spre naos și absidă, sunt marcate prin pilaștrii crestați, într-o suprapunere de forme geometrice; pentru decorul sculptat merită a fi menționate și consolele pereților exteriori. Acoperișul are o învelitoare de șiță, iar
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
peste naos și altar. Intrările, spre naos și absidă, sunt marcate prin pilaștrii crestați, într-o suprapunere de forme geometrice; pentru decorul sculptat merită a fi menționate și consolele pereților exteriori. Acoperișul are o învelitoare de șiță, iar clopotnița de peste pronaos, cu foișor în consolă și coif înalt, ascuțit, imprimă edificiului o ținută monumentală. Din patrimoniul bisericii au făcut parte o serie de tipărituri valoroase, multe provenite de la sud de Carpați: Cazanii, București, 1732; două exemplare din Antologhionul de Râmnic, 1766
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
întrucât comunitatea avea aproape 700 de enoriași. a fost construită de meșterul Ioan Ghiran din Nadăș și este clădită cu bârne de brad, îmbinată atât în cheotori drepte, cât și în cheotori nemțești. Ea are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos și naos, la corpul central al construcției adăugându-se altarul poligonal, bine proporționat și simetric situat, cu unghi în axă. Pronaosul este tăvănit, cu grinzile bine îmbinate, peste care se ridică stâlpii de susținere ai sveltului și elegantului turn clopotniță
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
de brad, îmbinată atât în cheotori drepte, cât și în cheotori nemțești. Ea are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos și naos, la corpul central al construcției adăugându-se altarul poligonal, bine proporționat și simetric situat, cu unghi în axă. Pronaosul este tăvănit, cu grinzile bine îmbinate, peste care se ridică stâlpii de susținere ai sveltului și elegantului turn clopotniță, specific zonei Călatelor, chiar dacă între comunitatea comanditară și meșterii lui Ghiran vor fi intervenit multe solicitări de compromisuri. Turnul este prevăzut
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
sub codul LMI: . Biserica a fost adusă din localitatea Văleni, comuna Călățele în anul 1931. Edificiul este de mici dimensiuni și se compune dintr-o absidă poligonală, având în ax un unghi ascuțit, naos acoperit cu o boltă semicilindrică și pronaos, peste care se află turnul clopotniță. Absida altarului este decroșată față de navă. Clopotnița este prevăzută cu o galerie, decorată în partea inferioară cu un motiv de romburi traforate. În biserică se găsesc mai multe icoane: Arhanghelul Mihail și Sfântul Nicolae
Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/310145_a_311474]
-
monument istoric a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. De dimensiuni apreciabile (lungimea 18 m, lățimea 8 m, înălțimea turnului 26 m), biserica din Josani are cele trei încăperi tradiționale, respectiv spre răsărit absida poligonală a altarului, naosul și pronaosul, de plan rectangular. Spațiul destinat altarului este acoperit cu o semicalotă (element preluat din arhitectura de zid și transpus în lemn), naosul are o boltă semicilindrică, supraînălțată pe console, iar pronaosul susține pe grinzile masive ale tavanului turnul clopotniță. Cele
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
respectiv spre răsărit absida poligonală a altarului, naosul și pronaosul, de plan rectangular. Spațiul destinat altarului este acoperit cu o semicalotă (element preluat din arhitectura de zid și transpus în lemn), naosul are o boltă semicilindrică, supraînălțată pe console, iar pronaosul susține pe grinzile masive ale tavanului turnul clopotniță. Cele trei încăperi ale bisericii au un acoperiș unic din șindrilă, cu pante repezi, având streașină dublă de jur împrejur, acestea având un rol deosebit de important în protejarea pereților împotriva umidității. Deasupra
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
susține pe grinzile masive ale tavanului turnul clopotniță. Cele trei încăperi ale bisericii au un acoperiș unic din șindrilă, cu pante repezi, având streașină dublă de jur împrejur, acestea având un rol deosebit de important în protejarea pereților împotriva umidității. Deasupra pronaosului se înalță zvelt turnul clopotniță, având în partea superioară, sub coiful ascuțit un foișor cu câte trei arcade pe fiecare latură. Fleșa elansată a turnului este încadrată de patru mici turnulețe, element singular în arhitectura Maramureșului istoric. În interior se
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
