1,136 matches
-
jurnal sau pagini de corespondență, articole din presa vremii, analize critice etc. De aceea, românul Florinei Iliș se citește - până la un punct - cu plăcerea descoperirii unor detalii exotice din viața și receptarea poetului, documentate atent. În același timp, însă, aceasta prozatoare extrem de inteligență - educată, cel mai probabil, la Scoala suspiciunii deconstrucționiste - știe că accesul nemediat la „miezul viu” al existenței lui Eminescu nu e decât o iluzie. Astfel încât plasează reconstituirea documentar-ficțională în râma unei conspirații marxist-leniniste din anii ’50. Mai mult
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
astfel, românul ar fi putut răsturna, prin șarja și caricatură, ticul romanțios al lui Lovinescu de a citi viață prin opera. Accesul la enigmele biografiei eminesciene mizând pe retorica lui Caragiale n-ar fi fost puțin lucru. Din nefericire, însă, prozatoarea nu mai reușește să identifice nicio soluție narativa de-a lungul a aproape cinci sute de pagini. Intrigă băltește de-a binelea prin insistența asupra unor scene lipsite de sens și de evoluție. Mai bine de un sfert din mult
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
umbra modelului printr-o creație de mare originalitate care să-l absoarbă și să-l reinventeze sunt rarisime. Nu numai Orele, romanul care i-a adus faimă, distincții literare prestigioase, o ecranizare multipremiată, dovedește afinități subtile, profunde cu sensibilitatea marii prozatoare britanice, dar și romanul de debut, O casă la capătul lumii. O stranie și târzie fecunditate: o scriitoare al cărui fiu spiritual se naște printr-un curios proces de "livrescogeneză", ieșind din găoacea romanelor ei, după jumătate de secol de
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
pomenită în titlu e una din care Fotogramele ies cu bine. În termenii debutului - de care nu trebuie să ne dispensăm nici o clipă - asta înseamnă că a doua carte promite foarte multe. Sau îndeajuns de multe cât să instituie o prozatoare - ei da ! - talentată.
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
Tudorel Urian Prozatoare reper a anilor ’80, Gabriela Adamesteanu a părut, după căderea comunismului, definitiv pierdută pentru literatură în beneficiul jurnalismului politic. A fost nevoie de paisprezece ani și cîteva dezamăgiri crunte pentru că scriitoarea să revină ( precum, în urmă cu 2-3 ani, Ana
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
în parte, care, prin asamblare cu alte fragmente, duce la înălțarea edificiului românesc). Valoarea cărții Gabrielei Adamesteanu trebuie căutată la acest ultim nivel, al prefabricatelor, al compoziției aliajului textual, al fragmentelor din care este compus românul. Salutînd virtuozitatea stilistica a prozatoarei, trebuie spus că structura narativa prea stufoasa a românului explicabila, la nivelul povestirii, în condițiile cenzurii dinainte de 1989 riscă să sufoce un formidabil subiect de proza ( dramă românului exilat care revine în țară după o jumătate de secol), o temă
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
la fel de convingătoare, chiar susținute de documente. Dacă tentativa de recuperare a lui I.M. Rașcu este justificată de creația acestuia (a încercat-o, să nu uităm, și Dumitru Micu în Istoria... sa), nu același lucru se poate spune despre Ioana Postelnicu, prozatoare prolixă, astăzi pe drept uitată. Mărturii literare este o apariție utilă din punct de vedere documentar și agreabilă la lectură, în ciuda stilului cam reverențios, pe alocuri ușor encomiastic. Distincția personală și umorul delicat care subîntind discursul fac pasabil patetismul.
