1,943 matches
-
acesta și la alcătuirea planului terapeutic”. Bolnavul psihic beneficiază, pe lângă reglementările juridice de bază și de alte reglementări speciale care formează împreună statutul juridic al bolnavului psihic care trebuie ocrotit din cauza stării sale de sănătate. Particularitatea rezidă din incapacitatea bolnavului psihic - a celui psihotic mai ales - de a avea conștiința bolii, deci capacitatea de a apela la un serviciu de specialitate și de a înțelege necesitatea unui tratament. De multe ori el nu își poate preciza pretențiile și revendicările față de grupul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
inevitabil rigiditatea ipotezelor. Însuși faptul că această chestiune e discutată, interpretată, supusă - măcar din rațiuni de „tehnică a demonstrației” - dubiului arată că implicațiile ei nu au Încetat să seducă nici moraliștii, nici teologii și nici pe simplii analiști ai adâncimilor psihicului uman. În spirit postmodernist, acest lucru poate fi pus pe seama detabuizării și a intrării În ordinea firească a gândirii. În același spirit, dar fără a ignora și posibilele sale antecedente istorice, lunga listă a răzvrătiților cuvântului și a contestatarilor impenitenți
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sau putere. Sinucigașul nu scrie niciodată: „Cred că mă voi omorî”, ci enunță, cu o fermitate mai Întâi a tonului și abia apoi a acțiunii, „Am să mă omor”. La aceste ființe, pulsiunea morții organizează autoritar toate celelalte mișcări ale psihicului ori chiar cele ale fiziologicului. Elegiacul și melancolia se Întâlnesc Întotdeauna În textele sinucigașilor, pentru că Înainte de a fi un act, sinuciderea e o stare. Întinsă pe mai multe zile, șerpuind asemenea unui fluviu În câmpie, tentația sinuciderii sistematizează datele unei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
abundent, personalități accentuate. În fapt, aproape fiecare dintre ei este o ființă cu o capacitate extraordinară de a rezista suferinței. Șirul exasperant de boli cărora trebuie să le facă față Virginia Woolf sau agresiunea permanentă a anemiei fizice asupra unui psihic oricum fragil, la Pavese, ființa umană secătuită de presiunea trăirilor metafizice, la Sylvia Plath, ar fi doborât, În mod normal, chiar ființe mai robuste - fizic vorbind. Fragilitatea invocată de către mai toți comentatorii, atunci când ajung să explice opera prin biografie, e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cazuri, unica soluție rezonabilă (rezonabilă În legătură cu ce?), unica ieșire din impas - un impas a cărui mărturie, dureroasă ca o remușcare, e textul confesiunii. Jurnalul intim al sinucigașului Încorporează drama clasică a psihanalizei: contradicția dintre dorință (ca formă de manifestare a psihicului uman) și incapacitatea acesteia de a-și găsi, de a-și conferi un obiect al satisfacerii. A te sinucide Înseamnă, desigur, a nu mai vrea să trăiești. Adică a refuza să admiți că dorința ta Își poate găsi o cale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
decât Înainte, pulsiunea morții se găsește angajată În manifestarea sa: aceea de stare anorganică 27. Zbaterile aparent fără obiect ale sinucigașului care Își comentează În jurnal dorința de a muri provin, așadar, din succesiunea de mișcări contradictorii și imprevizibile ale psihicului uman. Din acest motiv, sinuciderea e adeseori consecința unei stări ajunse la paroxism, și nu a unei cauze precise, cuantificabile. Sinuciderea e Întotdeauna Înfricoșătoare, pentru că nu intră În ordinea firească a lucrurilor. Viața nu i-a fost dată omului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sunt capabil de nici o reacție fizică. Sunt un limfatic nervos, la care Întreaga descărcare nervoasă se risipește În interior, unde face ravagii, În loc să stimuleze mușchii și să producă destinderile exterioare. Așadar, un fizic subminat de insolvabile probleme psiho-locomotorii și un psihic prins În capcana unei origini sociale aflate sub nivelul inteligenței sale. Sentimentul de inferioritate, care mai târziu Îl va transforma Într-un fel de Rastignac (dar un Rastignac anemic, lipsit de energia parvenitului), lucrează constant asupra psihicului său ultrafragil. Amestec
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
psiho-locomotorii și un psihic prins În capcana unei origini sociale aflate sub nivelul inteligenței sale. Sentimentul de inferioritate, care mai târziu Îl va transforma Într-un fel de Rastignac (dar un Rastignac anemic, lipsit de energia parvenitului), lucrează constant asupra psihicului său ultrafragil. Amestec de luciditate („am caracter, dar numai În lucrurile mari”) și de bovarism bine temperat, el oscilează Între extreme - și numai Între extreme -, navetând cu o deconcertantă nonșalanță Între cele mai nobile sentimente umanitare și mizantropismul social. În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Sylvia Plath e cât se poate de conștientă că, prin hazardul afinităților elective, scrie cele mai bune rânduri când e vorba de „descrierile ilogice, senzuale”. Altfel spus, când se raportează la partea nocturnă a realității, la spațiul Întunecat al unui psihic profund vulnerabil. E o sensibilitate care pune la Îndoială totul. Distructivă În plan existențial, Sylvia Plath e și de-constructivă În planul culturii. Dacă, obstinat, codul comportamental comun e pentru ea doar o sursă de revoltă, repertoriul cultural obișnuit e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
