3,810 matches
-
Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități. Măcinarea semințelor se făcea cu ajutorul râșnițelor sau cu bolovani din piatră (Oncești, Valea Mare-Dumești, Dodești). Numărul mare al instalațiilor de foc este strâns legat de înmulțirea gropilor de provizii (majoritatea pregătite împotriva umezelii, fie prin arderea pereților sau prin căptușirea cu nuiele) din așezări și implicit a producției de cereale. Alte obiecte legate de agricultură sau viticultură, grădinărit sunt cosoarele, cu dinte ori fără dinte, unele cu posibilitatea de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
străpungătoare), piatră (cute), unelte din fier (cuțite, un otic, un topor) ș.a. Caracteristicile materialului arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981-1983, 1986. Majoritatea materialului se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (vas de provizii din L23 - nr. inv. 16660; fusaiolă din L25 - nr. inv. 13498; unealtă de lemnărit - nr. inv. 1512), iar o mică parte la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Maxim-Alaiba 1988, p. 253-261 (inițial, așezarea de la Gara-Banca a fost încadrată în secolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VIII-IX și X-XI, potrivit ceramicii fragmentare. Amplasată pe platoul Albeștilor (200-300m altitudine), pe un promontoriu de forma unui grind, stațiunea a beneficiat de câteva sondaje (1976-1978) care au descoperit o locuință adâncită (cu ceramică în inventar) și o groapă de provizii (Gr. 1/1977), cu resturi cerealiere, din care s-au extras două loturi de semințe carbonizate; ambele complexe datate în perioada secolelor X-XI. În cazul gropii, din primul lot (1602 semințe), orzul (Hordeum vulgare vulgare și Hordeum vulgare nudum) reprezintă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
analogii, întreg materialul s-a datat în secolele VIII-IX. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1966; I. Mitrea sondaj în 1967. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (fusaiole din lut - nr. inv. 20040, 20041 și 20042; vas de provizii - nr. inv. 14070; inel din bronz - nr. inv. 14343). Bibliografie: Mitrea I. 1968, p. 257, fig. 3/3 (așezarea de la Oncești cunoscută inițial ca fiind de la Lozinca - Bacău); Florescu M., Căpitanu 1969, p. 253; Popescu 1969, p. 492; Mitrea I.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu are cum să se baricadeze împotriva mirosului. Iată-l obligat să iasă. X începe marea operațiune de curățire. întîi, imobilul în care locuiește. trece din apartament în apartament și adună, în saci de plastic, toate alimentele alterate. (Incredibil ce provizie de șuncă își făcuse domnul Kuntz !) X profită de ocazie ca să închidă și toate ușile și toate ferestrele. X stochează toate gunoaiele în stradă. Continuă cu restul imobilelor de pe strada sa. Cînd se înserează, X se oprește și contemplă cu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
se plîngă de nimic, fără să schimbe un singur cuvînt cu Vocea. munca îi face bine. mai trece un an. spală trotuarele din fața marilor magazine, spală piețele, demontează tarabele. orașul devine locuibil. Inventariază depozitele de alimente. în uriașele frigidere are provizii de carne pentru cel puțin un mileniu. Centrala electrică a orașului funcționează pe pilot automat. Crede că va beneficia de curent electric pentru încă vreo două sute de ani. În tot acest timp are mari probleme cu cele trei sau patru
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în liber-cugetător, crezi că Dumnezeu stă cu răbojul să ne ție socoteala vieții? Părintele făcu un gest de oroare și amenință pe Stănică cu pumnul: - "Pus-am gurii mele pază, când a stătut păcătosulîmpotriva mea." Marina și Otilia veniră cu proviziile și le întinseră pe masă. Părintele aruncă ochii asupra aperitivelor, se închină, făcu semnul binecuvântării și zise.: - "Caută, Doamne Isuse Cristoase, preste mâncările cărnurilor și le sfințește pre ele, precum ai sfințit mielul, carele ți-a adus ție Avel, spre
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
