1,093 matches
-
psihic”, psihopatologia caută să descifreze, dincolo de aparențele clinico-medicale, semnificația umană a nebuniei și natura bolnavului psihic. Este cu totul altceva. O alt fel de atitudine, în primul rând etică, față de obiectul analizei sale. Să vedem în ce constau aceste aspecte. Psihopatologia înlocuiește frica de nebunie cu dorința de a cunoaște și înțelege nebunia în primul rând ca pe un fenomen uman pe care nu-l separă de toate celelalte aspecte ale umanului. Din acest moment nebunia devine obiect de studiu, domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înțelege nebunia în primul rând ca pe un fenomen uman pe care nu-l separă de toate celelalte aspecte ale umanului. Din acest moment nebunia devine obiect de studiu, domeniu de reflecție, în care sunt descoperite „aspectele refuzate ale umanului”. Psihopatologia afirmă că nebunia nu este „o stare de rău”, ci „o altă față a umanului”. Ea este inseparabilă de persoana umană ca și starea de sănătate mintală cu care trebuie permanent comparată și înțeleasă ca o formă de complementaritate a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nebunia nu este „o stare de rău”, ci „o altă față a umanului”. Ea este inseparabilă de persoana umană ca și starea de sănătate mintală cu care trebuie permanent comparată și înțeleasă ca o formă de complementaritate a acesteia. Concluziile psihopatologiei nu sunt, din acest motiv, numai de ordin științific, ci ele sunt și de ordin moral. Descoperind și demonstrând faptul că nebunia este expresia unor fenomene psihice morbide, psihopatologia va compensa complexul colectiv de culpabilitate al societății față de nebunie și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comparată și înțeleasă ca o formă de complementaritate a acesteia. Concluziile psihopatologiei nu sunt, din acest motiv, numai de ordin științific, ci ele sunt și de ordin moral. Descoperind și demonstrând faptul că nebunia este expresia unor fenomene psihice morbide, psihopatologia va compensa complexul colectiv de culpabilitate al societății față de nebunie și de bolnavii psihici. Nebunia încetează de a mai fi o „vinovăție”, o „pedeapsă”. Ea se integrează umanului și este cognoscibilă și înțeleasă ca atare. Persoana umană poate fi la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Persoana umană poate fi la fel de bine sănătoasă sau normală psihic, după cum, în egală măsură, poate fi alienată sau bolnavă psihic. Sănătatea și boala sunt virtualități egal posibile ale ființei umane. Ele nu trebuie aliniate răului sau binelui. Aceste concluzii ale psihopatologiei care reașează nebunia pe un alt sistem de valori, construiește concomitent și o altă atitudine etică față de bolnavii psihici și boala mintală. Această etică exclude atât rușinea, cât și vinovăția. Nebunia exclusă și anatemizată se reîntoarce acceptată în registrul umanului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reașează nebunia pe un alt sistem de valori, construiește concomitent și o altă atitudine etică față de bolnavii psihici și boala mintală. Această etică exclude atât rușinea, cât și vinovăția. Nebunia exclusă și anatemizată se reîntoarce acceptată în registrul umanului prin psihopatologie. Care sunt efectele practice din punct de vedere etic, ale concluziilor psihopatologiei pentru boala psihică și bolnavul mintal? În primul rând acestea constau în deculpabilizarea nebuniei și instituirea unei atitudini de înțelegere științifică a acesteia în al doilea rând; de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
altă atitudine etică față de bolnavii psihici și boala mintală. Această etică exclude atât rușinea, cât și vinovăția. Nebunia exclusă și anatemizată se reîntoarce acceptată în registrul umanului prin psihopatologie. Care sunt efectele practice din punct de vedere etic, ale concluziilor psihopatologiei pentru boala psihică și bolnavul mintal? În primul rând acestea constau în deculpabilizarea nebuniei și instituirea unei atitudini de înțelegere științifică a acesteia în al doilea rând; de adoptarea unei atitudini caritabile. De înțelegere a bolnavului psihic ca pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tip particular de accident ontologic. Nebunia se înscrie, în felul acesta, în psihobiografia individului. Mai exact în acea experiență a vieții interioare a acestuia, devenind o formă particulară a naturii sale. Trebuie să vedem în această relație dintre etică și psihopatologie un important pas înainte în cunoașterea, înțelegerea și prețuirea umanului. 46. RAPORTURILE PSIHOPATOLOGIEI CU DISCIPLINELE UMANE Cadrul general Am militat în repetate rânduri în paginile acestei lucrări pentru apartenența psihopatologiei la domeniul disciplinelor umane. Acest fapt este important de subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individului. Mai exact în acea experiență a vieții interioare a acestuia, devenind o formă particulară a naturii sale. Trebuie să vedem în această relație dintre etică și psihopatologie un important pas înainte în cunoașterea, înțelegerea și prețuirea umanului. 46. RAPORTURILE PSIHOPATOLOGIEI CU DISCIPLINELE UMANE Cadrul general Am militat în repetate rânduri în paginile acestei lucrări pentru apartenența psihopatologiei la domeniul disciplinelor umane. Acest fapt este important de subliniat nu numai în legătură cu natura obiectului psihopatologiei, ci în egală măsură pentru demonstrarea articulării
