1,374 matches
-
cor și doream să dăm impresia de cei mai cuminți și adorabili foști sugari pe care îi va vedea cineva. Când ne întreba dacă am furat, noi ziceam: „Nuuuuuu...”, și el ne completă: „Ba daaaaaa... Că doar cine a golit prunii de corcoase?”. Îi făcea o neînchipuită plăcere să ne povestească felurite lucruri din acel sătuc uitat de lume de pe malul Siretului. Îmi zicea că pe vremuri era numit Tămăduieni, pentru că sătenii îi adăposteau și tămăduiau pe cei loviți și prădați
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pentru casă. O parte dintre convingerile mele privind virtuțile de neegalat ale corcodușelor - despre care credeam că, la o adică, pot suplini sărăcia de brânză, ouă, carne și pâine din cartier și pot compensa până și anii cu pagubă la pruni -s-au subțiat în primăvara în care, parcă presimțind sfârșitul supremației sale, bătrânul corcoduș a dat cea mai mare recoltă de când se știa. „Mă, ce de magiun or să facă ăștia!“, spuneau cu invidie vecinii, contemplând ramurile grele de fructe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
general, dar și de locuitorii satului nostru este Părul (Pirus satira) din familia rozaceelor, înalt de până la 20 metri, flori albe și roz, și fructe mari, cu pulpă apetisantă. Se utilizează mult în fabricația rachiurilor, compoturilor, marmeladei și dulcețurilor. Apoi Prunul (Prunus domestica), tot din familia rozaceelor atingând înălțimi de 6 - 10 metri. Foarte căutat este soiul Bistrițean al cărui fruct conține 14 - 15 la sută zahăr și o mare cantitate de vitamine. Cireșul (Cerasum avium) tot din familia rozaceelor, un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ovis L.), Strechea vitelor (Hipoderma bovis De Geer.) Musca de cireșe (Trypeta cerasi L.) Din familia Hemiptere cunoaștem: Păduchele de lemn (Acantia lectularia L.), Păduchele de grâu (Aphis granaria L.) Păduchele de varză (Aphis brassicae L.), Păduchele de pom (Aphis pruni Fabr.), Goanga puturoasă sau Ploșnița de câmp (Pentatoma baccarum L.) Din familia Himenoptere, cele mai prezente în activitatea țăranului avem: Bombariu (Bombus terestris L.), Bombariu de grădină (Bombus hortorum L.), Bombariu negru (Bombus lapidarius L.), Gărgăunul (Vespa crabro L.), Viespea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu-s tocmai puține. Iar dacă aruncăm privirea peste pălan până mai în spatele curții, încolo către grădină, o să observăm, după cum și statistica ne informează, că țăranul din Cârțișoara mai dispune de nu mai puțin de 6790 de pomi pe rod, pruni, meri, peri, vișini și oarece cireși, din care tot omul are, și ce așeza în pătul pe iarnă, și din ce-și face magiunul, dulcețurile și siropurile, dar mai ales rachiul dat de două ori la fiert ca să stârnească la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
kilometri de oraș, un sat mare, cu gospodării frumoase și am locuit într-o cămăruță la Costică Voicu, o familie cu care ne-am acomodat repede și ne-am înțeles bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Nu de puține ori, la răsăritul soarelui, e o plăcere supremă să savurezi mirosul florilor ce-și arată frumusețea și gingășia lujerilor prin care se ridică spre soare. Cât de îmbătător și suav este mirosul multiplu al florilor de cireși, pruni, vișini, meri ori peri mai ales când toți înfloresc cam în aceeași perioadă de timp. Dar mirosul florilor viței de vie, combinat cu acel al crinilor și al Mâinii Maicii Domnului. E un adevărat deliciu olfactiv savoarea combinată a atâtor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
că nu trebuie să ne naștem pe pământ pentru a trăi pur și simplu, ci trăim pentru a renaște în fiecare clipă, asta făcându-ne de fapt nemuritori. Joi, 4 iulie 2002 În fundul curții, lângă fântâna cu roată, străjuit de pruni și umbrit de nuc și-a așezat Liviu cele două șevalete și umbrela de soare, iar micul radio și l-a atârnat în copacul cu mături. Întreaga curte a fost prelucrată de criticul de artă Corneliu Antim care ieri și-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