picturii murale și a icoanelor, este o remarcabilă personalitate artistică din Maramureșul secolului al XVIII-lea, fiind atașat stilistic și din punctul de vedere al programului iconografic abordat tradiției postbizantine. Aceluiași pictor îi datorăm și fragmentele păstrate în naos și pronaos. În schimb, pictura absidei altarului, din 1812, aparține lui Ianoș Opriș, ce semnează acest ansamblu mural de factură baroc, concomitent cu icoana „Încoronarea Mariei”, de pe masa altarului. În biserică se păstrează, de asemenea, un mare număr de icoane pe lemn
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
de Radu Munteanu, iar în 1794 a fost pictat restul bisericii de către un zugrav localnic. În prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost adăugat pridvorul, iar la sfârșitul aceluiași secol au fost realizate ferestrele dreptunghiulare dintre naos și pronaos. Biserica are plan dreptunghiular cu pridvor pe vest și absida altarului rectangulară, în retragere. Este luminată de ferestre pe două niveluri și are acoperiș cu dublă poală și turn-clopotniță pe pronaos, cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
secol au fost realizate ferestrele dreptunghiulare dintre naos și pronaos. Biserica are plan dreptunghiular cu pridvor pe vest și absida altarului rectangulară, în retragere. Este luminată de ferestre pe două niveluri și are acoperiș cu dublă poală și turn-clopotniță pe pronaos, cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. De remarcat că în vârf, imediat sub cruce, se află o semilună din metal, despre care se spune că a fost amplasată pentru ca biserica să nu
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
din ciclul de după înviere (Necredința lui Toma) ilustrând duminicile dintre Paște și Rusalii. Tot în registrul inferior sunt ilustrate câteva episoade din viețile unor sfinți: Lupta lui Nestor cu Lie, Înălțarea sfântului Ilie și Sfântul Anton ispitit de diavoli . Pictura pronaosului este aproape în întregime închinată Judecății de Apoi și unor teme auxiliare: Pilda fecioarelor, cu semnificație eshatologică, Învierea lui Iisus și Samarineanca la fântână ca simboluri ale speranței în viața veșnică. Pe peretele estic este înfățișată Maica Domnului încadrată de
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
minuni. Așezământul are cea mai mare și mai veche bibliotecă mânăstirească (18000 volume) și a avut o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești medievale. În camera mormintelor este îngropat Ștefan Voievod (unchiul lui Ștefan cel Mare), iar în pronaos se află moaștele sfântului necunoscut descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee. Biserica ctitorită de Ștefan cel Mare este principalul monument istoric și de arhitectură moldovenească din incinta mânăstirii, de o eleganță și frumusețe deosebite. Dimensiunile si monumentalitatea ansamblului
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
monument istoric și de arhitectură moldovenească din incinta mânăstirii, de o eleganță și frumusețe deosebite. Dimensiunile si monumentalitatea ansamblului au sporit prin introducerea în construcție a unor elemente noi: pridvorul, situat în fața intrării și sala mormintelor, sau gropnița, amplasata între pronaos și naos. Pronaosul, de formă dreptunghiulară, este boltit cu două calote sferice. Naosul, tot dreptunghiular, de dimensiuni mari, are doua abside laterale, semicirculare în interior și pentagonale în exterior, baza fiind formată din patru arce oblice sprijinite pe alte patru
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
de arhitectură moldovenească din incinta mânăstirii, de o eleganță și frumusețe deosebite. Dimensiunile si monumentalitatea ansamblului au sporit prin introducerea în construcție a unor elemente noi: pridvorul, situat în fața intrării și sala mormintelor, sau gropnița, amplasata între pronaos și naos. Pronaosul, de formă dreptunghiulară, este boltit cu două calote sferice. Naosul, tot dreptunghiular, de dimensiuni mari, are doua abside laterale, semicirculare în interior și pentagonale în exterior, baza fiind formată din patru arce oblice sprijinite pe alte patru arce mari. Turla
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
uși și ferestre). Discurile smălțuite și nișele împodobesc și turla, de formă octogonală, prevăzută cu patru ferestre. Pictura din absida principală, naos și sala mormintelor aparțin ultimilor ani de domnie ai lui Ștefan cel Mare, iar cea din pridvor și pronaos este din timpul lui Petru Rareș. Mânăstirea a suferit multe devastări și incendii distrugătoare, urmate de refaceri care au distrus treptat zugrăveala inițială. A doua biserică inclusă în complexul mănăstiresc este biserica Sfântul Gheorghe, încorporată în zidul de incintă.