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sale. Trebuie să vedem în această relație dintre etică și psihopatologie un important pas înainte în cunoașterea, înțelegerea și prețuirea umanului. 46. RAPORTURILE PSIHOPATOLOGIEI CU DISCIPLINELE UMANE Cadrul general Am militat în repetate rânduri în paginile acestei lucrări pentru apartenența psihopatologiei la domeniul disciplinelor umane. Acest fapt este important de subliniat nu numai în legătură cu natura obiectului psihopatologiei, ci în egală măsură pentru demonstrarea articulării acesteia cu celelalte discipline umane. Trebuie menționat un fapt esențial, specific tuturor disciplinelor umane, și anume că
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoașterea, înțelegerea și prețuirea umanului. 46. RAPORTURILE PSIHOPATOLOGIEI CU DISCIPLINELE UMANE Cadrul general Am militat în repetate rânduri în paginile acestei lucrări pentru apartenența psihopatologiei la domeniul disciplinelor umane. Acest fapt este important de subliniat nu numai în legătură cu natura obiectului psihopatologiei, ci în egală măsură pentru demonstrarea articulării acesteia cu celelalte discipline umane. Trebuie menționat un fapt esențial, specific tuturor disciplinelor umane, și anume că obiectul acestora este unic, el fiind reprezentat prin persoana umană. Diferitele științe umane se ocupă însă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
avea ca efect refacerea obiectului. Orice studiu de interdisciplinaritate este o sinteză ce reface analiza, sau, mai exact, descompunerea metodologică anterioară a obiectului. Acest aspect este resimțit în toate domeniile disciplinelor umane. Problema care se pune în acest caz pentru psihopatologie este deosebit de delicată. Dincolo de aspectele metodologice obiective față de obiectul cunoașterii, se ridică și atitudinea subiectivă a cercetătorului, în fața persoanei bolnavului psihic, a acestui „alt fel de om”, a dramei umane a nebuniei, a experienței sufletești oferite de aceasta. În sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este deosebit de delicată. Dincolo de aspectele metodologice obiective față de obiectul cunoașterii, se ridică și atitudinea subiectivă a cercetătorului, în fața persoanei bolnavului psihic, a acestui „alt fel de om”, a dramei umane a nebuniei, a experienței sufletești oferite de aceasta. În sfera psihopatologiei, totul pare schimbat, totul pare a fi altfel. O altă lume, un alt univers uman, o altă experiență sufletească. Obiectul ca și metodologia, modul de „a gândi” și de „a înțelege” fenomenele psihice morbide, persoana bolnavului mintal, se schimbă. Natural
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspect? Ne aflăm în fața unei probleme privind epistemologia științelor umane. Imaginea completă, globală a obiectului, surprinderea totală a semnificației acestuia, nu o putem afla în disciplinele de ramură, ci numai în re-sinteza interdisciplinară. Din aceste considerente, pentru a plasa domeniul psihopatologiei în sfera științelor umane, dar mai ales pentru a articula obiectul acesteia cu cel de referință care este persoana umană, vom analiza în continuare reporturile interdisciplinare ale psihopatologiei. Tipurile de raporturi În general, când sunt studiate raporturile unei științe cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ci numai în re-sinteza interdisciplinară. Din aceste considerente, pentru a plasa domeniul psihopatologiei în sfera științelor umane, dar mai ales pentru a articula obiectul acesteia cu cel de referință care este persoana umană, vom analiza în continuare reporturile interdisciplinare ale psihopatologiei. Tipurile de raporturi În general, când sunt studiate raporturile unei științe cu alte domenii de cunoaștere mai mult sau mai puțin apropiate, se procedează la o confruntare directă între domenii. Este un punct de vedere simplist și formal, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoaștere mai mult sau mai puțin apropiate, se procedează la o confruntare directă între domenii. Este un punct de vedere simplist și formal, care nu pătrunde în interiorul problemei. Din aceste considerente, am preferat să nu facem o analiză comparativă a psihopatologiei cu celelalte discipline umane, ci să analizăm raporturile care exista din punct de vedere metodologic, în primul rând, între psihopatologie și aceste discipline. Raporturile dintre științe sunt de mai multe tipuri. Acestea pot fi următoarele: raporturi obiectuale, privind modul de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simplist și formal, care nu pătrunde în interiorul problemei. Din aceste considerente, am preferat să nu facem o analiză comparativă a psihopatologiei cu celelalte discipline umane, ci să analizăm raporturile care exista din punct de vedere metodologic, în primul rând, între psihopatologie și aceste discipline. Raporturile dintre științe sunt de mai multe tipuri. Acestea pot fi următoarele: raporturi obiectuale, privind modul de a considera natura obiectului cercetat; raporturi metodologice, privind atitudinea față de obiectul cercetării și tehnicile de studiu utilizate; raporturi epistemologice care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tuturor acestora în raport cu obiectul cunoașterii științifice; raporturi formale, privind caracterul practic-aplicativ al cunoștințelor dobândite într-un domeniu și felul în care acestea pot fi extinse și utilizate și în alte domenii înrudite. Vom prezenta în continuare aceste aspecte în cazul psihopatologiei. 1) Raporturile obiectuale Obiectul psihopatologiei este persoana umană aflată în stare de suferință psihică, în mod special fenomenele psihice morbide. Acest aspect apropie psihopatologia de psihologie care studiază fenomenele psihice normale, dar și de psihiatrie care se ocupă de aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