oi, câini sau pisici, clătinate dintr-o parte într-alta a arenei nu de strigătele metalice ale dresorilor cambrați în fireturi, ci de mormăiturile veștede ale unor ciobani încuiați la gură, negeluiți de oraș, nepreocupați altcumva decât de a devasta proviziile de băutură ale restaurantului "Hora", prin dreptul Parcului Sportiv "Dinamo", pe deasupra cofetăriei "Perla" și-a librăriei " Lumina", peste prispele reduse la doar două trepte de ciment ale aprozarelor, croitoriilor și magazinelor de mobilă, culcușite la parterul versanților formați din blocuri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe jos doar acvarii pentru mormoloci, străchini cu pământ, mai negru decât crema de ghete, pentru râme, căldărușe în care se aruncă o găină vie, iar peste ea, ca s-o ție tânără și fragedă, se presară și câte o provizie de lipitori. Pentru că - vezi tu, Chiose viermănos - asta e marea șustă îmbîrligătoare a vrăjitoarei de la noi, din cartier: șapte luni pe an ne aleargă să-i procurăm cărăbușime și verzituri. O lună se încuie să-și meșterească rețetele saramurilor. Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai la vale, alternativ, în două gropi tronconice, căptușite cu lemne, în care încingeau bolovani, îi târau, pe cetini, până la bordei și adormeau între ei, până ce cataroaiele iute se dezîncălzeau. Rgele târâia la bordei alții. Era harnic. Iute se sfârșiseră proviziile de pateu, cele două borcane de fasole cu costiță, cel cu gem, biscuiții și kilogramul de zahăr cubic. Gogo! Avea dreptate în privința lor Mandravela. Nu te puteai înțelege cu ei. N-aveau urmă de respect pentru zahărul cubic. Îl înfulecaseră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
scurte; - motivează subalternii angajându-i pe toți în procesul de soluționare; - premiază negociatorii și subalternii. Metaforic el „este ca un șobolan deștept și activ, trimite toți confrații în exterior să adune de mâncare. Fiecare aduce ce poate în vizuină. Depozitează proviziile. Le gestionează bine. Este grăsuț, mucalit și bogat”. Dincolo de jocul rafinat al cuvintelor, caracterizarea stilurilor de intervenție ale managerilor în situații de criză, în general, și ale profesorilor în situații de criză educațională, în special, poate conduce la identificarea unei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fie gata să taie porcul, era destul de frig, tocmai vremea ce se cuvenea, ce mai aștepta? Trebuie să trimiți după sare și piper și să macini ardeiul; anul ăsta e nevoie de mai mult, băiatul o să ia la el ceva provizii, ca să nu facă foamea printre străini. Rămase la fel de tăcut; don Terentio avea cu siguranță dreptate, îi spusese lucruri de bun simț și cât se poate de adevărate, totuși nu reușea să accepte plecarea lui Giandomenico; de-aici i se trăgea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
am luat-o razna. Starețul ar dori să fie înțelegător, Tommaso se bucură de bunăvoința stăpânului acelor locuri, iubitor fiind de cărți și de oameni cultivați, și nu are nicio pornire de a-l contrazice pe cel ce furnizează mânăstirii provizii și privilegii de tot felul. Ești tânăr, dorința ta de a cunoaște se va potoli, vei înțelege că Dumnezeu nu se poate coborî până a se înfrăți cu iarba sau cu un cintezoi. De ce, ce vedeți rău în iarbă sau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
N-o să ducem lipsă de nimic, stai liniștit, și-așa o să putem și noi sta de vorbă ca lumea și să ne odihnim atât cât vom dori. Bine, de acord. Au pornit cu patru trăsuri, dintre care una înțesată cu provizii. Erau însoțiți de șase prieteni ai Baronului și de tot atâția servitori care să aibă în grijă dorințele lor în timpul drumului. Un convoi vesel și zgomotos, înarmat cu toate cele pentru a face față unor eventuale întâlniri nedorite. Imediat după
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
da întâlnire în celulă cu călugărul, să vorbească cu el și să se sfătuiască, fapt la care se face complice toată lumea. N-are rost să ne opunem acestei stări. Asta de fapt și datorită faptului că în tainițele temniței sporesc proviziile alimentare și monedele de aur trimise lui fra' Tommaso, pe care conform regulamentului paznicii trebuie să i le încredințeze. Pentru noi a devenit o sursă rentabilă, să-l lăsăm deci să se perpelească și să ne furnizeze contribuția proprie, fiindcă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se îmbogățesc pe spinarea ta și basta. Și ce e rău în asta? Cu temnicerii am o înțelegere (pe care ei o respectă, m-au convins, altfel n-aș mai primi pe nimeni), de fapt cea mai mare parte din provizii și monede sunt împărțite celor săraci. Nu e bine că-i ajut și eu cum pot? A face bine mă face să mă simt folositor și nu e puțin lucru pentru cel ce-și petrece viața într-un spațiu atât
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ea dăruie prea mult îi face pe oameni niște momâi. Bine zis, părinte; pentru prima oară în viață mă simt înțeles, mă simt un căpitan adevărat. Regele meu deci știe perfect cine ești, iată de ce mi-a oferit arme și provizii, cum niciodată n-a mai făcut-o, numai și numai să te aduc la destinație teafăr și nevătămat. N-o să mai am parte de o asemenea onoare în viața mea, să discut cu un om care poate să-l învețe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
