1,071 matches
-
denumită (book este de genul neutru fiindcă denumește un lucru), dar cu determinare externă în cazuri precum boy-friend, girl-friend (cf. it. amico amica, germ. Freund Freundin). La fel ca franceza și ca spaniola, limba engleză are forme diferite pentru valoarea pronominală și pentru valoarea adjectivală a posesivului (engl. my friend it is mine; fr. mon ami il est le mien; sp. mi amigo ello és mio). Engleza are o extindere mult mai mare a întrebuințării auxiliarelor în flexiunea verbală decît celelalte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Terrae Moldaviensis. În scrisoarea trimisă principilor creștini, după lupta de la Vaslui și pe clopotul dăruit Putnei în 1480, domnul se intitulează:”Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei”. În titulatura domnului apare înaintea numelui Noi, atribut pronominal de maiestate, sau Io, Ioan, un nume teofor, însemnând cel dăruit de Dumnezeu. În inscripțiile de pe cetăți, de pe pietrele funerare, de pe broderii sau de pe alte obiecte, nu lipsește apelativul teocratic Io (Ioan). Acest apelativ a fost folosit pentru prima dată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
probabil, mireasa va fi dusă într-un sat apropiat, între ea și locul copilăriei se ridică acum munți înalți. Un al doilea mod de emfază afectivă pentru ruptura de etapa încheiată este construit prin repetarea de trei ori a adjectivului pronominal alți, în colinda din Dragoslavele, Argeș. Mutația existențială primește o valoare augmentativă prin substituția familiei cu persoane străine, adeseori prea puțin binevoitoare. Satira folclorică alocă un spațiu gene¬ros relațiilor create prin alianță, drama acceptării noii familii luând în mod
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care nu poate urma sfaturile calului maestru. Canalele de comunicare dintre cei doi sunt blocate parțial, abia la finele procesului ontologic ei vor acționa unitar și relația strânsă dintre ei îi va arăta ca o singură entitate. O altă formă pronominală neobișnuită dezvoltă și un complement intern, interacționând cu nivelul sintactic: „Ca să mă trezesc-u/ Să mă străjuiesc-u/ Straja din trei părți?”. A se străjui implică o stare de veghe acută, ce conștientizează pericolul asupra entității proprii. Reluarea ideii prin complementul intern
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin repetarea masivă a verbului cognitiv: „Puse coatele pe masă,/ Să gândi-n sus,/ Să gândi-n jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la vale,/ Gândi la negrul din grajd”. Repetiția aprofundează reflexivitatea specifică verbului pronominal printr-o exhaustivitate spațială. Coordonatele bidimensionale accentuează căutarea interioară și sugerează importanța vitală a hotărârii. Adverbul are impact asupra aspectului durativ al acțiunii, dovadă că apare alături de imperfect: Repetarea adverbului (transcris aici în mod eronat) face și mai sensibilă reluarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
conative (de apel) și ale funcției fatice (de menținere a contactului între interlocutori), reprezentând dovezi ale atenției pe care interlocutorii și-o acordă unul altuia pe durata interacțiunii. 2.2.1. Alcătuiesc clase de indici de alocutivitate: vocative nominale și pronominale, interjecții, imperative, formule de politețe, întrebări de confirmare etc. (singure sau în amalgam). Aceste mărci înglobează elemente eterogene din punct de vedere structural: elemente lexicale sau gramaticale, simple sau compuse, locuțiuni verbale, îmbinări libere (sintagme, propoziții sau fraze). 2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
colocvial, ca substitut al numeralului cardinal, selectând un grup nominal plural: (un chestionar cu) n întrebări. A fost înregistrată și utilizarea lui n în compuse cu structura numeralelor 11-19: al ensprezecelea, al enșpelea (Avram [1986] 1997a: 152). 2.2. Cuantificatorii pronominali 2.2.1. Adjectivul pronominal nehotărât orice, utilizat cu rol de cuantificator universal distributiv în grupul nominal, este cvasigeneral (comparativ cu adjectivele distributive compuse pe baza relativului care: oricare, fiecare) în enunțurile generice cu caracter științific: Orice vector situat pe
