3,382 matches
-
a sărit un deget, două, de lichid, strigând, mă-sa-n cur de viață, că-i nedreaptă, bietul taică-su era silit să se otrăvească cu spirt verde, pe când el dădea cu litra pe gât cea mai bună pălincă de prune, mai are și acum rucsacul plin de sticle, dar nu-i bai, de-acum o să fie altfel, s-a sculat în picioare, a întors sticla cu fundu-n sus, vărsând-o cu atâta furie, încât era să și cadă de vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Scoate puiul și pune-l pe platou... și acoperă-l. Trebuie să rămână cald... Acum înclină ușor tava. Vezi picăturile alea mari de grăsime care plutesc la suprafață ? Trebuie să le scoți cu lingura. În timp ce vorbește tocmai termină plăcinta de prune. Presară foaia de deasupra cu unt și o bagă rapid la cuptor, după care culege din zbor o cârpă și șterge masa. Am urmărit-o toată ziua cum se mișcă iute și precis prin bucătărie, gustând din toate felurile, complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
parte. Aș putea să stau aici toată noaptea. În clipa în care masa se apropie în fine de sfârșit, îmi dreg glasul. — Iris, vreau doar să-ți mai mulțumesc o dată. — Mi-a făcut plăcere. Ia o gură de plăcintă de prune. Întotdeauna mi-a plăcut să dau ordine și indicații prețioase. — Serios, îți sunt foarte recunoscătoare. Nu știu ce m-aș fi făcut fără tine. — Weekendul viitor o să facem lasagna. Și gnocchi ! Iris ia o gură de vin și se șterge cu șervetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
lui. Mobilul sună de câteva ori, apoi se opri brusc. Bătrânul privea prin ușa larg deschisă a cizmăriei dincolo, peste străduță. Forfota obișnuită a unei dimineți de vară. La pâine se formase coadă. Nu venise mașina. Bătrâna cu găleata de prune, chircită pe trotuar, cântărea unei fetișcane câteva fructe într-o plasă de plastic roăie, cu chipul prefectului Soporan imprimat. Și sloganul lui electoral: „Cu mine veți trăi bine!“ Țiganca de alături își agita eșarfele date la „juma de preț“. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a fi servit la mâncatul unor sarmale. Am deschis frigiderul. Am văzut două cutii cu margarină, o sticlă de Cola umplută cu vin, o oală cu sarmale aproape râncede, o altă oală de ciorbă, cinci borcane începute cu gem de prune și diverse batoane de ciocolată. În congelator am descoperit o cutie albastră, de carton, care avea pe alocuri pojghițe subțiri de gheață. Era sigilată, așa că am scuturat-o ca să-mi dau seama ce ar putea fi înăuntru. Sunetul și greutatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mesei noastre. — Ne puteți aduce un alt rând de beri, vă rog, și niște orez prăjit cu ou? spusei eu. Recăpătam gustul pentru socializare cu o ușurință care mă speria. O, dar mai târziu poate iau și niște vin de prune 1. Frâu liber exceselor mele. Capitolul șasetc "Capitolul șase" — Și aceasta, spuse Bez cu o mândrie care mie mi se păru exagerată, este platforma de servicii. Era o galerie îngustă, care se întindea de-a lungul unui perete, cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în lume, să ne slujim poporul, fiecare cum poate și cum crede. S-au așezat în grădină, sub un nuc uriaș, au mâncat pâine proaspătă, slănină și brânză cu ceapă și-au închinat cu câte un păhărel de palincă de prune. Pierduți în vorbe nici n-au băgat de seamă că Dumnezeu acoperise cerul cu o pătură neagră, numită noapte. Ioniță a deschis un su biect - politica. După ce s-au contrazis ei o bună bucată de vreme vorbind despre nepăsarea poli
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
U Ursul umblă furios, Mormăind în sus și-n jos. -Ce-ai, măi urse - frățioare? Ce te doare? Oare vrei Miere din știubei? Suc de zmeură să bei? Înghețată de agrișe Sau plăcintă de măcrișe? Poate vrei să-ți dau o prună, Moșule, cu blana brună? -De nimic nu-mi este dor, C-am un ghimpe în picior. Mor, mor, mor. V Varza s-a-ntâlnit cu barza Lângă-o brazdă de mărar; Și cum calcă barza rar Varza-i spune: -N-ai ca mine
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