am pentru tine un examplar din Exercitationes paradoxical adversus Aristoteleos, o să găsești acolo coincidențe extraordinare cu gândirea ta. Pentru câțiva ludovici de aur, izbutiră să facă rost de o mârțoagă, destul de arătoasă, Tommaso puse deasupra desaga cu manuscrisele, cărțile și proviziile și, după ce se salutară călduros, se despărțiră cu promisiunea de a se revedea la Paris. Când șirul cu ultimele case din Aix-en-Provence se sfârși, Tommaso se simți îngrozitor de singur și avu senzația că este, cine știe de ce, alungat încă o dată
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
isprava asta, cu siguranță l-ar fi numit vampir, lemur. G. Călinescu La amiază, zidarii opriră lucrul, se așezară să mănânce și îndată apoi se întinseră să doarmă chiar de-a lungul mormintelor. Ioanide pusese și el să se cumpere provizii pentru prânz, și la propunerea lui Hagienuș intrară într-un cavou deschis, care avea o masă de tablă pentru pus flori și candelă și două bănci pentru eventualii vizitatori. Începură să mănânce, iar Hagienuș, turnîndu-le din vinul lui, făcu prezentările
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se decide, în parte, independența culturală și artistică a națiunilor europene (Regourd, 2002). Interesele Plasticitatea scopurilor politice și relativitatea lor contingentă arată că este imposibil să se dea o definiție univocă a grupării politice: Nu există scop, de la preocuparea pentru provizii până la protejarea artelor, pe care gruparea politică să nu-l fi urmărit, de câte ori s-a ivit ocazia [...]. De aceea nu putem (decât) să definim caracterul "politic" al unei grupări doar prin mijlocul ridicat, eventual, la înălțimea unui scop în sine
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Or, în nicio țară, nu se pot transmite dintr-o mână în alta mai multe produse decât există. Oricare ar fi suma de numerar și de hârtie care circulă, ansamblul debitorilor nu pot să primească mai multe pluguri, case, unelte, provizii, materii prime decât pot să furnizeze ansamblul creditorilor. Căci, să ne intre bine în cap, orice debitor presupune un creditor și orice debit implică un credit. Acestea fiind spuse, ce bine pot face instituțiile de credit? Să faciliteze, între debitori
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
face este să crească instantaneu masa de obiecte debitate și creditate. Ele ar trebui să poată face acest lucru totuși pentru ca scopul Reformatorilor să fie atins, deoarece aceștia nu aspiră la nimic mai puțin decât să pună pluguri, case, unelte, provizii, materii prime în mâinile tuturor celor care doresc. Și, pentru asta, ce își imaginează ei? Să se dea împrumutului garanția de stat. Sa aprofundăm chestiunea, căci există aici ceva ce se vede și ceva ce nu se vede. Să încercăm
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
condițiile sunt egale pentru toți combatanții." Foarte bine, nu se uită decât un singur lucru, și anume că pe acest mare câmp de război, unii sunt instruiți, căliți, echipați, înarmați până în dinți, au în posesia lor un mare tren de provizii, de material, de muniții și de mașini de luptă, ocupă toate pozițiile și că ceilalți, dezbrăcați, goi, neștiutori, înfometați, sunt obligați, pentru a trăi de pe o zi pe alta și pentru a asigura traiul femeilor și copiilor lor, să-i
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a asigura traiul femeilor și copiilor lor, să-i implore tocmai pe adversarii lor spre a căpăta o muncă oarecare și un salariu subțire. Ce! Se compară munca cu războiul! Aceste arme, pe care le numim capitaluri, care constau în provizii de orice fel, și care nu pot fi niciodată folosite decât pentru a învinge natura rebelă, sunt asimilate, printr-un sofism deplorabil, armelor sângeroase pe care oamenii, în luptă, le folosesc unii împotriva altora! Într-adevăr, este prea ușor de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acestea par destul de rezonabile în teorie, dar, în practică, nu pot să îmi scot din cap, când văd cum merg lucrurile, că, dacă printr-un fericit miracol, cantitatea de bani s-ar multiplica, astfel încât fiecare dintre noi ar primi o provizie dublă de monedă, am duce-o cu toții mai bine; am face cu toții mai multe cumpărături și industria ar fi puternic încurajată. Mai multe cumpărături? Dar ce veți cumpăra? Fără îndoială obiecte utile, lucruri capabile să procure satisfacții eficace, stofe, case
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]