2,680 matches
-
a trei sentimente: omnipotența ca refuz al dependenței, triumful ca refuz al experiențelor depresive și disprețul față de obiect ca refuz al valorii acelui obiect. Pe fundamentul refuzului Lacan (1957/1966) va construi modelul forcluderii, definită ca „lipsa care-i conferă psihozei condiția esențială, cu structura ce o separă de nevroză”. Exemple tc "Exemple " Vom prelua de la Fenichel (1945/1953) următoarea ilustrare clinică ținând de psihologia infantilă cotidiană și care confirmă cum nu se poate mai bine aserțiunile freudiene pe tema refuzului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
circulație, pericolele ce ne amenință zi de zi sunt nenumărate (...). În practică, cei mai mulți oameni trăiesc ca și cum n-ar trebui să moară niciodată”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" În „Pierderea realității în nevroză și psihoză” (Freud, 1924c/1974), autorul reia un caz expus anterior (Breuer și Freud, 1895/1974), care-i permite să compare refuzul psihotic cu refularea nevrotică. Elisabeth V.R., îndrăgostită în secret de cumnatul ei, este zguduită de dorința care i-a venit
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apărări primare constituind categoria negativului”, posibile surse de derealizare, de depersonalizare. Lacan (1957/1966) va porni de la cazul clinic expus de Freud în „Omul cu lupi” (1918/1979), pentru a dezvolta, sub denumirea de forcludere, mecanismul de apărare originar al psihozei, veritabil „bastion de apărare” psihic și adesea corporal pentru unii pacienți. După el, ar fi vorba de un refuz primar, în care eul, expulzând printr-o acțiune brutală reprezentarea insuportabilă a castrării și afectul atașat ei, face în așa fel
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care o are cu copilul, ea nu-i va desemna tatăl ca referință posibilă, ca suport nominal a ceea ce poate pentru ea constituie «lege»” (Penot, 1989). Ajungem astfel, prin forma particulară de refuz care este forcluderea, mecanism originar și specific psihozei, la al doilea sens al termenului déni, care, conform dicționarului Littré51, constă în a refuza (mama) cuiva (copilului) ceva ce i se cuvine (accesul la legea tatălui și la simbolic). Se pune atunci problema de a ști dacă forcluderea este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
retrăiască” - etapele de dezvoltare pe care viața sa anterioară nu i le-a oferit. Martori stau numeroase cazuri clinice, prezentate, printre alții, de Bettelheim în Fortăreața goală, de pacienta lui Sechehaye în Jurnalul unui schizofren, de Pankow în Omul și psihoza sa și de Barnes în Călătorie prin nebunie. N-ar trebui să vedem în regresie simpla inversare a unui progres în înțelesul lui patogen și răsturnarea sa percepută ca benefică. Balint (1968/1971) subliniază importanța regresiei în câmpul terapeutic. „Această
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ele, le adună, le ridică deasupra nimicniciilor și le dă o conștiință activă, pătrunsă de răspunderea colectivă ce o are fiecare om, oricât de mic ar fi, de a contribui la buna rânduială și la preamărirea vieții naționale prin determinarea psihozei de bărbăție, și voie bună, de iubire colectivă, de încredere, de senină privire asupra tuturor problemelor oricât de grele ar fi ele. Această organizare de viață lăuntrică ce pornește din dorința de bine, nu a fost pusă pe primul plan
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
consideră că ar putea constitui o amenințare pentru „dreapta”, dacă situația s-ar deteriora: Micii Întreprinzători sunt foarte dezamăgiți de situația actuală. Întregi pături sociale nu vor mai avea mijloacele să-și cumpere pâine: asta ar putea duce la o psihoză de masă ș...ț de care să profite stânga, cu condiția ca ea să fie capabilă să răspundă Într-o manieră foarte concretă nevoilor păturilor sociale defavorizate sau amenințate. În lipsa acesteia, pericolele apariției curentelor de extremă dreaptă sau de extremă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
debutat în ziarul „România” (Iași, 1917) și, parțial, cea din volumele Roman perpetuu (1928) și Dumnezeu (1936) este legată direct de experiența războiului. Zguduit de proporțiile tragediei, autorul consemnează fapte și impresii ce provoacă perturbări grave în conștiințe, mergând până la psihoză și delir. Roman perpetuu ilustrează lapidar ideea repetabilității existențelor individuale, determinate de condiții imuabile. Personajele nu pot deveni „eroi”, creatori de acțiune și destin, ci doar victime, figurând în desfășurări impuse din afară. În romanul Ghiocul (1934), ideea de predestinare
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
