2,509 matches
-
nelămurită, un chip pierdut, anterior, și care doar în jocul ciudat al "acomodării" privirii pare a reface distanța temporală. Curioasă este sugestia de ralenti și mișcare accelerată a imaginii, corespunzînd, firește, substanței temporale a văzutului. Femeia se ivește "cu aerul provincial, așa cum o cunoscusem la prima noastră prezentare, și pe care îl mai descopeream cu delicii extrem de rar. Găseam o savoare nu din transformarea Ioanei (...), ci cînd o revedeam întoarsă la felul ei prim, naiv și prăfuit, cum ieșise din liceul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
În mod deosebit În domeniul olăriei așa cum o atestă săpăturile din așezările de la Săcelu, Cătunele și Bumbești-Jiu sau din castrele Bumbești-Jiu, Porceni și VÎrtop. İnfluențele autohtone apar surprinzător În inventarul material care dau la iveală principalele aspecte ale vieții economice provinciale, dominată de agricultură și meșteșuguri, sau, În cazul așezărilor rurale de Îndeletniciri casnice. În același timp descoperirile arheologice și cercetările efectuate, dovedesc receptivitatea autohtonilor la tehnica și cultura superioară a romanilor. Gorjul, ținut al Daciei romane, a fost martorul direct
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ca orice poet simbolist, Bacovia apelează la simboluri, sugestii, corespondențe, muzicalitate, prozodie și valorifică teme și motive simboliste : starea de nevroză, poezia târgului, condiția poetului și a poeziei, motivul singurătății, culorile și muzica etc. Bacovia vine cu universul lui, orașul provincial, în tonuri cenușii, cu voluptatea morții, a dezagregării; peisaj întunecat, decor halucinant, stări depresive, "sfârșit continuu" (I. Caraion). Atras în special de simbolismul decadent (Verlaine, Rimbaud, Baudelaire, Rollinat, Jean Moreas), Bacovia e dizarmonic, într-o atmosferă caracterizată prin neliniște, spaimă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu ploi lungi și reci, abatoare, ospicii, cazărmi cu fanfare militare, absurd și deznădejde. Volumul Scântei galbene înfățișează burguri medievale, voievozi în haine violete. Cu voi și Stanțe burgheze aduc din nou în prim-plan deznădejdea poetului, crisparea sufletească, orașul provincial, descompunerea, mizeria, preferința maladivă pentru toamnă. În universul bacovian plouă obsedant, rece, dezolant, toamna e mohorîtă, tuberculoșii sunt melancolici, decorul e macabru (Nervi de toamnă), toamna și iarna se amestecă, singurătatea e apăsătoare, târgul pare un cimitir, zăpada acoperă totul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
societate și își "mobilează" universul poetic, mai totdeauna, cu fecioare tuberculoase, parcuri solitare, plânsul, golul, umezeala, răceala, nevroza, culori (negrul, cenușiul, galbenul, violetul, roșul), orașul de provincie somnolent, amante care ascultă în grădini fanfara militară, vântul în piața dezolantă, plictisul provincial, dezagregarea sufletească, nervii, ploi țârâitoare, monotonie. Toamna este anotimpul ftizicilor, parcurile sunt devastate, amanții bolnavi și triști fac gesturi ciudate, un nebun răcnește în grădina publică, un palid visător s-a împușcat, delirul are efecte fatale: Pe drumuri delirând/ Pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
statui feminine" (În parc); d. Orașul văzut ca un muzeu al figurilor de ceară: "Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul pustiu" (Panoramă) ; 2. Nevrozele se produc în odaia obscură, înecată în fum și-n aburii cafelei, în orașul provincial cu ploi târâitoare, umbre negre, tristeți autumnale, muzică funebră; 3. Moartea este o obsesie, o stare de disperare, de degradare senzația de funebru este permanentă în lirica bacoviană: "Sunt câțiva morți în oraș iubito/ Chiar pentru asta am venit să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale). În ultimele capitole se referă la diferite orientări din epocă, între care, critica lui Zarifopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu; proza memorialistică și documentară, noul roman citadin, literatura feminină, poezia profesiunilor, eseniniștii, poeții provinciali și tineri, noua generație cu filosofii neliniștii, aventurii și experiențelor (Pârvan, Blaga, Nae Ionescu) și romancierii gidieni (Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban). Opera lui Mihai Eminescu În Viața lui Eminescu, G. Călinescu a demonstrat că este un om de gust
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
modernizarea a pătruns la noi la începutul secolului al XIX-lea și a favorizat apariția unui fond modern. În viziunea sa, formele își creează fondul; susține schimbul de valori (sincronismul) și integrarea literaturii într-o formulă estetică viabilă depășirea "spiritului provincial", mutațiile esențiale în plan tematic și estetic, trecerea de la o literatură cu o tematică rurală, la o literatură de inspirație citadină, cultivarea prozei obiective, evoluția poeziei de la epic la liric, intelectualizarea creației literare, dezvoltarea romanului autentic, aplicarea criteriului estetic în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1936, 1942); Divanul persian (1940); Ostrovul lupilor (1941); Țara de dincolo de negură (1926); Hanu Ancuței; Împărăția apelor (1928); Nicoară Potcoavă (1952); Anii de ucenicie (1944); Fantezii răsăritene (1946); Nada florilor (1951). Direcțiile prozei sadoveniene: a. Lumea târgurilor, plictisită de existența provincială; b. Viața oamenilor simpli, cu "dureri înăbușite"; c. Poezia naturii și istorii "cinegetice"; d. Proză memorialistică și scrieri de război; e. Romane de evocare istorică. M. Sadoveanu nu este un tip laborios, ci unul spontan care trece materialul direct în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
