5,478 matches
-
sunt rememorate: lipsa de informații, altele decât cele venite pe cale ierarhică și de partid; dificultățile de întreținere a tehnicii militare învechite; instrucția insuficientă a unor categorii de militari în termen a caror pregătire se făcea doar câte o lună, cu puști de lemn, si apoi erau trimiși pe la diferite lucrări din economia națională (în fapt, o mână de lucru foarte ieftină pentru regimul comunist, întrucat acești militari primeau la sfarsitul stagiului câte 2-3 mii de lei pentru un an de muncă
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
se împușcă. La fel procedează eroina din Jar, de Rebreanu, aceasta trădată cu cinism de amantul ei, un tip insipid. În România interbelică, accesul la armele de foc era lesnicios. Chiar în timpul dictaturilor regală și antonesciană oricine putea dispune de pușcă sau pistol, practic fără restricții. Ce făceau cu ele, se vede din literatură. Sinucigașii literaturii române preferă pentru gestul lor funest singurătatea și intimitatea propriului iatac. Excepție face sinuciderea demonstrativă și eșuată a lui Andrei Pietraru. Chiar în mijlocul naturii, totul
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
formarea bunului gust, a conștiințelor, a valorii... mi s-a părut că îi aud vocea baritonală, tumultoasă, inconfundabilă, că îi simt prezența, că simt energia formidabilă cu care ne-a contaminat atîția și atîția ani. M-am uitat la doi puști care aranjau florile pe care le-au adus și bolboroseau ceva. Le-am respectat intimitatea și am plecat spre casă, iute ca să nu pierd emisiunea cu Pleșu și cu Liiceanu. Privindu-i și ascultîndu-i, am uitat, iarăși, de realitatea din
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10168_a_11493]
-
tinde să fie... Dacă mai tinde?! - Blaga zicea altfel: ,,tinde să devină!’’ - Cine, mumă?! - s-a mirat mamaie. - Blaga! - Auu! Lasă-l, Doamne, iartă-mă, că ce-l mai blesteamă lumea... Le-a înjumătățit pensia, lefurile. - Mamaie, ăla, salariile, cu pușca și cureaua lată, a fost piticot, ăla... Al de Boc. Blaga, ăsta, despre care pomenesc eu, a fost scriitor, filosof, poet... El a zis că doar capra nu tinde să devină, adică nu vrea să fie alceva decât capră... - Păcatele
După moarte, musai la Ghiol!. In: Editura Destine Literare by NICOLAE BÃLAȘA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_253]
-
poezie./ E un fel de articol de ziar.// Aș vrea eu." (Beau pentru morți). Dacă punctul forte al lui Dan Sociu îl reprezintă, în continuare, prestidigitația lirică, modificările neașteptate de perspectivă și desprinderea, reluată cu încetinitorul, a glontelui de țeava puștii, ceea ce aduce nou volumul de față este o mai bună considerare și modulare a limbajului poetic. Cuvintele, strânse altădată în pagină și lăsate, așa zicând, în paragină, fără actualizarea posibilităților combinatorii și a latențelor expresive, sunt tratate acum la o
Fratele păduche by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10783_a_12108]
-
străbătea încăperea, atingând abia pământul cu vârful picioarelor, era biciuit de Viorica și Antonică. Șfichiurile bicelor de căruțaș (loviturile lor erau cauza acelui zgomot ritmic și mătăsos), de mai multe ori înnodate, făceau din ele arme cumplite. Viorica era goală pușcă. M-a cuprins un tremur: trupul ei apărea mai înalt, sculptural, în umbră obrazul perfect, incendiat. Nu mai era mica știoalfă din târg târând papucii, ci subțire, cu burta impecabilă, plată, țâțele ca niște mici piramide cu vârful spre orizont
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
i-a răspuns Făsui și a plecat. Au auzit: Bebe, Florea, Băcanu, Boderică, Stan, Boade, Vărzaru și Ciulu, că tot era între ei. - Strigă, mă, si la Cioaca! Să afle și el, dă-l dracu, să nu mai stea cu pușca în mână! A strigat Boade, dar în zadar. A mai strigat o dată, de două ori, apoi s-a întors către ceilalți: - Mai, fraților, asta e țeapăn! Nu mișcă, nu răspunde! S-au repezit în curte. Cioaca parcă dormea. Dormea însă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
a întors către ceilalți: - Mai, fraților, asta e țeapăn! Nu mișcă, nu răspunde! S-au repezit în curte. Cioaca parcă dormea. Dormea însă somnul de veci. Nu-l mai interesa de cei din jur. - A murit, săracul, la datorie! Cu pușca în mână! - Când vine moartea... - De asta ma gandesc! Dar de ce vor unii râul altora? Cui folosește?! - Vorba lungă, sărăcia omului! Hai să-l punem în pat! Mâine, poimâine, să-l îngropam. - Noi?! - Păi cine, mă? Chemăm pe ăia? Câțiva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