cu divinitatea), Liviu Rebreanu (prezența catalitică a lui I. L. Caragiale în nuvelistica autorului Răscoalei, metaforele timpului citite prin Schopenhauer, ciclicitatea, hazardul, violența, moartea - „tulburătoarea chemare a tenebrelor” și neliniștea sufletului scindat), Camil Petrescu (Morfologii imaginare în „Rapid Constantinopol-Bioram”), Mihail Sadoveanu („psihoza întunericului și nedesimulatul complex al tenebrelor”, vânătoarea ritualică), E. Lovinescu (rezistența structurală la angoasă), Mircea Eliade (iubirea orientală și iubirea occidentală în Maitreyi, citite prin Meister Eckhart și Kierkegaard), Rilke, Lucian Blaga și Ștefan Aug. Doinaș, în vreme ce a doua jumătate
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
energiile plăsmuitoare din Elegiile duineze ale lui Rilke. Alături de Dualismul motivațional în psihoistorie, eseul despre Identitatea europeană (și acela despre Holocaustul în interpretare psihoistorică, „Apostrof”, 2000) reprezintă principala orientare de viitor a eseistului. Complexitatea ideii de Mitteleuropa, reveriile, fantasmele și psihozele generate de unitatea în diversitate a Europei versus globalismul american, ecumenismul și new-age-ismul ș.a. compun o țesătură ideatică de cea mai acută actualitate. SCRIERI: Grădina magistrului Thomas, București, 1995; Xenograme, Oradea, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
de administrarea unor substanțe psihotrope euforizante (alcool, droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație maniacală sunt forma de manifestare a unei stări de euforie psihotică, morbidă. c. Extazul În ordinea stărilor descrise, extazul este forma prin care se realizează, În totalitatea ei, starea de eliberare sufletească și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lumea la ordinea spiritului, la valorile morale. Vom Încerca să explicăm acestuia. Nebunia nu poate fi negată. Ea poate fi cel mult ignorată și, ceea ce este mult mai grav, neînțeleasă sau interpretată greșit. Dar ignorarea nebuniei va favoriza proliferarea ei. Psihozele colective sunt, de exemplu, o explozie a nebuniei dincolo de orice formă de cenzură morală sau lege socială, o acceptare a Răului, considerat ca formă de eliberare cu aparență de libertate, dar haotică și absurdă, este confuzia morală dintre bine și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
general, aceleași procedee de realizare artistică afirmate în scrierile anterioare. În nuvela Pustiuri (1942), autoarea extrage din mitologia populară românească tipul țăranului care, având forțe malefice, este capabil să abată prăpădul asupra oamenilor. Aici atmosfera devine tragică și evoluează gradat. Psihoza colectivă este înfățișată prin amalgamarea sugestiilor vizuale, acustice, olfactive și a fantasticului dezlănțuit, ceea ce are efectul unei reprezentări coșmarești. În Călătorul (1971), se vede bine atitudinea ambiguă a scriitoarei față de personajele sale. Când relatează povestea inginerului Holma, care vrea să
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
la structurile de tip epileptic sau paranoic, dar și la perverșii dezechilibrați și la mitomanii agresivi; 2) agresivitatea dobândită sau accidentală, consecința unor stări psihopatologice speciale cum ar fi: impregnare alcoolică, encefalopatii posttraumatice sau postinfecțioase, agresivitate din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenie, delirul halucinator cronic, delirul de persecuție, delirurile erotomaniace etc.) (Enăchescu, 1996). Forma cea mai frecventă, mai brutală și mai directă a agresivității o reprezintă violența. Considerată o formă de comportament care produce vătămări corporale sau sufletești celor asupra
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
violul, vătămările corporale; b) tulburări comportamentale de tip psihopatologic - au un caracter morbid, datorându-se unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală. Acest tip de manifestări include următoarele aspecte: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cadrul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, acte criminale; c) tulburări de comportament de tip mixt - sunt acele forme în care coexistă atât o componentă psihopatologică, cât și una de ordin sociopatic. Manifestarea majoră este de tip sociopatic, dar se produce
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
informațiilor (în situațiile complexe), de reguli de decizie etc. (Larousse, 2006). RAPTUS (< fr., lat. raptus) - Impuls brusc și necontrolat care pune subiectul în situația de a îndeplini acte violente și grave; este un simptom al epilepsiei, al schizofreniei și al psihozei maniaco-depresive. Tulburare a conduitei motoare constând în manifestări paroxistice, cu debut exploziv; de cele mai multe ori, apare amnezia lacunară a actelor săvârșite. RĂU DE ALTITUDINE - Stare de neadaptare în condițiile plasării corpului la o altitudine mai mare de 3.000 m
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
