2,031 matches
-
cuvinte sau construcții cu rol de insistență sau de intensificare etc., care pot viza diferite unități rematice: Ceea ce ai spus nu mă interesează (cu accentul în context situat asupra adverbului de negație nu), Ceea ce ai spus nu mă interesează (cu pronunție emfazată a verbului din regentă); Nu mă interesează ceea ce ai spus; Ceea ce ai spus chiar nu mă interesează. V. coerență, enunț, focalizare, predicație, remă, tematizare. DSL 2001. RN REMĂ. Termenul remă a fost propus pentru a denumi cel de-al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este o creație a lui Morus, care adaugă substantivului topos (loc) prefixul grecesc ou-, o particulă cu sens general negativ, prin urmare, outopia desemna "locul care nu există". Probabil, așa cum s-a mai remarcat, Th. Morus a mizat și pe pronunția engleză a numelui insulei perfecte, pronunție care implica un alt prefix grecesc, eu-, care avea conotații pozitive, de la "bun", pînă la "ideal", "prosper", "perfect". Prin urmare, utopia ar putea desemna "locul perfect care nu există". Desigur, o dată ce termenul a ajuns
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care adaugă substantivului topos (loc) prefixul grecesc ou-, o particulă cu sens general negativ, prin urmare, outopia desemna "locul care nu există". Probabil, așa cum s-a mai remarcat, Th. Morus a mizat și pe pronunția engleză a numelui insulei perfecte, pronunție care implica un alt prefix grecesc, eu-, care avea conotații pozitive, de la "bun", pînă la "ideal", "prosper", "perfect". Prin urmare, utopia ar putea desemna "locul perfect care nu există". Desigur, o dată ce termenul a ajuns să desemneze o categorie de creații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interesantă fiind cea a limbajului și vorbirii. Această fractură în nivelul primar al comunicării este nodul poetic al unei viziuni subiective asupra limbii, mereu străină și insuficientă. Cuvinte românești, alăturate unora din dialectul șvabilor bănățeni, și ele diferite de germană, pronunții ciudate și cântece vechi, alcătuiesc împreună vocabularul înstrăinării. Inventarul unui timp conține, pe lângă imagini și cuvinte, și câteva obiecte, banale și inofensive, desprinse din tapetul anost al unui deceniu cenușiu - pălăriile căptușite cu satin alb, pe care securiștii și le
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de dormit aparținând Căilor Ferate Germane. La noi în Germania, penultimul capitol al volumului, definește dimensiunea ultimă a exilului. Insuficiente, originea germană și limba maternă, germana, nu asigură o adaptare imediată în noua patrie, la început dificilă și inaccesibilă. De la pronunția vocalelor lungi și până la dialogurile minimaliste cu vânzătorii, interacțiunile sunt abrupte, iar senzația persistentă este cea a neadaptării. Neiertător este și finalul. Herta Müller vede cum România nu se poate trezi din coșmarul propriei istorii. Ce e, însă, de iertat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
asalt" intempestiv, adesea gratuit (joaca de-a "șoarecele și pisica" este redată în linii "umanizate" în relația dintre Grummer și clienții săi). Observând recurența lui r după guturala g și consoana m, "surdinizată" de încadrarea între u și ă - ca pronunție specifică a lui e, putem reface, în liniile restrictive ale condiției personajului, un portret minimalist, exprimat prin exagerarea voită a trăsăturilor și gesturilor. Componenta non-umană a lui Grummer este explorată tot pe o dimensiune dinamică și sonoră, el are "o
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
În apropiere, pe rue de Ponthieu, lipită de avenue des Champs-Élisées, a pornit să traducă În franceză romanul meu, Don Juan, ce-i era dedicat, reușind astfel să stăpânească, după nici un an sau doi, limba literară, gramatica dificilă, ca și pronunția, atât de trădătoare pentru mulți dintre concetățenii noștri poposiți pe acele plaiuri. Munca ei a fost răsplătită de Editura Flammarion cu un contract, dar franceza pe care a Învățat-o astfel a devenit unul dintre darurile emigrației sale politice, la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din Suedia era profesorul Alf Lombard, de la Universitatea din Lund, bun cunoscător al românilor și, în primul rând, al limbii române. Domnia Sa este autorul unor lucrări publicate în Suedia, în anul 1935 la Upsala, și anume, Gramatica limbii române și Pronunția în limba română, având merite deosebite în promovarea limbii române în Suedia și pe plan internațional, provenind din mamă româncă și tată suedez. Alf Lombard a publicat în anul 1992, în revista "Limba română" (L.R.xLIN.10, p. 540, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