inconștientul este discursul celuilalt. Ultimul enunț evidențiază alteritatea, într-o multitudine de sensuri: alt sex, altă scenă a visului, și structura subiectului dominat de o ireductibilă sciziune Spaltung pe care psihanalistul o va repera în practica terapeutică. Cunoașterea structurilor (limbajului, psihicului) a dus la o analiză formală riguroasă structura model (ca instrument de cercetare), nu însă și la structura esență ca principiu ontologic (legată de numele lui Platon și Kant). Plecînd de la opoziția structură/ istorie, Greimas solicită depășirea cantonării în sincronie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ultimă ipostază mesajul publicitar poate fi numit "operator de articulare" articularea sistemului economic (valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb) și a sistemului lingvistic (ca generare și interpretare de semnificații). Prin strategiile sale de incitare, publicitatea a pătruns în profunzimile psihicului, aliind știința (sociologia, psihologia, semiotica) cu arta, cu invenția, cu ludicul (dacă ar fi să amintim doar agrementul ludic al jocurilor de cuvinte, memorate chiar în afara oricărei intenții de cumpărare a produsului evocat). Practica publicitară se suprapune cursului actual al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Yourcenar a făcut comentarii pe marginea originilor religiei sale mistice în multe din operele ei autobiografice. Ele se reduc la același punct: ritualul mistic acționase ca un tip de ciment, de liant legând trecutul de prezent. A fost constanta din psihicul uman și a explicat viziunea creativă a acestuia. Acest mod de a gândi este la originea ideii de a scrie, încă din adolescență, o mică carte despre poetul antic grec Pindar. A început-o prin 1920, dar nu a publicat
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
față de femei. Conflictul continuu din mintea ei îi dădea energie. Pe de o parte i-a dedicat lucrări Christinei și a cultivat relațiile cu ea în calitate de mamă vitregă, iar pe de altă parte o discredita în ochii lui Michel. În psihicul ei se dezănțuia o dezbatere filosofică despre diferențele între cel ce iubește și cel iubit, chiar Michel și Christine atunci când erau distribuiți în aceste roluri nebuloase. Cine era în avantaj? Care din ei trăia o plăcere mai mare? Care erau
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
că Yourcenar i-a plasat ziua de naștere în Pești, pe 24 februarie 1510, și i-a dat un anume loc de naștere în regiunea Bruges. Ficțiunea istorică deseori utilizează acest tip de detaliu. Memoriile lui Hadrian a pătruns în psihicul unui mare om; Piatra filozofală este în întregime mai întunecată și mai subversivă, urmărind să reprezinte simbolic latura demonică a condiției umane, demonstrând că oricine sfidează societatea va fi distrus de aceasta. Oameni influenți conduc această societate, dar simultan aceștia
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
influențată de acei conservatori stoici din Imperiul Roman târziu care fuseseră convertiți la creștinism și care atât de des, ca Zenon și Cyprien, preamăreau celibatul lor în forma misoginiei. A asimilat accepțiunea ei de fuziune a alchimiei și psihologiei în psihicul uman de la Jung și Kerényi, și a cizelat sfârșitul suicidar al lui Zenon având în minte condiția de rubedo a istoricului român al religiilor Mircea Eliade 84. Aceasta este o fază psihică asociată alchimic cu moartea și dominată de culoarea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
referă la el în notele pe marginea Pietrei filozofale. Pasajele din Epilogul lor trebuie să-i fi rămas adânc înscrise în memorie în timp ce își țesea intriga. Într-un anumit sens, vechii alchimiști s-au aflat mai aproape de adevărul fundamental al psihicului decât Faust atunci când s-au străduit să elibereze spiritul aprins din elementele chimice și au tratat misterul ca și când s-ar găsi în pântecele întunecat și tăcut al naturii. A citit și a deținut cărți scrise de strălucitul istoric al religiilor
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în Gradiva de Jensen (1903), publicată în anul nașterii lui Grace și Yourcenar, pe care Marguerite îl citise și care descrie renașterea Gradivei. Freud a fost profund inspirat de relatarea lui Jensen referitoare la modul în care a explicat renașterea psihicului universal. Povestirea s-ar putea aplica tot așa de bine și Margueritei; cât timp Grace a trăit Marguerite a protejat-o, nu a lăsat pe nimeni altcineva să-i traducă cărțile în engleză. Putea să fie îngrozitor de inflexibilă față de partenera
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