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
Ovidiu Genaru Prozatoarea s-a retras, prin forța destinului, de 2 ani, la Bacău, după o carieră scriitoricească de mai bine de 6 decenii în București. La venerabila-i vîrstă (n. 18 martie, 1910, Poiana Sibiului - Vlașini), Doamna Ioana, cum îi place să
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Gheorghe Todor este și proprietarul ziarului local Mangalia care a prezentat prompt și sistematic (și, bineînțeles, favorabil!) manifestările din cadrul Târgului Estival de Carte. Ziariștii săi au intrat în concurență (loială) cu cei de la simpatica publicație Litoral, realizată de poeta și prozatoarea Aurelia Lăpușan, care și-a aruncat în luptă (gazetărească) propriii săi studenți de la facultatea de jurnalism de la Constanța. Au fost seri frumoase, decupate parcă din spațiul altei țări, cu cărți și autografe, blitz-uri și stele căzătoare, valuri de muzică
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
morți, în care cartea trenează, subliniază prin contrast calitatea artistică a întregului.) Fiindcă n-am parcurs romanul de debut al autoarei, Omulețul roșu (2004), cel de față constituie o surpriză de primă instanță. Se remarcă de îndată originalitatea și maturitatea prozatoarei. Doina Ruști reușește să desfășoare și să monteze inteligent un roman dificil ca subiect și registru de abordare, ce ar fi putut eșua cu mult succes. Eroul titular este un "pelerin prin sângele muritor", un fel de vampir ieșit la
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]
-
Geo Vasile Actriță memorabilă și perseverentă poetă și prozatoare, Cristina Tacoi oferă o impresionantă antologie de versuri selectate din opt volume publicate între 1968 și 1997, la care se adaugă un grupaj de inedite datând din 2002. Despre poezia Cristinei Tacoi s-au pronunțat critici, poeți, actori; Emil Botta
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
care le conține. Uneori, pe neașteptate, un cântec de demult, o imagine sau o vorbă o transpune, proustian, în cu totul altă lume, din alt timp. Sufletul se umple de o strivitoare melancolie, iar stilul devine cel al unei mari prozatoare. Dacă notațiile factuale au o inestimabilă valoare istorică (memoria noastră mereu capricioasă și, uneori, afectivă, are tendința să uite unele episoade foarte semnificative din perspectivă istorică sau să așeze faptele într-o altă ordine decât cea reală - de exemplu, mintea
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
băutor”), Gabriela Negreanu („a băut prea mult, ea nefiind băutoare, [și] s-a sinucis în 1995, aruncându-se de pe blocul în care locuia. Avea 49 de ani”), Ion Băieșu („alcoolul a pus hotărât umărul la moartea lui”), Maria-Luiza Cristescu („o prozatoare azi complet uitată, a murit în 2002 din cauza abuzului de alcool.”), Aurel Covaci („la moartea lui a avut și alcoolul un cuvânt de spus”). În fine, prin Mariana Marin („a murit prematur în 2003, la numai 47 de ani, tot
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
unchiul" Solomon, Maharajahul, semănînd așa de bine, peste ani, cu un anume scriitor Salman (Rushdie, sîntem lăsați să completăm...), văzut la televizor, povestitorul Farid, vorbind despre berberi. Dintr-o lume inocentă, lenevoasă, care doar se joacă de-a viteza o prozatoare cu matriță de poetă fasonează scene de basm de azi, așezînd un joben sclipicios pe creștete ce mai păstrează încă rosătura de la pălărie. Un soi de magie au ralenti, ca făcută de un Merlin cam ticăit, umple golurile de realitate
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
Doina Condrea Derer Saga pentru cititorul mileniului trei este prima judecată ce-ți vine în minte sfîrșind lectura primului roman al prozatoarei Mariolina Venezia, De o mie de ani mă aflu aici (Mille anni che sto qui, Einaudi, 2007), cîștigător al ultimei ediții a Premiului Campiello. Cele nici 250 de pagini ale sale acoperă o sută cincizeci de ani de istorie a
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
părăsită la mii de kilometri, mult invocatul trai decent. Speranța de a face pasul de la supraviețuire la o viață în paradigmele civilizației și umanului, lasă în urma ei de multe ori traume ale disperării: singurătate, înstrăinare, destrămarea țesutului afectiv, dor. Meritele prozatoarei sunt multiple, începând cu abordarea unei teme de o actualitate stringentă (chiar când citeam cartea o știre cutremurătoare m-a siderat: 4 copii au ars de vii singuri în casă, tatăl era plecat în vecini, mama lor era la muncă
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