mea. Am alte responsabilități. În timp ce vorbea, Alice s-a simțit ușor trasă de fustă de ceea ce fusese cândva ambiția ei. A ignorat-o însă. — Da? Șefa de la Resurse Umane și-a bătut gura ridată, vopsită cu un ruj de culoarea prunei, cu un pix imprimat cu „Revistele Intercorp sunt serioase“. Ăsta e vechiul scenariu cu ultima șansă, așa-i? Alice a privit-o calmă. — Ce vreți să spuneți? Acritura a zâmbit. Cred că știi la ce mă refer. În jur de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ca ceara și cu mâinile pe piept, iar lăutarii cântau „Ia-ți mireasă ziua bună”... Nu plângea nimeni, toți erau veseli și peste măsură de beți. I se oferi o sticlă, o duse la gură și înghiți... Țuică. Bătrână. De prune. Nu știu ce să zică. Casă de piatră? Monument funerar de piatră? La cât mai multe pomeni? Îl trase o femeie grasă de mânecă. Era fardată strident, cu coafura numai „sarmale” și îi atârnau dizgrațios vreo trei rânduri de gușe... - E intrarea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
pe prispă, ori mai pe alături, iar stăpânii casei, În iarbă, dincoace de poartă. Și, tot din dimineața ce a urmat, a Început, de fapt, și concediul nostru adevărat. Și, când mă gândesc, la parfumurile din șipurile alea, parfum de prună, parfum de caisă, parfum de vișină, parfum de cireașă, parfum de pară pergamută, parfum de coacăză, parfum de mură, parfum de frag de pădure, doamne, când mă gândesc, parcă-mi vine să vărs o lacrimă, spre veșnică ținere de minte
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
o altă fază. Superioară. Aceea a trântirii gâtului sticlei de ceva tare, pentru a i-l sparge. Nici așa nu curgea nimic. Au trecut și la spartul sticlelor. Au găsit În ele ceva ca un magiun. Ca un magiun din prune. L-au dus la nas, la gură. Bun. L-au mestecat și l-au Înghițit. Oho, și mai bun! Și s-au Îmbătat, cam toți, cei care-au gustat câte oleacă, și, după ce s-au Îmbătat, au umplut curtea, ca
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Pascalopol și Otilia se așezară alături pe o bancă, iar Felix, pe cealaltă dimpotrivă. În loc să aștepte mâncarea, Otilia mușca dintr-un măr mare, găsit pe o tipsie încărcată cu fructe, gustând suplimentar câte un bob de strugure și câte o prună. - Domnișoară Otilia, o mustră Pascalopol, iar nu eșticuminte. Ai să te-mbolnăvești! Otilia făcu semn că nu, cu gura plină, și, întorcîndu-se, se așeză călare pe bancă, cu fața spre Pascalopol. - Ce păcat că nu e aici cocoana Aglae, să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu toarte cât toate zilele, iahnie fierbinte de fasole, iahnie fierbinte de fasole sau iahnie fierbinte de fasole. Dacă nu tu, ci oamenii bucătăriei înnebuniseră, riscai să fii atins, la rumegător, și cu cîte-o porție babană de compot fierbinte de prune. Asta depinde de cât de bine spoisei copaci. Dacă freza pe care o făcusei poianei ieșise destul de acceptabilă ca Mandravela să poată scoate vreodată poiana aia în lume. Sau dacă Mandravela însuși nu se apuca să le testeze progresele în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și dezinvoltura cu care și-ar exercita meseria un spărgător de coduri profesionist. Ba era mulțumit. Ba nu era mulțumit. După un timp, nu mai fu deloc mulțumit. Mătură, în afara colii, toate ciudatele jetoane (cu aspect, tot mai deranjant, de prună uscată), reasamblîndu-le, după o vreme, pe perechi. Acum parcă îi sugerau ceva. Realiză o ultimă rocadă. Șezu, iarăși, îndelung nemișcat. Și apoi, slalomând, cu vârful aceluiași creion, urmărind formele firimiturilor acelora de carne, Ho diábolos trasă și contură fiecare nervură
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vechi. - Huo! Na pagubelor! strigă nevasta și aruncă bolovani după ei. Ceata se împrăștie. Se strânse apoi mai departe. Gunoierii beau țuică, plescăind din buzele arse de tutun. Sticla trecu din mână în mână. În jur se răspândi mireasma de prună veche, dulce-amăruie. Cel mai bătrân sorbi de-a-n picioarele, ștergîndu-și barba cu mâna lată și păroasă. Muierea se uita la el, așteptîndu-și rândul. Le puse dinainte blide de tablă în care aburea o fiertură. Nu mai vorbi nici unul. Mestecau repede
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
suna de câte ori intra cineva. Zgomotul vocilor amestecate, mai puternice sau mai scăzute, îi dădea o amețeală plăcută. Parcă toată casa era plină. Adunătura pestriță se însuflețea pe măsură ce le împărțea mai multă băutură. Mitilicul aromea. Aburii de rachiu miroseau adânc, a prună, ca un parfum vechi, amestecîndu-se cu fumul de tutun, tare și iute. Lumina se încenușa și rafturile abia se mai vedeau. Clinchetul paharelor ciocnite, izul de vin risipit pe mesele de fag, toate o făceau să fie veselă fără să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o dete pe limba lor: Păi, m-am ușchit de la armată, măi, măi, Pentr-un puișor de fată, măi, măi. - Așa! se însuflețiră pungașii. Chelnerii cărau fripturile, nu mai isprăviseră cu mîncatul.Vinul aburise paharele înalte