datorate unor traumatisme cranio-cerebrale, unor boli infecțioase etc. Se manifestă prin: neliniște motorie, labilitate psihică, negativism, isterie, refuz al sarcinilor de lucru, tendințe de chiul, vagabondaj, minciună ș.a. Sunt rare și parțial educabile. e. Devieri comportamentale de țin de sfera psihicului predominant afectată, ce se pot clasifica astfel: 1. Devieri de comportament În sfera relațională, În care elevii care refuză comunicarea, fiind egoiști, capricioși, respinși de colectiv. Acești elevi fie sunt prea răsfățați În familie, fie sunt neglijați afectiv În familie
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
căminului apăsătoare, ca rezultat al unor certuri continue dintre părinții. Aceste familii creează un mediu nefavorabil dezvoltării psihice normale a copilului datorate unei atmosfere familiale triste sau agitate, caracterizată de certuri, injurii, brutalități, ce se răsfrînge În sens negativ asupra psihicului copilului, provocîndu-i tulburări emoționale puternice. 5. Copilul și divergențele educative dintre membrii adulți ai familiei. Este știut că mediul familial nu se limitează strict la membrii grupului familial nuclear (adică numai la părinți și copii). Cel mai adesea și alți
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
parte, nu trebuie să uităm că Wundt este continuatorul de drept al școlii de psihologie socială fondate de Lazarus și Steinthal. Häeberlin (1980:234) prezintă în felul următor concepția lui Wundt: "Sinteza creativă ce caracterizează natura intrinsecă a tuturor componentelor psihicului individual și a tuturor interconexiunilor dintre acestea se regăsește, conform lui Wundt, în mod strict analog 13, dar la un nivel mai ridicat evolutiv, în viața psihică a comunității sau poporului. [...] așadar sufletul poporului este sinteza unor sinteze". Spiritul colectiv
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și spațiul mioritic Ideea identității se regăsește la Blaga, în cadrul filosofiei stilului înțeles ca fenomen dominant al culturii. Teoria noologică a stilului este construită pe baza concepțiilor morfologice asupra culturii ale lui Frobenius și Spengler și sub influența modelului structurii psihicului uman din psihanaliza lui Freud și mai ales din psihologia analitică a lui Jung. Morfologia, deși o metodă potrivită pentru studiul culturilor, e nesatisfăcătoare consideră Blaga pentru că eșuează în explicarea lor. Conform acestei concepții, factorul principal care determină cultura unei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Arhetipurile sunt, conform lui Jung, structuri psihice cu caracter universal, care circumscriu experiența filogenetică a umanității; cu alte cuvinte, acestea sunt elemente semnificative constituite prin repetiții ale unor experiențe de viață cruciale în istoria omenirii ce s-au întipărit în psihicul uman. Ele reprezintă zestrea culturală înnăscută a omenirii. Întreaga moștenire arhetipală a unui individ alcătuiește inconștientul colectiv. Pentru a înțelege mai ușor semnificația conceptului, putem să îl asimilăm la nivel teoretic (speculativ) cu noțiunea de reprezentări colective. 24 Deși unele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a performanțelor motrice, elemente decisive în competiția cu alții, cu timpul sau cu și care de fapt, în final, sunt forme de manifestare a stării psihice. Ambele roți, cea a calității și cea a cantității sau componentele condiției fizicefizicul și psihicul constituie baza de plecare și de întreținere a elementului esențial al condiției fizice - excelența cardiovasculară. Pentru a obține o condiție fizică bună trebuie să practică exerciții fizice, să avem o alimentație echilibrată și un sistem eficient de refacere. A avea
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
respectiv 30 subiecți, afirmă că gimnastica aerobică ajută la eliminarea surplusului corporal, creând mult optimism și încredere în sine. 47% respectiv 18 subiecți, consideră că gimnastica aerobică influențează modelarea morfoplastiei corporale; 43% respectiv 15 subiecți, consideră că gimnastica aerobică influențează psihicul; 26% respectiv 10 subiecți, consideră că gimnastica aerobică intervine în dezvoltarea musculaturii și a mobilității; 21% respectiv 8 subiecți consideră că gimnastica aerobică modifică și menține tonusul general; 11% respectiv 4 subiecți, consideră că gimnastica aerobică îmbunătățește starea de spirit
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
stresului; este roata spiritului, a fineții tehnice și spiritului de cooperare. Ea realizează și echilibrul celeilalte roți, a cantității, a performanței motrice, elemente decisive în competiția cu ceilalți. Ambele forme, calitatea și cantitatea, sunt componente ale condiției fizice fizicul și psihicul constituind baza de plecare și de întreținere a elementului esențial al condiției fizice, excelența cardiovasculară. Aceeași excelență poate fi menținută numai printr-o practicare sistematică a gimnasticii aerobice de-a lungul întregii vieți. Calea de obținere a unei bune condiții
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]