științifice; raporturi formale, privind caracterul practic-aplicativ al cunoștințelor dobândite într-un domeniu și felul în care acestea pot fi extinse și utilizate și în alte domenii înrudite. Vom prezenta în continuare aceste aspecte în cazul psihopatologiei. 1) Raporturile obiectuale Obiectul psihopatologiei este persoana umană aflată în stare de suferință psihică, în mod special fenomenele psihice morbide. Acest aspect apropie psihopatologia de psihologie care studiază fenomenele psihice normale, dar și de psihiatrie care se ocupă de aspectul medical al tulburărilor psihice. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
extinse și utilizate și în alte domenii înrudite. Vom prezenta în continuare aceste aspecte în cazul psihopatologiei. 1) Raporturile obiectuale Obiectul psihopatologiei este persoana umană aflată în stare de suferință psihică, în mod special fenomenele psihice morbide. Acest aspect apropie psihopatologia de psihologie care studiază fenomenele psihice normale, dar și de psihiatrie care se ocupă de aspectul medical al tulburărilor psihice. Se poate afirma faptul că psihopatologia se situează între psihologie și psihiatrie, dar modul de a studia și înțelege obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în stare de suferință psihică, în mod special fenomenele psihice morbide. Acest aspect apropie psihopatologia de psihologie care studiază fenomenele psihice normale, dar și de psihiatrie care se ocupă de aspectul medical al tulburărilor psihice. Se poate afirma faptul că psihopatologia se situează între psihologie și psihiatrie, dar modul de a studia și înțelege obiectul său, are un caracter predominant „interior”, raportat la semnificația acestuia. Cele trei discipline, abordează viața psihică a persoanei umane din direcții diferite, deși aceasta are un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sa în cunoașterea obiectului supus cercetării și cunoașterii științifice. 2) Raporturile metodologice Atitudinea față de obiectul cercetat și „tehnicile de gândire” ale acestuia sunt dictate de interesul sau de intenția cercetării și de scopul sau obiectivele urmărite de aceasta. Întrucât obiectul psihopatologiei este reprezentat prin „subiectul uman” - cu specificare: viața interioară a acestuia în condițiile oferite de alteralitatea psihică - metodologia va avea un caracter particular. Dincolo de simpla și exclusiva tentativă de „obiectivare” a fenomenelor psihice morbide, psihopatologia își propune să urmărească semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
urmărite de aceasta. Întrucât obiectul psihopatologiei este reprezentat prin „subiectul uman” - cu specificare: viața interioară a acestuia în condițiile oferite de alteralitatea psihică - metodologia va avea un caracter particular. Dincolo de simpla și exclusiva tentativă de „obiectivare” a fenomenelor psihice morbide, psihopatologia își propune să urmărească semnificația naturii persoanei umane aflate în stare de alienație mintală. Din acest motiv, ea va apela la metodele filozofiei, în special la metoda fenomenologică și la analiza existențială, pe care le vor adapta cerințelor obiectului. Metoda
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o „hermeneutică” a vieții interioare a subiectului studiat. Aceasta va căuta să depășească simpla observație clinico-medicală a psihiatriei, care prin caracterul ei va rămâne în limitele formale ale necesităților impuse de stabilirea cadrului nosologic al bolii psihice, și anume diagnosticarea. Psihopatologia va căuta ca înaintând dincolo de diagnostic, să descopere sensurile umane ale nebuniei. 3) Raporturile epistemologice Stabilind ce obiective urmărește cercetarea în psihopatologie, vom remarca faptul că aceasta se intersectează cu psihologia, de la care preia modelul de a gândi obiectul, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va rămâne în limitele formale ale necesităților impuse de stabilirea cadrului nosologic al bolii psihice, și anume diagnosticarea. Psihopatologia va căuta ca înaintând dincolo de diagnostic, să descopere sensurile umane ale nebuniei. 3) Raporturile epistemologice Stabilind ce obiective urmărește cercetarea în psihopatologie, vom remarca faptul că aceasta se intersectează cu psihologia, de la care preia modelul de a gândi obiectul, cu filozofia de la care preia metoda de studiu, cu psihiatria de la care preia materialul clinic și cu antropologia de la care preia spiritul științific
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]