nu era genul și nici nu poseda tehnica. Dar studiile și copiii îi ocupau tot timpul și nici nu mai avea timp să plîngă, decît două-trei ore pe zi. Minimum. Specialitatea Veronicăi era Fonetica și din această vastă știință alesese "pronunția consoanei "s". Adică "s" la început, "s" la sfîrșit, "s" la mijloc, după "a", după "b" etc., și în sfîrșit, înaintea lui "a", înaintea lui "b" și tot așa. Teza de doctorat a fost strălucită. Dar a continuat să aprofundeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tare. Doamnă, eu n-am vrut să jignesc pe nimeni, aș vrea să plec... Dar te rog, mai spune o dată. Ai mai puține vibrații cînd pronunți "s" de la sfîrșitul cuvîntului. Mioara intervine ca să liniștească omul. Veronica studiază diverse feluri de pronunție a literei "s". Aa! Omul profită de o scurtă neatenție ca să-i facă Mioarei semnul că Veronica este "truli". Hai, mai spune o dată... Omul se conformă. Buenos días... señora. Nu, nu așa ai spus, răcnește Veronica. Îi îndeasă reportofonul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
instrument util, calculatorul portabil a devenit un substitut de personalitate, o excrescență schizoidă care își domină utilizatorul. Omul vrea să epateze, să etaleze cunoștințe fenomenale, să arate, mă-nțelegi, prostimii cât e de deștept. Vreți să auziți ceva despre Olympia (pronunție ezitantă), a lui Edouard (pronunțat cu un „d“ final sonor) Manet? Ascultați la mine! Urmează platitudinile curente, culese din Wikipedia și din alte cotloane digitale, de unde trebuie să rezulte că vorbitorul și-a tocit coatele și și-a mâncat tinerețile
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Pro Natura“ Capitolul 1. „Antume“, adică difuzate 1. Mendeleev și Mendeleeviu „Decât nici o ipoteză, mai bine orice ipoteză“; sunt cuvintele unui om de știință, desigur deviza sa, după cum a arătat-o Însăși opera sa capitală. E vorba de - iertați mi pronunția defectuoasă - Dmitri Ivanovici Mendeleev, născut acum exact 162 de ani la Tobolsk, În partea asiatică a Rusiei. În altă epocă, poate ar fi urmat tradiția familiei, adică comerțul Înfloritor al familiei mamei sale sau și ar fi urmat tatăl, un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pământului, metal-ourg, à propos de metalul În genere, sider-ourg, à propos de ultimul -istoricește - metal folosit, fierul, sătul de urgii deci, omul s’a atașat de ceva nou, poate mai subtil sau sugerând mai mult, dar tot un sufix: pe pronunția românească, ică. A Început cu mecanică pe care Arhimede a dus-o la apogeu cu al său „dați-mi un punct de sprijin ca să răstrorn universul“, cu pârghii și scripeți evident. A continuat cu fizică, prin Heron care a putut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de salutat inițiativa CNA de monitorizare a limbii române utilizată la radio și TV, tocmai din pricina faptului că respectivele instituții dau tonul corectitudinii (șchioape!) și-s luate instinctiv ca etalon. Nici școala, nici Academia, nu mai au puterea să impună pronunții corecte cât au emisiunile de mare rating. Dincolo de vocabularul extrem de sărăcuț și strâmt al reporterilor (am auzit o fătucă formulând propoziția "acest caz este singurul de acest gen din acest județ"!), ori de logica în mare suferință (altă fătucă, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
asupra, tutuloru questiuniloru relative la administrațiunea și direcțiunea instrucțiunii publice și private. Tote decisiunile ministrului trecute prin consiliu conformu dispositiunii de susu, voru purta formula "audindu pe consiliulu permaninte alu instrucțiunii." 15. Consiliulu are și atribuțiuni judiciarie; elu se va pronunția, în ultimă instanță, asupra recursuriloru făcute în contra decisiuniloru date de consiliele academice. 16. Părerile și decisiunile consiliului nu voru fi esecutorie de catu dupe ce voru fi încuviințate de ministru. În casu de revocare a unui profesor, decisiunea consiliului permaninte
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
dile o dată. Elu se va aduna estraordinarie ori de căte ori se va convoca de directoare. 103. În aceste conferințe directorele va comunica consiliului ordinile sau instrucțiunile priimite și se va chibzui asupra modului de a le aplică. Se voru pronunția pedepsele disciplinarie în cașurile și dupe modulu prevedutu în acestă lege; se va discute asupra defecteloru sau necuviinteloru ce se ivescu în vre o clase și asupra modului de ale îndrepta. 104. Oțăririle consiliului relative la aplicarea pedepseloru disciplinarie, în
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
esecutarea programeloru, ordiniloru și regulamenteloru, se voru esecuta de directoare fără altă aprobare; candu însă directorele este de opiniune diferită, sau crede că consiliulu a trecutu peste competința să, va opri esecutarea oțăririi și va reporta ministerului care se va pronunția asupra questiunii. 105. Tote oțăririle consiliului cari voru ave unu caracteru regulamentariu se voru supune la aprobarea ministeriului. 106. Oțăririle consiliului se ia după majoritatea voturiloru. În casu de paritate, votulu directorului va ave preponderanta. 107. Oțăririle consiliului se voru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