intrigilor politice. În viața publică de provincie intervine un fragment din viața publică a centrului, a capitalei. Prin intermediul acestui intrus care apare în piesă în calitate de candidat desemnat de centru, dramaturgul arată mijloacele de parvenire în funcții publice la nivel local, provincial și central. Încă o dată, Caragiale reușește să extindă satira, cuprinzând într-o situație și un personaj oarecare, semnificații și împrejurări generale, tipice. Agamemnon Dandanache este, fără îndoială, un șantajist, mai crud chiar decât Cațavencu, în ciuda apariției sale. El ajunge în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
i-au imputat tocmai acest "amestec incoerent de realitate și închipuire", considerându-l drept principala cauză a "eșecului"6 cezarpetrescian). Însăși descrierea mediului citadin, cu care se deschide nuvelă, anticipează viitoarea degradare prin eversiune a protagonistului; descindem în același oraș provincial, similar cu cel din Paianjenul negru sau Omul care și-a găsit umbră. Toate, peisaje citadine oferind variante ale unui scenariu spațial prin care autorul-regizor intenționează să restituie viziunea unei lumi fizice în prăbușire, care să anticipeze, prin dublare, decăderea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Age of Louis XIV, Din cauza cenzurii aplicată de rege asupra publicațiilor, scrisoarea teologului François Fénelon nu a fost făcută publică, dar apare menționată în lucrarea Lettres de Louis XIV et de divers personnages...Quelques documents inédits relatifs à l'administration provinciale sous Louis XIV, publicată în 1881 în Caen, vol 8, pag.4o,,Poporul dumneavoastră, Sire, pe care ar trebui să-l iubiți ca pe proprii copii și care v-a fost mereu atât de devotat, este pe cale să moară de
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
ușor și mai des,"203 devine în Vizuina luminată ,,o insula proprie și secretă, un oraș al meu viu și animat, înconjurat de tot mucigaiul și întunericul plin de noroi ale ulițelor ce se strecurau printre case în orașul meu provincial"204. Toate aceste spații fie că este vorba de pivnițe, ca aceea unde naratorul-personaj este dus de Walter, fie că este vorba de poduri ca cel din casa Weber sau din casa bunicului său, de subsolul scenei, de sala cinematografului
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
moravurilor, ambianțelor și tipologiilor oferite de Italia zilelor noastre, portretizate incisiv și memorabil. Forța stilistică a autoarei rezidă în vizualizarea exactă, chirurgicală și totuși mereu în răspăr, a miilor de detalii fizice, anatomice sau de contrast ținând de mediul urban, provincial, felurite interioare și climate. Fapt e că naratorul-protagonist are oroare de previzibil, formalism și prefăcătorie, drept care le denunță ori de câte ori are ocazia, fie că e vorba de felurite cupluri puse sub o lupă satirică și chiar caricaturală, dar și de sentimentele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ce amintesc de "Oameni din Dublin" (Joyce) sau personaje și decupaje din narațiunile unui Maupassant sau Turgheniev (tipologia oamenilor de prisos, idealiști abulici striviți de angrenajul social), Trevor povestește cu o rece obiectivare viața și dezamăgirea afectivă a unei tinere provinciale, Mary Louise, alternând acest fir epic pre- și post-matrimonial cu cel al lungii claustrări a eroinei, pacientă într-un azil pe cale de a fi dezafectat. Supraviețuirea decentă, dar și parvenirea socială sunt principalele tendințe ce însuflețesc aparent liniștita viață a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
spaniole". Cortès și monarhia stărilor / 100 4. Monarhia și Adunările de stări în condițiile divizării politice: Imperiul german și Italia / 106 4.1. Imperiul germa / 107 4.1.1. Reforma instituțiilor / 114 4.1.2. Dualismul constituțional: Stări și Diete provinciale / 117 4.2. Particularități în raporturile monarhiei cu Adunările de stări în Boemia, Moravia și Silezia / 119 4.3. Adunări de stări în Țările de Jos / 128 4.4. Confederația helvetică / 133 4.5. Statele italiene / 136 4.5.1
