1,000 matches
-
Codreanu indignat. Ia mai lasă ceva la loc de tocmeală. Bine, n-o fi fost poate tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere șapte prețuri. Fie chiar de un stânjen, încă tot e o minune. Ascultă, dragă! Degeaba umbli să ne iei așa peste picior, ca pe niște mazete 136. Știm și noi ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fi dorit să se culce cu ea. Și, când îmi povestea, nu am avut deloc senzația că se răsfață. Aproape să o apuce plânsul. Că ea n-a luat niciodată un examen pe bune și că a îmbătrânit, s-a prostit, că aici dai doar de blazați care au bani și nu știu ce să facă cu ei și nu știe pe nimeni care să se simtă bine în pielea lui. Uite, un prieten al ei, la treizeci de ani, manager de succes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ÎNCEPUTUL ACESTUI VEAC, DÂMBOVIȚA TĂIA ÎN două mahalalele copilăriei mele, Mihai Vodă și Izvorul de o parte, Brezoianul și Gorganul de alta, cu cârciumarii lor albaneji, brutarii și băcanii epiroți, meseriașii nemți, unguri și evrei, bărbierii țigani, funcționarii, militarii și prosti tuatele de nație autohtonă; mahalale din care se revărsau, În serile cu zăduf, ca să se bălă cească În gârla cu cântecul dulce și apele murdare și Într-un neînchipuit amestec de sexe și sudori, băr bații, femeile și copiii localnicilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sensibilă ca și necesitatea de a se prostitua. Am cunoscut-o Într-o seară, sunt treizeci de ani de atunci, pe Calea Victoriei, amestecată Într-un cârd vesel de prostituate din acel gen mărunt și obișnuit pe atunci, o plevușcă de prosti tuate foarte tinere, aproape niște copile, depravate Încă de mici, din stupiditate sau rele năravuri de acasă; cu totul improprii oricăror Îndeletniciri, și mai ales celor venusiene, pentru care nu aveau de oferit decât o bucată de trup omenesc Încă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
reacțiile ei firești, cu scârba și grețurile tardive pentru tot ce săvâr șește Împotriva sfintei ordini a Naturii, mi-a apărut ca o mustrare violentă În clipa următoare, când i-am văzut expectorările, râgâielile și vomitările incoercibile ale acestei sărmane prosti tuate care arunca jos, din gura ei veștedă și nocivă, produc tul acela fiziologic alburiu, tulbure, lipicios și cu un miros de o nuanță sui generis, prea bine cunoscut tuturor oamenilor În dragoste. [...] Ca să Încheiem: va fi existând, oare, un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fiziologic alburiu, tulbure, lipicios și cu un miros de o nuanță sui generis, prea bine cunoscut tuturor oamenilor În dragoste. [...] Ca să Încheiem: va fi existând, oare, un suflet cu toate atri butele lui În comportările, nu exterioare, ci interioare, ale prosti tuatelor, aceste sclave, aceste automate la dispoziția poftelor oricui? Iar dacă nu există piculeț de suflet În ele, Înseamnă oare, urmărind teza carteziană, că „sufletul“ lor este muritor ca și al animalelor automate, ca și al câinelui, al calului, al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu știu dacă era bine sau rău. Ceea ce știu e că a îmbătrânit, că vorbește la fel de sigur ca odinioară și că, trecând anii, o seamă de păreri ce cucereau prin franchețe și tupeu se arată a fi enormități, dacă nu prostii pur și simplu. La douăzeci de ani, e oarecum admisibil să spui că Mozart era un șmecher, dar s-o repeți și la bătrânețe, asta se cheamă eșec. Cum să devii genial în numai jumătate de an Oricine îi pomenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de trudă, am ajuns În vîrf. Spre dezamăgirea noastră, nu era nici o panoramă de admirat; munții dimprejur blocau toată priveliștea. În orice parte ne-am fi uitat, privirea ni se oprea Într-un vîrf și mai Înalt. După ce ne-am prostit cîteva minute prin peticul de zăpadă care Încorona vîrful, am Început să coborîm, mînați și de faptul că În curînd avea să se Întunece. Prima parte a fost ușoară, dar apoi firul de apă după care ne ghidam a Început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ce i-a pierdut pe acești domni după ce geniul lor a triumfat? Vasăzică au adus comoara în saci la ferma obscură din Leatherslade; vasăzică s-au uitat hipnotizați la bani; atunci oamenii aceștia care au lucrat cu precizie s-au prostit: au aruncat mănușile cu care au lucrat tot timpul și au pus mâinile direct pe obiecte, uitând că au amprentele la Scotland Yard; au uitat să șteargă farfuriile în care mâncau; au dat lapte pisicilor, iar pe blid au rămas