vorbă cu A.P. despre înmormântările noastre, ale ăstora, cavaleri și ofițeri, el și mai mare-n grad, că a fost și ministru, și-i zic eu am să las prin testament ca la mine să tragă cu tunul, nu cu pușca. Altfel, nu-i aud.) Iar astăzi o iau de la capăt, și unde!, tocmai la Târg! Cine vorbind? Tocmai eu! Ajută-mă, îngerașule, să ajung diseară, pe Spătarului 26, încă viu. Și, à propos (à propos de ce ?). „Infama memorie” a spus
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3097_a_4422]
-
banii obținuți sâmburi verzi, vrăjiți, pe care îi arunca pe pământ și creșteau din ei biserici ale iubirii. Apoi, încălecând pe asin, plecă pribeag în lume, să propovăduiască tuturor iubirea. Pocăiți-vă, ascultați cuvântul meu și iubiți-vă! Ieșiți cu puștile, cu sapele, cu furcile și nimiciți fără milă, ca pe-o năpârcă, pe toți cei care au uitat să iubească! Faceți dragoste, nu război! (...) Să nu ziceți că nu v-am zis, în curând vor ieși îngerii să se iubească
Drame bufe by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4113_a_5438]
-
va căzni și se va necăji. Nu va cunoaște dragostea de femeie, da’ din ea va pieri. Va putrezi, da’ nu în pământ, după datină. Nu-și va da duhul de bătrânețe, da’ nici de boleșniță, nici de rană de pușcă, da’ nici de lamă de cuțit. Hârdăul cu murdărie îi va fi și scăpare, și mormânt” (p. 186). Corespondența cu Athanorul e mai mult decât evidentă. Ca și cum n-ar fi fost de ajuns, același Zlota va intra în posesia miraculoasei
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
rău de tot la locale", a declarat Vasile Blaga. Blaga a precizat că nu doar Elena Udrea a comis asemenea erori, criticându-l indirect și pe fostul premier Emil Boc spunând că nu poate fi de acord că afirmații precum "Pușca și cureaua lată, ce lefuri aveați odată!". Blaga a precizat totuși că imaginea publică a unor democrat-liberali, inclusiv a Elenei Udrea, a suferit și din considerente independente de ei. "Au fost o parte a liderilor din fostul Birou Permanent Național
Blaga: Din cauza unei aroganțe a Elenei Udrea am plătit rău la locale () [Corola-journal/Journalistic/41988_a_43313]
-
acestei călătorii, ci și acelea ale legănărilor dinainte, toate s-au păstrat ca sub o pecetluire vrăjită, izul de tutun, de sare, de mucegai, de ulei de candelă, de cearșafuri umede și haine vechi, de ceai și rom, praf de pușcă și pește.”
Ceai și rom, praf de pușcă și pește. Levantul baroc by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4069_a_5394]
-
la teatru privesc - ridic în tavanul odăii fuioare încolăcite, de fum (câtă splendoare în boțul acesta de carne și câtă tristețe pe culmile reci ale dragostei) * treceam prin lume ca toți muritorii un veac de singurătate într-un hohot de pușcă același/ precum în somn așa și în veghe (coturni și paradă de măști) nu mă-ntâlneam cu mine în vreme ce, dureros de dulce, treceam prin lume ca junghiu^ cu tusea * unde crezusem c-am trăit prea puțin deja trăisem prea mult
Mircea Cau by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/10214_a_11539]
-
cap, o culoare albă, cadaverică, cu verde și cu roșu. Cum suportă așa ceva deasupra capului? Ii povestesc cum mi s-a dislocat mie o bibliotecă din perete, cu perete cu tot, deasupra canapelei de pe care tocmai mă ridicasem ca din pușcă doar cu câteva secunde înainte. Fitilul prinde și se aprinde: "Merriiiina, vieni cui! Subito!" Dar, de data asta Merriiina nu vine, ocupată fiind cu editorul viitoarei apariții a soțului ei. Mă întreabă ce înseamnă "A Unsprezecea Poruncă", îi spun. "Să
O vizită la Dino Buzzati by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10278_a_11603]
-
1941, la douăzeci și unu de ani (cu placheta Aritmetică) și tot pe atunci, cu puțin timp în urmă, iniția împreună cu un grup de colegi revista ,Albatros", ilustrează perfect precocitatea artistică. Cinci ani mai târziu îi apare Libertatea de a trage cu pușca, impus imediat ca un manifest liric al noii generații și conținând poeme scrise între anii 1940-1943. Publicat după încheierea războiului, volumul (care purta inițial titlul Pelagră) fusese deci scris în toiul acestuia, însă cenzura îi interzisese apariția. Tot la scurtă
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
a făcut impresie (senzație) nu doar prin calitatea versurilor, ci și prin diferența marcată în raport cu vârsta anterioară a creatorului (înainte ,distructiv", acum ,constructiv"). Cu toate acestea, imaginea inițială - Geo Dumitrescu, tânărul și rebelul autor al Libertății de a trage cu pușca - este mai rezistentă, subordonându-și liniile de evoluție ulterioară. Deși poetul scrie, acum, cu totul și cu totul altfel, altceva, centrul de greutate al liricii sale rămâne parcă fixat în faza imediat-postbelică. Mai ales că volumul următor, Nevoia de cercuri