de dreptulu, sau după cererea a doui din profesori. 111. Atribuțiunile acestoru conferințe voru fi relative la studie și disciplină. 112. În ceea ce privesce disciplină, profesorele ordinaru va conferi cu cei-l-alți profesori, spre a menține ordinea în clase, spre a pronunția, în marginile determinate prin acesta lege, pedepsele disciplinarie, pe cari profesorulu ordinaru le va esecuta, și spre a lua ori-ce mesuri de imbunetatire, pe cari profesorulu ordinaru le va comunica consiliului. 113. În ceea ce privesce studiele, conferința se va ocupa
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
pronuntiata de conferința profesoriloru clasii. ... c) Închiderea în gimnasiu pe timpul de șese ore celu multu pronuntiata de către directoare. ... d) Gonirea provisoria sau definitivă din gimnasiu sau din liceu; gonirea provisoria nu va pute trece peste unu anu și se va pronunția de conferința profesoriloru clasii la care vă asiste și directorulu. Gonirea definitivă se va pronunția totu de aceeași conferință; părintele, tutorele sau corespondințele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care va pronunția definitivu. e) Gonirea din tote gimnasiele
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
pronuntiata de către directoare. ... d) Gonirea provisoria sau definitivă din gimnasiu sau din liceu; gonirea provisoria nu va pute trece peste unu anu și se va pronunția de conferința profesoriloru clasii la care vă asiste și directorulu. Gonirea definitivă se va pronunția totu de aceeași conferință; părintele, tutorele sau corespondințele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care va pronunția definitivu. e) Gonirea din tote gimnasiele sau liceele terei, se va pronunția de consiliulu scolaru după reportulu ce'i va face
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
peste unu anu și se va pronunția de conferința profesoriloru clasii la care vă asiste și directorulu. Gonirea definitivă se va pronunția totu de aceeași conferință; părintele, tutorele sau corespondințele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care va pronunția definitivu. e) Gonirea din tote gimnasiele sau liceele terei, se va pronunția de consiliulu scolaru după reportulu ce'i va face conferența profesoriloru clasii. Părintele, tutorele sau corespondințele școlarului va ave dreptu de apelu la consiliulu permaninte. 130. Censura, gonirea
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
care vă asiste și directorulu. Gonirea definitivă se va pronunția totu de aceeași conferință; părintele, tutorele sau corespondințele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care va pronunția definitivu. e) Gonirea din tote gimnasiele sau liceele terei, se va pronunția de consiliulu scolaru după reportulu ce'i va face conferența profesoriloru clasii. Părintele, tutorele sau corespondințele școlarului va ave dreptu de apelu la consiliulu permaninte. 130. Censura, gonirea provisoria sau definitivă se voru face cunoscute parintiloru, tutoriloru sau corespondentiloru de către
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
prin reua loru purtare sau relele esemple ce dă celoru alți școlari în internat sau în liceu, aru fi causa de scandalu sau de desordine. ... b) Asupra stipendistiloru cari voru repeți aceeași clase, afară de casu de bola. ... Gonirea se va pronunția de către ministru după reportulu directorelui. 177. Internatele fundate și întreținute cu cheltuelele particulariloru, municipalitatiloru sau altoru corpuri se voru regulă că și internatele întreținute de Statu, în lipsă de dispositiuni diferite din partea fundatoriloru. 178. Cînd asemini asedaminte s'ar pune
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
totu acele legiuite pentru școlarii de licee și de gimnasie și se voru aplică de directoare. Gonirea din Intelnatu a scolariloru cari voru ave rea conduită, sau voru repeți în doui ani, fără nici unu resultatu, aceeași clase, se va pronunția de consiliulu profesorale și se va aproba de chiriarchulu locale. 243. Școlarii cari au trecutu cu succesu cursurile seminariului, voru priimi unu certificatu în care se va areta notele de invetatura și conduită. 244. Directorele va trece într'unu registru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
fără să fi trecutu unu esamenu generale. 267. Pedepsele disciplinarie aplicabili studentiloru voru fi: Admonițiunea, interdicțiunea provisoria de la unulu sau mai multe cursuri, perderea timporaria a dreptului de a trece esamenulu, escluderea din facultate. 268. Cea anteiu pedepsa se va pronunția de decanu, cele-alte doue de consiliulu facultății, cea din urmă de consiliulu permaninte. 269. În fie-care facultate studenții voru fi datori a trece anteiu esaminele anului spre a questiga dreptulu de a se înscrie că regulați la cursurile anului urmatoru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]