și străvezii. Avea culoarea prunei brumării și le era mai mare dragul că trăiesc, că sânt liberi și că petrec. Când s-au mai matolit, a început Gheorghe să-și aducă aminte. Îl întreba Bozoncea: -V-au bătut, mă? - Pe săturate. Râdea Stăpânul. - Va să zică, a învățat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cocoșată râse, dezvelindu-și dinții galbeni și rari. Z86 - Că doar nu ți-o fi rușine! - În fața mortului? - Ce dacă?! E gata! N-aude, nu vede. Dumnezeu să-l ierte! Spune. - Coană Aglaia... - Spune, apăsă cocoșată. Te zdruncina? * -Oho... - Cu pruna asta a lui? - Cu. - De-aia umblai tu după alde Tilică? Ia vezi apa aia! Florica fugi sumețindu-și mânecile. Ridică ușor căldarea de pe foc. Turnă în albie. Căută săpunul și ștergarul să le ducă vecinei. Aburii se ridicau deasupra, fierbinți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
laxative, unele sunt mai eficiente decât altele din acest punct de vedere. Printre acestea se numără caisele, migdalele, vinetele, sfecla roșie, morcovul, cireșele, spanacul, smochinele, căpșunile, zmeura, lăptuca, pepenele galben, măslinele, portocalele, perele, piersicile, roșiile și, bineînțeles, nu puteau lipsi prunele naturale și cele uscate. Puteți beneficia de proprietățile laxative ale acestora, consumându-le sub diferite forme. Fie că le veți consuma crude ori le veți transforma în sucuri sau compoturi, tocană sau ciorbă, efectul este același. Însă, dacă starea dumneavoastră
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
o linguriță) de rozmarin la 250 ml (o cană) de apă și se lasă la infuzat 15 minute. În afară de plantele medicinale există și alimente cu un efect benefic asupra ficatului și vezicii biliare. Dintre fructe putem aminti merele, căpșunile, strugurii, prunele, ananasul, portocalele, grepfruitul și rubarba. Dintre legume, ficatul și vezica biliară apreciază mai ales varza, lăptuca, sparanghelul, avocado, roșia, fasolea verde și țelina. Dar dintre toate, se evidențiază două alimente eficiente în curățarea ficatului și a vezicii biliare: anghinarea și
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
urina eliminată are un aspect anormal? Răspunsul este simplu: orientați-vă înspre numeroasele substanțe diuretice care se află în jurul dumneavoastră. Le veți găsi atât în fructe și legume, cât și în plantele medicinale. Fructele cu un puternic caracter diuretic sunt prunele, grepfruitul, merele, cireșele și pepenele galben. Legumele cu efect diuretic sunt țelina, vinetele, dar și varza, mărarul, ceapa, porumbul și prazul. Toate aceste alimente pot fi integrate în mod natural în alimentația dumneavoastră, pentru a vă ajuta organismul să profite
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
Toți s-au așezat pe jos, aproape turcește, Femeile dau peste mâna copiilor care n-au răbdare. Apare țârcovnicul, lumea se ridică-n picioare, cinstind intelectualul, Se aude troznet de oase rupte de muncă. Se-ncepe de la țuică, simți mirosul prunei, De-asta nu te doare capul, chiar dacă n-ar fi binecuvântată de sfinția-sa popa Niță, Care a venit în sfârșit oțărât, are necazuri c-o mejdină, A lăsat stânjenul lângă clopotniță și-a slobozit pomana. Stingeți lumânările că se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
unei categorii inferioare, este Înfumurat și umblă cu „obrazul tras”. Urzica este și mai năpăstuită: mereu necăjită și contestatoare (zbîrlită). Poemul adună Într-o ingenioasă fabulă un număr mare de specii: Gutuia, Chitra, Lămîia, Cireașă, Vișina, Zarzăra, Părul, Mărul, Coarna, Pruna, Migdalul, Usturoiul, Strugurele, Piperul, Ienibaharul, Chimenul, Molotrul, Cimbrul, Mărarul, Capera, Măslina, Ciuperca, MÎnăterca, Mazărea, Năutul, cuvioasa Linte, postnica Fasole, Castravetele, Agresele, surorile Coacăzele, ghebosul Roșcov, Smochina, Curmaua, Castana, Stafida, Ceapa cu douăsprezece haine de dimie, Ridichile, unchiul Nap, mătușa Sfecla
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mă trezeam adesea plângând, revenindu-mi însă imediat, fericit că nu mă aflam pe fundul prăpastiei. Prietenii țineau tare mult la mine; inventam jocuri, povesteam tot felul de basme, eram căpetenia celor ce dădeau iama prin livezi după smochine, migdale, prune. Ne ghiftuiam de minune și alergam cât ne țineau picioarele, desculți. Geronimo, taică-meu, bombănea, asta numai dacă i se plângea mama vitregă. Devenea de-a dreptul sever și o dată m-a bătut fiindcă i-am furat o sulă. Vânătăile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]