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cardinal, selectând un grup nominal plural: (un chestionar cu) n întrebări. A fost înregistrată și utilizarea lui n în compuse cu structura numeralelor 11-19: al ensprezecelea, al enșpelea (Avram [1986] 1997a: 152). 2.2. Cuantificatorii pronominali 2.2.1. Adjectivul pronominal nehotărât orice, utilizat cu rol de cuantificator universal distributiv în grupul nominal, este cvasigeneral (comparativ cu adjectivele distributive compuse pe baza relativului care: oricare, fiecare) în enunțurile generice cu caracter științific: Orice vector situat pe axa Ox poate fi scris
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
L. Curtui, Analiză matematică: 8). În unele texte, oricare alternează cu orice, în fața numeralului cardinal: oricare trei puncte, orice două puncte (A. Popescu, Matematică - Geometria: 42); este preferat însă oricare. 2.2.3. Cuantificatorul universal distributiv fiecare (folosit adjectival sau pronominal) este preferat în enunțurile științifice cu semnificație nongenerică: Câmpul gravitațional este o regiune din spațiu, limitată sau nelimitată, unde în fiecare punct se face simțită acțiunea unei forțe gravitaționale de atracție determinată în modul, direcție și sens (E. Poll, Fizică
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Dacă A, B sunt puncte oarecare, dar fixate pe dreapta d [...] (A. Popescu, Matematică - Geometria: 10) Pozițiile relative a două drepte în spațiu; drepte oarecare; drepte paralele; drepte perpendiculare (idem: 46) etc. 2.2.5. Formele de genitiv-dativ ale cuantificatorilor pronominali (fiecărui, oricărui, tuturor etc.) par a fi mai frecvente în registrul cult decât în celelalte registre: deasupra oricărei forme de sentimentalism (A. Pleșu, Despre îngeri: 92 și în CLRA) patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor ei (Constituția: 6) etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
122, 329); Frâncu (1984); Van Peteghem (1994); Avram ([1986] 1997a: 107); Vasilescu în GALR I: 267; Nicolae (sub tipar), în fața numeralului ordinal (după model francez sau german, vezi Iordan 1948: 304-305; Frâncu 1984; Avram [1986] 1997a, ib.) sau în fața adjectivului pronominal de identitate (după model francez, vezi Iordan 1948: 320-321, 329; Frâncu 1984; Avram [1986] 1997a, ib.). Fenomenul este în extindere. Utilizarea articolului, în aceste contexte, este, de multe ori, nejustificată (semantic): nu există o altă soluție [în loc de altă soluție] (CORV
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cu termenii cuantificatori. Ele nu formează însă grupuri cuantificate, ci au, mai degrabă, rol de modificatori ai grupului nominal în care apar, fiind purtători ai unei predicații semantice de tip cantitativ. 2.4.1.Cuantificatorul universal tipic, și anume adjectivul pronominal tot, alternează cu diverse adjective cvasisinonime (complet, global, integral, total). Ele indică faptul că referentul substantivului este conceptualizat ca ansamblu. Să se compare: tot volumul schimburilor comerciale și volumul total/global (sau complet, integral) al schimburilor comerciale. Adjectivele complet, global
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
pe două, IV: 318); unele adverbe sau grupări adverbiale (aproape o tonă, cam două zile, cel mult/cel puțin doi oameni). Anumite structuri caracterizează vorbirea populară și/sau familiară; de ex., construcțiile care includ numerale (sau expresii numerice) compuse cu pronominalul nehotărât ceva (substitut de numeral, în această combinație - două mii și ceva, zero virgulă ceva), construcțiile cu adverbe și grupări adverbiale, precum vreo, în jur de, (mai rar) așa (antepus sau postpus grupului cuantificat), preț de ["circa"], mai bine de ["mai
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în care (la nominativ-acuzativ) ar fi fost posibilă absența determinării. Criteriul morfologic - rolul de marcă flexionară a cazului - prevalează, astfel, în raport cu criteriul sintactic și/sau semantic, în selecția cuantificatorilor/determinanților (2.2.1-2.2.2, 2.3.1.2). Cuantificatorii pronominali cu formă de genitiv-dativ (fiecărui, oricărui, tuturor etc.) par a fi utilizați mai frecvent în registrul cult decât în celelalte varietăți ale limbii (2.2.5). 5.7. Unii cuantificatori exprimă, contextual, valori speciale, atipice: numeralul distributiv este uneori utilizat
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
uz etc.). Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