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nu~și dă destulă silință să învețe adevăratul scop al unui ziar. Pentru că acest ziar - prin reprezentanții săi de la vârf; au deturnat de la misiunea unui ziar și anume de a apăra interesele societății. „El” nu trebuia, să se mai lase "prostit" să mai facă jocul comunist și al unor interese obscure, așa cum face astăzi! Trebuie să fie băiețel deștept pentru că altfel va mai lua bătaie la funduleț! „Tataia” * Ziar pesonal - formă de atenționare a mas-mediei locale pentru a-și aduce contribuția
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
le arăta tuturor care sunt adevăratele valori ale neamului. Pentru ai face plăcere domnului Dan Diaconescu, voi trimite o groază de SMSuri suprataxate postului său, mă voi înscrie de mai multe ori la emisiunea 100% adevărat și mă voi lăsa prostit de fiecare dată cu zâmbetul pe buze. Promit că, o dată pe zi, mă voi gândi și la soarta sărmanei Elodia. Mă voi transforma chiar și în fanul lui Ștefan Bănică Jr., voi urmări înregistrările tuturor edițiilor emisiunii Dansez pentru tine
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de săpun. Oare nu știm deja ce are mai sfânt Vadim Tudor? Ei, bine, se pare că nu - și de aceea oamenii de televiziune îl invită în continuare să ne lumineze calea. Care să fie explicația faptului că suntem astfel prostiți pe față, fără nici o tresărire? Poate pentru că și nouă ne place starea aceasta de dulce amnezie? (2010) Scrisoare de amor Dragă Domnule Felix, Deși numele meu conspirativ este Otilia, vă mărturisesc că nu miați fost simpatic dintotdeauna. Vă vedeam din
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
motivele pentru care un personaj iremediabil compromis ca Bogdan Chirieac este în continuare pus să arbitreze și e oferit telespectatorilor drept reper al imparțialității. Unul este evident: mulți jurnaliști își desconsideră publicul șil cred redus mintal, fără memorie, ușor de prostit. Poate că unii telespectatori chiar așa sunt, dar, în cazul acesta, mi se pare dea dreptul imoral să profiți de handicapul lor, în loc săi ajuți să șil depășească. Apoi, invitarea lui Chirieac, în continuare, la televiziuni dovedește că nu e
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
carei dau credibilitate. În al doilea rând, șia construit un personaj cu priză la public. Prin el, Cristian Tudor Popescu transmite ideea că e un om din popor și pentru popor, veșnic nemulțumit de felul în care cei mulți sunt prostiți și împilați. (Veșnic, pentru că frustrările celor mulți sunt, la rândul lor, veșnice.) De-aici încruntătura, rictusurile sarcastice (trebuie să recunoș tem că îl ajută și fața foarte mult - osoasă, mobilă și expresivă; închipuiți vă un rubicond în rolul „durului“ Popescu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
se deghizeze nenorociții una-două, nici ce caută șeicul arab în România, nici ce e cu turcu, nici ce-i cu pistolu. E partea care mi-a plăcut cel mai mult : parcă toți scenariști, actori au înnebunit subit ori s-au prostit sau și una, și alta. în rest, totul e de plâns. Ce tristă fascistă... în Ce lume veselă..., ultimul film al veteranei Malvina Urșianu, o doctoriță oftalmoloagă (Tamara Crețulescu, jucând ca-ntr-o telenovelă) pune ochii la propriu pe-un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mai înainte. Am purtat discuția astfel încît să te fac să mărturisești că tu i-ai spus Brîndușei că ai fost la mine în cameră, că tu ești martorul de care mi-a vorbit ea... Ce?! strig eu. Te-ai prostit și tu?! Cum îți închipui c-aș face lucrul ăsta!?! O aud pe Cristina cum rîde încet în receptor: Mă temeam totuși, Mihai... Singurul lucru de care m-am temut, crede-mă! N-aș fi vrut să descopăr că și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la care n-am participat... Nici la premiera de alaltăieri, de la teatrul din localitate, nu am fost și nici filmul cu desene animate Albă ca zăpada de Walt Disney, care a rulat pînă azi nu l-am văzut... M-am prostit! Nici măcar la vernisajul expoziției prietenului meu Cetină nu am fost prezent. Ca să nu-mi mai amintesc că nu am scris un rînd!... Intru în farmacia de lîngă complexul