somatognozice, determinate de leziunile cerebrale (autotopoagnozia, sindromul Pick, asomatognozia totală și sindroamele vecine cu asomatotopognozite, sindromul Gerstmann, constituit dintr-o constelație de agnozii în care elementul esențial îl constituie agnozia digitală); c) tulburările schemei corporale, specifice stărilor de nevroze și psihoze (în cazurile de neurastenie, psihastenie, paralizie isterică, psihoze, schizofrenie); d) fenomenele heautoscopice, de imagine dublă; e) tulburările minore caracterizate prin simpla întârziere în apariția structurilor de schemă corporală, prin ritmul lent de formare și evoluție, prin existența lor, dar de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
asomatognozia totală și sindroamele vecine cu asomatotopognozite, sindromul Gerstmann, constituit dintr-o constelație de agnozii în care elementul esențial îl constituie agnozia digitală); c) tulburările schemei corporale, specifice stărilor de nevroze și psihoze (în cazurile de neurastenie, psihastenie, paralizie isterică, psihoze, schizofrenie); d) fenomenele heautoscopice, de imagine dublă; e) tulburările minore caracterizate prin simpla întârziere în apariția structurilor de schemă corporală, prin ritmul lent de formare și evoluție, prin existența lor, dar de o calitate inferioară, care sunt frecvente la majoritatea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
hărți ale focarelor avortive din București, înfierări cu mânie pronatalistă, fuste pe sub care se ascundeau sarcini avansate, strangulate cu ștergarul, să nu se vadă burta, copii născuți și lăsați pe te miri unde. Și pe cuvânt, toate astea dintr-o psihoză comandată. Frica de moarte era o unealtă foarte des utilizată când se îngroșa gluma. La fiecare trecere spre o nouă formă de austeritate, Ceaușescu ordona un circ spăimos. Revin la subiectul meu. Rușinea. Da, fiindcă ăsta e subiectul. Mi-era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mă întorc la problema motivației. Eu sunt de părere că ideea a fost luată din artă, nu din viață. Nu din viața secolului douăzeci. Astăzi, motivația provine din interiorul capului, nu din afara lui. Cu alte cuvinte e vorba de o psihoză. Nu uita că unii oameni, acești superbi mitomani, acești frumoși mincinoși - sunt la fel ca artiștii, unii dintre ei. Hai să analizăm un alt fenomen recent: crima gratuită. Mă scuzi. Ești atent? Da, da. Iată ce s-a întâmplat. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
că-i alunecă mâna și lama aparatului de ras se îndreaptă amenințător și incontrolabil spre gât. Imediat ce se conturează acest gând, îi trebuie o voință de fier să-și continue bărbieritul. Cu puțin înainte de izbucnirea războiului, rezolvase această problemă devenită psihoză pentru el, lăsându-și barbă. Desigur, și aceasta trebuia îngrijită, iar tunderea ei implica de asemenea o serie de manevre periculoase. În fiecare dimineață, dificultatea bărbieritului aproape îl face să plângă, dar cu toate acestea, o duce la bun sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Întrebam cine fusese mai câștigat. El Îmi povestise o grămadă de lucruri, eu nimic. Dacă aș fi mai bănuitor, aș crede că poate a scos ceva de la mine, fără ca eu să-mi dau seama. Dar când ești bănuitor cazi În psihoza complotului sinarhic. Când i-am povestit Liei episodul, ea mi-a zis: „După mine, era sincer. Voia cu adevărat să se descarce. Crezi că la Chestură găsește pe cineva care să stea să-l asculte când se Întreabă dacă Jeanne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-i poetului să privească, oarecum olimpian, zbaterile sterile, generate de stupizeniile care agită viețile celor mai mulți, politica, mafiile, teroriștii cei pașnici etc., din moment ce există peste tot numai teama de crize și teama de legi, peste tot / surogate și stres și nevroze, psihoze, intoxicații, / datorii obligații, constrângeri, favoruri, corupții / valorivulgarisme, management și jaf. De aceea, această dramă - de a nu avea decât o singură viață - poetul o resimte ca pe un privilegiu (Noroc de cei ce n-au decât o viață / și niciodată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și alta este o încercare disperată, diabolică de însușire a bunului (bărbatului) alteia, proprietate privată cu cununie! De ce te-ași condamna pentru apărarea unui adevăr, unui bun câștigat prin căsătorie? Drama este că femeia căzuse într-o fixație, într-o psihoză posesivă și de la acest stadiu de sănătate precară, până la nebunie calificată (internată) nu mai e decât un pas. Pe mine m-a iritat tatăl ei, țăranul român, care în pragul morții își reneagă comportamentul, realizând efemeritatea moralei în raport cu marele sfârșit
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
la Varșovia, Dresda, Sofia, de nu la Paris. În cei trei ani pierduți ca tra ducător dactilograf la „ICE Mecanoexportimport“ (i.e. „stagiul obligatoriu în producție“), aveam să văd câteva cazuri dureros de exemplare pentru ce va să zică obsesia străinătății, magia plecării, psihoza alienantă a ieșirii din țară. Specialiști desăvârșiți, multilingvi, oameni cu două, trei facultăți, ajunși literalmente nevropați din pricina „neieșirii vizei“, a vreunei anonime ucigașe ori a „întoarcerii de la scara avionului“. M-au lecuit pe vecie, îmi ziceam eu, de obsesia magicului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]