de fapte și de tendințe caracteristice limbii actuale; (b) examinarea ponderii diverselor tipare de flexiune în momentul actual de limbă; (c) stabilirea stadiului în care se află concurența diverselor forme și a variantelor literare libere; (d) constatarea extinderii unor forme pronominale, prepoziționale, conjuncționale, adverbiale și a unor tipare de construcție, în unele cazuri, până la clișeizare. ● De ordin normativ. (a) Cercetarea a stabilit, pentru un număr de fenomene, care este relația actuală dintre uz și normă, având drept puncte de sprijin atât
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
sau chiar pronume negativ, în măsura în care sensul său cel mai puternic în uz este echivalabil cu "nimic": "îți aplici un strat pe mașini... și oha... radarul nu mai vede nimic" (daciaclub.ro). În genere oha nu este folosit atît ca substitut pronominal, cît ca un cuvînt exclamativ, într-o serie care cuprinde și alte elemente familiar-argotice: de la canci (în romaní chiar pronume negativ) la diferite substantive convertite la această funcție: zero, pauză, sufletu�! De fapt, din punct de vedere gramatical se pot
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
Pușcariu, vol. I, 1907) e un exemplu de tratare pertinentă și surprinzător de modernă a unui cuvînt, cu indicarea valorilor sale sociolingvistice și a funcțiilor pragmatice pe care le îndeplinește. Dicționarele disting în genere în utilizarea lui alde (considerat adjectiv pronominal nehotărît, provenind dintr-o construcție cu sens probabil partitiv) mai multe valori: plasat înaintea unui nume propriu (cu formă de singular) sau a unui cuvânt care înlocuiește numele propriu (de obicei un nume de rudenie, la singular și articulat), alde
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
pronoms adverbiaux dans la phrase affirmative et imperative. L'adjectif numeral (ordinal et cardinal); - Le verbe; leș modes (indicatif, condiționnel, subjonctif, imperatif, infinitif, participe present/passe, gerondif), accord du participe passe, temps simples et temps composes, leș voix (active, passive, pronominale); - L'adverbe: types, degres de comparaison (cas particuliers); - Syntaxe de la proposition: sujet, inversion du sujet, predicat, epithete, complement du nom, complement d'objet (direct, indirect), complements circonstanciels; - Juxtaposition, coordination et subordination. Syntaxe de la phrase et types de subordonnees: completive directe
REGULAMENT din 29 mai 2003 privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional de admitere la programele de formare specializată în administraţia publică - anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150352_a_151681]
-
tautologia, atracția paronimica. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului; - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic; - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative); - anacolutul; hipercorectitudinea. Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris; - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise. Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
liceal. Lexic: relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime*), familii de cuvinte), câmp lexical/semantic*), conotație /denotație*) Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv; Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea �� substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul: cardinal și ordinal; Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele en și y; Verbul: modul indicativ (timpuri simple și
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ța), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele en și y; Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaître, croire, voir,...; verbe pronominale); perfect compus cu avoir și etre: verbe de grupa I , a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre, mettre, faire, dire...); imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ; condiționalul prezent, și condițional (I și II); conjunctivul
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
nehotărât, partitiv ; Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea. Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparație (forme sintetice); sensul și comportamentul unor adjective în fun- cție de poziția față de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotărâte). Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operațiilor aritmetice. Pronumele: personal (de politețe, N., D., Ac., forme combinate), poziția proclitică și enclitică a pronumelui personal față de verb, pronumele posesiv,, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]