alimentar, farmacie cu program permanent, cu gînd să-mi iau aspirine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Mangalia? În orice caz, gânduri bune lui Menaru (mai aștept și acum comorile promise), lui Muedin și „terenului meu de casă“. - Aici mă plictisesc în lege. Viața îmi stârnește prea puțin interes. Fac treburi casnice, mă afund în rutină, mă prostesc. Citesc foarte puțin, nu mai scriu, n-aud vorbindu-se decât despre bani... Și mă plictisește să aud vorbindu-se despre ceva ce n-o să am niciodată. Trebuie să lupt îngrozitor ca să mă întorc la Paris. Unde mi e viitorul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pentru suferințele viitoare. Eu, dacă te-aș avea lângă mine, cred că aș suporta și mai greu situația, fiindcă mi-ar fi frică de orice pentru tine. Așa, singură, am învățat arta de a fi ipocrită, mincinoasă, lașă, slabă; mă prostesc. Dar tu, floarea mea de deșteptăciune, de zâmbet și de frumusețe, să crești liberă și bravă pe pământul francez cel atât de iubit. Să-l ferească Dumnezeu de a cunoaște ceea ce cunoaștem noi așa de adânc, până la drojdia suferinței. Nu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cred că el e. Suze mă privește iscoditor câteva clipe, apoi pare că a luat o hotărâre bruscă. Am înțeles, zice, lăsându-și whisky-ul jos. Mă duc să arunc buchetul. — Poftim? Mă uit la ea uimită. Suze, nu te prosti. Nu e încă momentul să-ți arunci buchetul. — Ba da! Îl arunc când vreau eu. — Dar trebuie să-l arunci când pleci în luna de miere! Nu-mi pasă, se încăpățânează Suze. Nu mai pot să aștept. O să-l arunc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ce vrei! N-am de gând să te las să crezi că sunt ahtiată după banii lui Luke! Înșfac stiloul de pe masă și încep să-mi scriu semnătura pe prima pagină, atât de tare că perforez hârtia. — Becky, nu te prosti! exclamă Luke. Mamă... — Nici o problemă! Semnez orice nenorocită... de porcărie de... Roșie ca focul la față și cu ceață pe ochi, dau pagină după pagină, semnând iar și iar, fără măcar să-mi arunc cea mai mică privire la textul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să dai telefon. Și să-ți anulezi nunta de la New York. — Sun mai încolo, spun. Hai, du-te cu moașa. Sună acum. — Acum? Mă holbez la ea. Dacă nu suni acum, n-o să suni niciodată! Te cunosc, Bex! — Suze, nu te prosti! Tocmai naști! Hai să ne punem prioritățile în ordine, da? — Nasc după ce suni! spune Suze încăpățânată. Au! Se crispează brusc. Iar a început. — OK, spune moașa calmă. Respiră... și încearcă să te relaxezi... — Dar nu mă pot relaxa dacă ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ia la picior spre scara rulantă, aproape alergând, Laurel îmi înconjoară umerii cu brațul. — Becky, ești un înger, îmi spune cu căldură. Nu știu cum aș putea să te răsplătesc vreodată. Dar, orice dorești, nu trebuie decât să-mi spui. Nu te prosti! sar imediat. Am vrut doar să te ajut. — Vorbesc foarte serios! — Laurel! — Insist. Spune-mi ce vrei și o să am grijă să-l primești până la nuntă. Nunta mea. E ca și cum cineva ar fi deschis brusc o fereastră și în cameră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În revista pe care o edita la Viena, Die Fackel <endnote id="(88, pp. 324, 245 și 287)"/>. Cu tot catolicismul ei, Austria devenise o piață Înfloritoare pentru prostituție. Înainte de căderea Imperiului Habsburgic, numai la Viena operau 40.000 de prosti tuate de toate națiile (Înregistrate legal erau doar 7.000), dintre care foarte multe erau minore <endnote id="(420, p. 149)"/>. În 1933, Adolf Hitler Însuși s-a referit extrem de acid la prostituția și proxenetismul practicate de Ostjuden la Viena
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
b.j. Ne-am Împrumutat, vai de capu’ nostru... Scopul a scuzat dintotdeauna mijloacele folosite pentru atingerea lui chiar dacă a fost nevoie și de milioane de cadavre, dacă e să ne luăm după nociva doctrină nazisto-fascisto-comunistă sau hitleristo-musolinianomarxisto-leninisto-stalinisto-dejistă. Ca să mai prostească pe câțiva cu scamatoriile lor tovărășești, capii CDE Huși au recurs la fel de fel de șiretlicuri, unele extrem de costisitoare numai dacă ne gândim la faptul că În anul 1949 circula leul stabilizat egal cu 20.000 din cei vechi. Practic, fusese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]