bună pagina redactată de Adela Steflea, acorda spațiul cuvenit dezbaterilor de idei și subiectelor fierbinți ale actualității românești, dar și literaturii originale scrise de autori din zonă, consacrați sau începători. Din cea de a doua categorie, am remarcat o tînără prozatoare foarte promițătoare, Ana-Maria Androne. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre două domnișoare romanțioase, debutate de revista buzoiana, cărora orice poștă a redacției le-ar fi răspuns deocamdată nu. Mai citiți. (Mostră: "În luntrea vieții tale/M-ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
Ce m-a atras, a fost titlul de pe copertă: "Interviu cu Maria Ioana Cantacuzino, despre comunism, aristocrație și viața în exil". Oricine a petrecut câțiva ani în perimetrul literaturii române știe că numele persoanei intervievate de "Elle" este al unei prozatoare de talent, care semna cu pseudonimul Oana Orlea. N-am să fac o analiză literară a savuroaselor amintiri și mărturisiri ale nepoatei Marucăi Cantacuzino (soția lui George Enescu) și fiicei lui "Bâzu" Cantacuzino. Interviul trebuie, pur și simplu, citit, pentru că
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
Rodica Bin Considerată de "New York Times drept o conștiință publică a țării sale, prozatoarea și eseista americană Susan Sontag, reputata și pentru performanțele ei universitare în domeniul esteticii și poeticii literare, este laureata din acest an a Premiului Păcii acordat de Uniunea Librarilor Germani. Că de obicei, distincția îi va fi înmînata la 12
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
inspirat pe maestrul acestui gen literar, Eugene Ionesco. De aceea seara a debutat foarte original, după prezentarea celor care urmau să răspundă la întrebarea dacă modernismul s-a născut în România (editorul Jonas Ellerström, criticul de artă Tom Sandwvist și prozatoarea și criticul Gabriella Hakansson), prin spectacoul dadaist și lectura excepțională a actorului Christian Fex din Urmuz (în traducerea lui Dan Shafran). Actorul suedez și-a făcut loc printre scaunele numeroase strângând la piept o servietă de funcționar, plină de hârtii
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
Dumitriu, care fusese vreme de zece ani soțul ei, cu un sfert de secol mai tânăr. Suspiciunile priveau paternitatea operei celui care devenise pentru regimul comunist de la București "transfug" în Germania și Franța. Singura înrâurire pe care și-o revendica prozatoarea era aceea de a-l fi deturnat pe Dumitriu de la arta pentru artă spre arta pentru viață. Restul rămâne opera fiecăruia dintre ei. Cu P. Dumitriu, H. Y. Stahl a fost o vreme protejată de închisoare, atâta timp cât tânărul scriitor era
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
Dumitriu, H. Y. Stahl a fost o vreme protejată de închisoare, atâta timp cât tânărul scriitor era în grațiile cele mai înalte ale sistemului politic. După plecarea acestuia, datorită respingerii cenzurii, scriitoarea a rămas cu totul descoperită și a ajuns după gratii. Prozatoarea mai spune că n-a voit să scrie pentru sertar, dar n-a fost nici negrul prolificului și talentatului său soț, care s-a purtat cu ea asemenea mamei. Articolul demascator contra celui autosurghiunit, apărut în "Glasul Patriei", deși semnat
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
ca soțul său, Dumitru, să-și aducă în familie bastardul conceput cu o țigancă. Românca Voica este femeia voluntară, o expresie a luptei zoologice pentru a obține grațiile puterii bărbătești. Lumea rurală intră în modelul tematic balzacian, supus subzistenței economice. Prozatoarea știe să observe și să analizeze, dozează cu atenție realismul critic și naturalist cu psihologismul, într-un discurs epic verosimil, controlat de o matură adecvare. În Steaua robilor, 1934, romanciera realizează o explorare singulară, puternică, adâncă și inconcesivă în (in
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
și grăitoare. În Franța, Petru Dumitriu a aranjat să apară, la Seuil, în 1968, Între zi și noapte. Era în vremea "perestroikăi" - avant la lettre! - ceaușiste, sau, cum s-a mai spus, a slăbirii șurubului care controla decisiv sistemul totalitar. Prozatoarea se născuse, de altfel, în Franța, unde n-a dorit să ceară azil politic. De Franța o legau două premii literare, unul al unei reputate reviste, pentru Voica, altul, notoriu, "Femina Vacaresco", pentru Mătușa Matilda. În franceză a scris romanul
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
instituită la Polirom, A Treia Europă își continuă proiectul, început cu cîțiva ani în urmă la fosta editură Univers, de publicare a unor titluri de maximă importanță din literaturile central-europene contemporane - de data aceasta cu un roman foarte proaspăt al prozatoarei Olga Tokarczuk, tradus excelent de Constantin Geambașu cu sprijinul Institutului Polonez din București. Călătoria oamenilor Cărții, apărut în original în 1993, este o poveste a cărei atmosferă amintește pregnant de romanele lui Paulo Coelho, și în special de Alchimistul, acesta
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]