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
martirizat, la Constantinopol, de turci în 1714). Acest stil, de influență barocă, are drept caracteristici coloanele sculptate în piatră și ornate cu motive florale și vegetale (floare de crin, frunză de stejar etc.). În general bisericile ortodoxe sunt formate din pronaos, naos și altar, iar stilul brâncovenesc adaugă acestora trei încăperi pe cea de a patra, sub forma unei camere deschise susținută de coloane, "pridvorul". Deosebit de impozant este portalul bisericii, care este sculptat, reprezentând la dreapta pe Moise cu Tablele Legii
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
realizată de Pârvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor. Cupola pridvorului este pictată cu scene din viața Sfintei Ecaterina (ocrotitoarea mănăstirii de la Muntele Sinai), din viața Sfântului Gheorghe (protectorul Moldovei și al militarilor) și a Sfântului Dumitru (ocrotitorul Țării Românești). Pronaosul este dominat de tablou votiv care îl reprezintă pe fondatorul Mănăstirii, Mihai Cantacuzino, înconjurat de cei optsprezece copii (mulți dintre ei fiind adoptați), de prima și a doua soție, precum și de alți membri ai familiei Cantacuzino, începând cu Neagoe Basarab
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
slujbe zilnice. Arhitectura sa joasă, precum și pictura sa originală înnegrită de trecerea timpului, creează fiorul religios al catacombelor primelor secole ale creștinismului. În cea ce privește mesajul dogmatic și istoric al picturii se cuvine menționată originalitatea sa, mai ales în pronaos unde, asemenea unor clișee de film, sunt prezentate ultimele momente din viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos: Tot în curtea vechii mănăstiri, lângă paraclis, se găsește cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, care a avut un rol
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
Sinaia se găsesc cinci tipuri de cruci: crucea lui Ștefan cel Mare (care se găsește pe cupola vechii biserici), crucea grecească (cu brațe egale și care se găsește deasupra intrării în biserica mare), crucea latină (cu brațe inegale pe turnurile pronaosului marii biserici), crucea slavă (de inspirație barocă, cu mai multe brațe orizontale, pe cupola centrală a marii biserici) și soarele înscris într-o cruce latină (pe turnul clopotniței). În ciuda faptului că Mănăstirea Sinaia este rezultatul unei evoluții de trei secole
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (1504-1517), lăcașul de cult fiind pictat în perioada 1527-1531, în vremea lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Biserica a fost pictată în frescă, în stil bizantin, atât pe interior, cât și pe exterior. Între pronaos și naos se află camera mormintelor (gropnița), aici fiind pictat sinaxarul (sfinții de peste an). Instituită ca mănăstire domnească și înzestrată de ctitor și de familia acestuia cu numeroase moșii și podoabe, a cunoscut o perioadă de prosperitate până către mijlocul
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]