spunz)tor de ciudatele gânduri care Imi trec mie prin cap) de un oarecare Jackie, un b)iețaș din clasa Întâi de la Devonshire Grammar School din Montréal, care m-a l)sat odat) perplex v)zându-l cum m)nânc) o prun) În timpul orei. A scos-o din ghiozdan. A șters-o mai Întâi de pantalonii s)i scurți; apoi, fericit cu pruna lui, fericit c) s-a gandit s-o ia cu el, fericit cu el Însuși, mușc) din ea. Această
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
lui, fericit c) s-a gandit s-o ia cu el, fericit cu el Însuși, mușc) din ea. Această m-a f)cut s) descop)r talentul. Ce idee ingenioas), original) și surprinz)toare a fost s) m)nânce o prun) În clas). Așa i-a pl)cut lui, iar pe mine m-a cucerit. Am fost Încântat și eu. La fel s-a Întâmplat și cu profesorul Werblowsky. Așa a fost și cu asocierea pe care nu m-am putut
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
în brațe ca pe un copil. Toader prinde a doini încetișor un cântecel, gâfâit, mormăit. Respiră adânc, cu ochii duși, vorbește încetișor și vocea lui e caldă și blândă: Gheorghiță-tată... Să vii în sat la noi când înfloresc pe dealuri prunii... Hiii, băieții-taichii! Hiii!... Aburește pământu'... Ce bine miroase pământu' răsturnat în brazdă... Tresare. Se uită la Gheorghiță cu teamă. Glasul bătrânului se frânge: Așa ne-o fost vorba, Gheorghiță a Marandei? O luași singurel la chișior, cătinel-cătinel... Te-ai stins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am bizuit niciodată pe soartă, pe noroc, pe întâmplare, spune Ștefan pășind încolo-încoace între cruce și vatră, pe gânduri. Ne mângâiem cu gândul că " Așa mi-a fost scris!", că "Așa mi-a fost ursita!"... Oare nu ne ascundem după prun? Oare "Destinul Soarta" nu-i țapul ispășitor în cârca căruia aruncăm toate neputințele, greșelile, înfrângerile noastre? Ne spălăm pe mâini ca Pilat din Pont și o arătăm cu degetul: "Nu eu! Ea! Ea e de vină! Soarta!"... Ba, încă, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meri), uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satului). Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fără boabe de fasole. Avea bunica un vas mare de lut în care „umplea” borș amestecând tărâțele de grâu și de porumb cu făcălețul. La băut borș proaspăt , borș crud, toți aveam dreptul. În grădina de lângă casă erau foate mulți pruni și zarzări. Bunica creștea păsări. Avea porci. Avea vaci cu lapte. Se bucura cu copiii ei, care o iubeau și o compătimeau pentru viața ei plină de lipsuri dar bogată în fapte bune, chiar jertfelnice. PĂRINȚII TATEI Bunicii din partea tatei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a ajunge la intersecția unde marea șosea Sveavägen se bifurcă, atunci numai am observat castanii mari care flanchează drumul de o parte și alta: din arbori cădeau frunze visătoare, începuse „plecarea frunzelor”, mi-am zis. Mai erau și alți arbori: pruni sălbatici, tei și alții neidentificabili, dar castanii își trimiteau frunzele palmate parcă direct pe trecători, deci și pe mine. Erau „mâinile” castanilor peste capul și umerii mei, erau mângâierile pe care nu le primisem de mult în viața mea ascetică
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
unu noaptea, bând șampanie și vorbind despre René, ca și cum el era de față și ne asculta. Peter mi-a arătat crinul tatuat pe umărul stâng spunând că e semnul de vrăjitor. Eva (Ström) mi-a telefonat din Kristianstad spunând că prunul ei a înflorit. Iată o adevărată veste care m-a umplut de bucurie! Marianne Jeffmar mutându-se din Bruxelles cu un camion care a luat foc - au ars toate lucrurile împreună cu planșele cu păsări cumpărate de la editura noastră. Vizita lui
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