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regimul de stări. Partajul contractual al suveranității a determinat dese fluctuații în raporturile stabilite între monarhie și stările privilegiate, relevând alternanța perioadelor de supremație ori de echilibru instabil. Un rol decisiv în cadrul acestor raporturi l-au avut adunările regionale și provinciale în sens pozitiv sau negativ fără a lipsi hotărârile majore de solidaritate impusă de momentele grave (amenințarea externă, în mod deosebit, cu excepțiile pe care le vom evidenția). Autorul I. STĂRILE ȘI ADUNĂRILE LOR REPREZENTATIVE. MONARHIA STĂRILOR 1. Originea Adunărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din secolul al XVI-lea, Jean Bodin 46. Preluând modelul clasic aristotelic 47 al formelor de guvernare, Bodin susținea că monarhul, neputând să guverneze singur, dispune de un ansamblu de instituții: Consiliul permanent (denumit Senat sau Parlament), Stările Generale și provinciale, funcționari, toate aceste instituții desfășurând activități cu caracter statal în numele Coroanei. El a rămas adeptul menținerii, deși sub control regal, al stărilor și Adunărilor reprezentative ale acestora. Tot Bodin menționa ca atribute ale suveranității puterea legislativă, executivă, judecătorească, puterea de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pozitiv, în sfat și ajutor. Nici un senior nu putea decide în probleme majore fără să fi luat "sfat": comitatele engleze (shires) aveau o adunare care în timpul regelui Edgar (959-975) se întrunea de două ori pe an, în prezența comandanților regali provinciali (ealdermen) și a episcopului, pentru a discuta cele mai importante probleme ale regiunii 85; o mărturie de la sfârșitul secolului al X-lea relevă că Hugues Capet se adresa astfel, în anul 980, vasalilor săi adunați pentru a delibera: "Eu vă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
I: cei doi stâlpi ai "libertății spaniole", Cortès și ayuntamientos nu mai aveau forță. Dimpotrivă, în Imperiul german nici chiar încercările de reformă a instituțiilor (1500-1502 și 1521) nu au putut destrăma solidaritatea stărilor, pentru a duce la subordonarea Dietelor provinciale (Landtag)115. Este evident că în țările unde autoritatea monarhiei s-a consolidat (Anglia, Franța, Spania), Adunările de stări au decăzut. În altele, în special din centrul și răsăritul Europei (Imperiul german, Polonia, Ungaria), echilibrul s-a rupt în favoarea stărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
demnitate în stat. În reprezentare criteriul fundamental rămâne cel social. O serie de alte criterii, între care tradiția, cunoașterea obiceiului țării (consuetudo terrae), privilegiile, decretele regale, scrisorile de convocare, Cartele și Pacte, modalitățile de alegere și puterea delegaților în adunările provinciale/regionale și locale/orășenești, conturează imaginea realității în reprezentare. 2.1. "Democrație" și consimțământ Autoritatea subzistă când este organizată în așa fel încât, fondată pe adeziunea celor ce îi sunt supuși, își arată compatibilitatea cu libertatea lor. De la canonicii Evului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cel cronologic și al structurii stărilor. Criteriul teritorial permite clasificarea Adunărilor de stări în tipurile: generale, provinciale/regionale și locale/orășenești. În majoritatea țărilor europene au funcționat, alături de adunările convocate pentru întregul teritoriu aflat sub jurisdicția suveranului, Adunări de stări provinciale și locale. Cele trei tipuri de Adunări de stări astfel constituite se regăsesc în Franța, Polonia, Boemia, Ungaria etc. În provincii, alături de propriile Adunări de stări, funcționau adunările locale ale nobilimii sau orașelor, ori constituite în cadrul "universităților". Și în Transilvania
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
VIII-lea. La 1 august 1314, tot la Paris, el convoca în cu totul alt scop Statele Generale, prevestind viitorul principal atribut al Adunărilor de stări: votarea subsidiilor în vederea viitorului război 142. Din acel an Statele Generale și, ulterior, cele provinciale și-au exercitat dreptul de a aproba impozitele, întărindu-și în acest fel prestigiul și poziția față de rege: se năștea ideea controlului regalității. Alături de Statele Generale au funcționat State provinciale sau regionale: Statele Generale din Nord și cele din Sud
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
război 142. Din acel an Statele Generale și, ulterior, cele provinciale și-au exercitat dreptul de a aproba impozitele, întărindu-și în acest fel prestigiul și poziția față de rege: se năștea ideea controlului regalității. Alături de Statele Generale au funcționat State provinciale sau regionale: Statele Generale din Nord și cele din Sud, din Languedoïl și Languedoc. Când regele prevedea o posibilă opoziție a stărilor în adunarea Statelor Generale, le fracționa pe provincii (États fractionés) sau acorda Statelor provinciale dreptul de a hotărî
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Generale au funcționat State provinciale sau regionale: Statele Generale din Nord și cele din Sud, din Languedoïl și Languedoc. Când regele prevedea o posibilă opoziție a stărilor în adunarea Statelor Generale, le fracționa pe provincii (États fractionés) sau acorda Statelor provinciale dreptul de a hotărî în privința participării și reprezentării 143. Regii Franței au înțeles că alegerea delegaților stărilor privilegiate trebuia făcută din cadrul unor circumscripții delimitate arbitrar, pentru a echilibra poziția monarhiei față de acestea. Deputatul nu trebuia să apară ca reprezentant al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]