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
poetul scrie, acum, cu totul și cu totul altfel, altceva, centrul de greutate al liricii sale rămâne parcă fixat în faza imediat-postbelică. Mai ales că volumul următor, Nevoia de cercuri (1966) reeditează, într-o Anexă, Libertatea de a trage cu pușca. Dar puse alături, versurile celor două vârste ofereau de fapt un bun prilej de comparație și discriminare. Că nu e nicidecum vorba de o simplă variație formală, în noua etapă, o arată și ciclul de poeme erotice Furtună în Marea
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
secțiunile încep cu câte o poezie scrisă la maturitate (de două ori 1963, o dată 1973), continuă cu o suită de poeme din tinerețe (1941-1943) și se încheie, circular, cu versuri ,adulte". Până unde merge, atunci, Libertatea de a trage cu pușca și de când încep noile Aventuri lirice? E limpede că trebuie să reconsiderăm o perspectivă prea mult îndatorată, încă, acelei imagini dominatoare, de eternă tinerețe iconoclastă și triumfătoare, a poetului. Un fel de James Dean liric, înghețat pentru totdeauna (ca bine
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
moral din epocă, dominat de logica sângeroasă a conflagrației mondiale, pentru a percepe dramatismul poeziei de tinerețe a lui Geo Dumitrescu, strigătul de disperare din spatele versurilor ironice și teribiliste. Prima vârstă e dominată, sumbru, de ,libertatea de a trage cu pușca". Realitatea vie, abordată direct sau retrasă ca fundal, nu va părăsi niciodată reflecțiile creatorului, și nici nu va dispărea din ecuația sa lirică. Prezentul asediază conștiința și se instalează rapid în ea, rămânând apoi acolo ca un punct mereu nevralgic
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
altă vegetație. Ajunge! E prea frumos. Am obosit! Domodossola, priveliștea e parcă mai redusă la scară, mai umană. Alpii mai puțin orgolioși și ofensivi aduc a Colții Morarului. Slavă Domnului, mai o hârtie pe jos, mai un păhăruț azvârlit, gură-cască, puști cerșind, te simți acasă. Lago Maggiore, vile adormite, ușoară ceață albăstrie le învăluie, ei încă visează, iar eu nu știu ce mă așteaptă. Și cine. Și unde. Și dacă. Arona, un zmeu multicolor cu o coadă uriașă se zbenguie. Băieți și fete
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
pentru că nu țin minte zilele de nastere ale oamenilor apropiați, pentru ca, dacă trebuie să cumpere un cadou, intră în panică și nu le vine niciodată nici o idee, pentru că întârzie la birou fiindcă au petrecut noaptea jucându-se pe net cu puști din gimnaziu și sunt mândri că i-au “făcut în sânge”, pentru că vorbesc urât, dar, în gură lor, cuvintele alea sună cumva firesc, pentru că dau cu pumnii în mobilă când sunt furioși, pentru că fac mișto de noi că plângem la
De ce barbatii e niste copii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18655_a_19980]
-
le arată din departe cum devine treaba și cum se arată de dincolo de peroane, de liniile de cale ferată, chipiele milițienilor de la Miliția TF. Vin, trec peste linii direct spre grupul lor. Doi sînt. Un milițian și un soldat cu pușca mitralieră la spate care se uită prin ei, peste lume, peste amurguri, peste dimineți, peste șosele, muzici, fete. E mort ca un pește otrăvit într-o baltă, un pește din acela care se saltă ușor cu burta răsucită în sus
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
să recunosc, nu e deloc grozavă. Aparent fără miză, cărticica lui Bogdan Iancu este precum recipientul minuscul care adăpostește însă o esență destul de tare: un personaj adevărat, Tina, fata din liftul blocului „Be-zero”. Scenariul e banal și cumva clasic: 10 puști (pre)adolescenți o iubesc cu toții pe Tina, juna mai răsărită, cochetă și aflată la vârsta la care are toate atuurile pentru a intra în inimile, visele și imaginația înfierbântată a băieților ale căror preocupări încep, dintr-odată, să graviteze în jurul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
unul din ei înseamnă ținta sub clavicula stângă celălalt întărește conturul de cretă capul lăsat într-o parte cu un ochi închis, cu palmele deschise zidul își numără cicatricile în gând exerciții de supraviețuire cu praf de moarte scuipat din puști ținta e mută liniștea e o pradă care învie mereu zi de zi Un gând negru ca un gândac cu opt picioare și o pereche de aripi îmi trezește ura mișcându-se printre resturi de pâine și zahăr ura cea
POEZIE by Dana Ranga () [Corola-journal/Imaginative/13685_a_15010]