soția lui! Bine, i-am spus, îl voi aștepta la cafeneaua din colț. Și că îl voi urmări, pentru că n-am venit din Stockholm pentru prune (expresie belgiană din timpurile vechi, din noaptea timpului: un om se cațără într-un prun foarte înalt, pentru a culege prune, și cade din pom, murind: e mort pentru prune, adică pentru nimic!). M-am întors la cafenea, comandând o bere. Un bețiv, la comptoir, s-a întors spre mine zicând: Ești un străin! Eadevărat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
casa poetei și prietenei Eva (Ström), în casa unde au mai dormit și alți poeți. E camera fiului ei, Jakob, plecat să studieze electronica în alt oraș. E frumos, plin de inspirație, dimineața luăm micul dejun în grădina plină de pruni. Arhitectura orașului ține de același ton oniric, un cosmopolitism nordic dominat de biserică, cu rădăcini puternice în pământ, dar și cu o parte de vis aruncată spre nori. La seara de poezie și muzică executată de faimoși violoniști ruși au
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
meu zodiacal, cedrul, l-am salutat și îmbrățișat discret, i-am povestit despre mine, despre moartea fulgerătoare a lui René, despre lupta mea cu scrisul în alte limbi. Apoi a venit rândul arborilor de acasă: nucii, duzii, stejarii, gutuii, cireșii, prunii, care m-au „recunoscut” și ale căror frunze și crengi mi-au dat binecuvântarea de dimineață, m-au consolat de secretele inimii mele, care nu pot fi împărtășite nimănui pentru că secretele sunt secrete, și arborii numai ei pot înțelege asta
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mămăligă. Țăranii erau la câmp toată ziua, de aceea satul părea părăsit. În spatele caselor, într-o parte era pășunea inundabilă în verile ploioase, iar pe cealaltă 166 parte era un deal acoperit cu o livadă bătrână de meri și de pruni, unde pășteau vacile satului. Într-una din zile, la trecerea prin sat m-am oprit să privesc livada. În dreptul unei gospodării, sus pe deal, câțiva oameni săpau de zor. Deoarece nu urcasem niciodată în livadă, m-am hotărât să o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
temi că te arestează, că fata ta nu poate să urmeze o facultate? La care Gheorghiță Cozaru i-a spus că mai bine dă pământul statului și să-i lase grădina din sat unde a plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
temi că te arestează, că fata ta nu poate să urmeze o facultate? La care Gheorghiță Cozaru i-a spus că mai bine dă pământul statului și să-i lase grădina din sat unde a plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Strada Magiei, colț cu Calea Mizilului. Pe Strada Magiei este o singură casă, atât de veche încât este îngropată pe jumătate în pământ. În fața căsuței, care are doar o ușă și două ochiuri de geam, sunt câțiva copaci sclerozați, doi pruni, jumătatea unui cireș bătrân și un gutui în care gutuile rămân galbene și frumoase, până le prinde zăpada. Nimeni nu le fură pentru că în această casă locuiește o bătrână ciudată, despre care lumea spune că ar fi vrăjitoare; de aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
într-o singură cameră (bucătăria era o magazie bună [14] pentru vară, nu pentru gerurile siberiene ale iernilor moldovenești, așa că se gătea în aceeași cameră), semăna întocmai cu o casă de țară: cu prispa largă ce da în grădina cu prunii și zarzării ale căror fructe nu ajungeau niciodată să se coacă, cu puțul părăsit lângă uluci, la stradă; ea a rămas centrul unora dintre cele mai duioase amintiri ale copilăriei mele. Doi ani de bejenie, șapte suflete într-o cameră
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
șoselele să aibă niscai turme și căruțe, ca într-o gospodărie țărănească să găsești de toate: vaci, găini, oi, porumbei. Ca pe pământurile noastre să se cultive mai toate tipurile de culturi în unul și același sat, de la sfeclă la pruni. Ca porcul să se taie în curte, țuica să se facă la alambicul satului și mulți gospodari să aibă teasc personal pentru vin. Paranteza mea a fost cam lungă, dar necesară ca să ne reîmprospătăm memoria. Unii o să zicem că e
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]