2,057 matches
-
că l-au pus într-o asemenea situație, dar conducerea politică nu a avut de ales”. US Senate, Select Committee on Intelligence, An Assessment, p. 25. 72. US Senate, Select Committee on Intelligence, An Assessment, pp. 46-53. Clayton Lonetree, un pușcaș marin care asigura paza Ambasadei Statelor Unite din Moscova, a avut o relație cu o rusoaică ce lucra la KGB. Un coleg a declarat inițial (negând ulterior) că Lonetree i-a permis KGB să pătrundă în clădirea ambasadei americane. Acest incident
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și însemnări la trecerea prin timp, Iași, 1999; ed. Iași, 2003; Patima sublimă, Iași, 2001; Intelectualii români implicați în dezvoltarea civilizației economice, București, 2003. Antologii: Eminescu: sens, timp și devenire istorică, I-II, Iași, 1988-1989 (în colaborare). Repere bibliografice: Vasile Pușcaș, „Cultură și economie”, TR, 1986, 47; Al. Zub, „Cultură și economie”, VTRA, 1987, 1; Gheorghe Platon, „Cultură și economie”, AUI, istorie, t. XXXIII, 1987; Mihai Ungheanu, „Eminescu: sens, timp și devenire istorică”, LCF, 1989, 23; Ioan Holban, Panoramic editorial, CRC
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au gândul”, CL, 1984, 3; Ștefan Lemmy, Popularizarea istoriei, CRC, 1984, 45; Gh. Platon, „De la istoria critică la criticism”, AUI, istorie, t. XXXII, 1986; Vasile Pușcaș, Datoria creației majore, TR, 1987, 24; Nae Antonescu, „Istorie și istorici în România interbelică”, ST, 1989, 8; Victor Neumann, Istoricul față în față cu istoria, F, 1990, 6; Mihai Răzvan Ungureanu, „Lucrul cel mai grozav a fost să întâlnesc omenia
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
București, str. Carol Knappe 45C. 1419. Castris Elenă, 5 apartamente, București, str. Niculcea 65. 1420. Călinescu D., 12 apartamente, București, str. Occident 13. 1421. Constantinescu Maria, 3 apartamente, București, str. Parâng 48. 1422. Căminul Asociației Statuei, 7 apartamente, București, str. Pușcașului 7A. 1423. Cunadi Dumitru și Wolf Janine, 8 apartamente, București, Cal. Dudești 69. 1424. Creditul Financiar Rural, 5 apartamente, București, str. Doamnei 22, Bd. 1848 10. 1425. Caracostea Dumitru, 10 apartamente, București, str. Cezar Boliac 13-15; str. Unirii 83. 1426
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Maior Ganescu 6. Sinaia, str. Furnică 22. 2380. Dincu Angela și Maria, 5 apartamente, București, Sos. Ștefan Stoica 49. 2381. Drăgănescu Petre și Florica, 7 apartamente, București, str. 1 Mai 163. 2382. Duță Dr. Antoneta, 4 apartamente, București, str. Pușcașului 58. 2383. Diamand Gogu și Maria, 4 apartamente, Bucure��ți, Cal. Griviței 362; str. Aristide Briand 12. 2384. Dura Dumitru, 17 apartamente, București, str. Băcani 6; str. Luterana 13; str. Știrbei Vodă 15; Cal. Griviței 91; str. Iulia Hașdeu 14
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
V. Braniște 60, Bd. 1848, 5. 2659. Facaianu Gh., 6 apartamente, București, Bd. 1 mai 193. 2660. Fischler Marcel, 5 apartamente, București, str. Ceausu Radu 2, str. Soborului 5-a. 2661. Feletig Robert, 5 apartamente, București, str. Rotașului 4, str. Pușcașului 18. 2662. Fianu Maria, 9 apartamente, București, str. Teodor Aman 9. 2663. Fridman N., 20 apartamente, București, str. Lipscani 96, c-lea Moșilor 53, str. Anton Pann 42. 2664. Feldea Aneta, 5 apartamente, București, str. Bradului 22. 2665. Focsaneanu Emil
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Ing. Zablovschi 21, Iași str. Râpă Galbenă 2 bis, Vaslui str. Călugărului 14 4669. Millia Maria, 3 apartamente, București str Cpt. Gh. Buruiana 5, Brăila str. Bolintineanu 5 4670. Marceli Gh., 2 apartamente, București, str Dr. Aroneanu 20, Ploiești str. Pușcași 19 4671. Marinescu Veronica, 4 apartamente, București str Drubeta 34, Piatra Neamț str. Victoriei 26 4672. Mihăileanu Irina Bengliu, 3 apartamente, București str, Finlanda 12 4673. Munteanu Sebastiana, 3 apartamente, București str. Olga Băncic 12 4674. Musca Florea, 11 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Paraschiv); Beiuș (Alexandru Andrițoiu, Ioan Măduța, Ioan Crișan, Ioan Popiu, Maximilian Briscan, Alexandru Pantea, Gheorghe Cârtea, Gheorghe Panciu, Roman Dănilă); Cluj (Septimiu Râmboiu, Martinel Nemeș, Vasile Ilea, Mitică Grad, Toader Săuca, Zirbo, Ioan Popșa, Mircea Prișcu, Bar, Ionel Ladea, Ioan Pușcaș); Brad (Zeno Oarcea, Toader Gligor); Timișoara (Petru Păcuraru, Vasile Lascu, Gheorghe Sicloveanu, Ioan Vist, Gheorghe Văleanu, Petru Giurgiu, Petru Caius); Caransebeș (Martin Rădoi, Remus Faur, Ioan Crăciun, Băncilă, Aurel Suciu); Baia Mare (Ștefan Buteanu, Cornel Osanu, Ioan Tamaș, Ioan Ilut, Vasile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Precup Ion 139 Preda Gheorghe 29 Predescu Aurel 185 Predescu Victor 50 Preotescu Nicolae 74 Prisăcaru Adrian (Constantin) 25, 36, 49-50, 53, 58-60, 79-82, 113, 157, 162, 192 Prișcu Mircea 29 Proistosescu Romulus 143, 180 Puchi 29 Purcărea Nicolae 144 Pușcaș Ioan 29 Pușcașu Vasile 23, 49-51, 55, 68-76, 81, 86-88, 92-93, 95, 108-109, 111, 129, 151-152, 159-160, 165, 168, 173, 175-177, 183, 186-187, 189, 195-198 R Radian Gheorghe 29 Radovan Alexandru (Dumitru) 134, 223 Radovan Ion 73, 148 Radu (Rad
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Politică Externă a Parlamentului European, să pretinzi că a fost un mare succes. Unii dintre ei au Încercat să afirme acest lucru. Mircea Mihăieș: Au Încercat cam toți, pe diverse tonuri, de la cel mai necizelat, să zicem, al lui Vasile Pușcaș, până la cel... Vladimir Tismăneanu: ...jovial-suav al ministrului de Externe... Mircea Mihăieș: ...și până la tonul ce-l caracterizează, iritat-arogant, al lui Adrian Năstase. S-a spus acest lucru pe toate tonurile, dar realitatea, din păcate, n-au putut-o schimba. Vladimir
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
s-a Întors acasă Krebs a plecat la război de pe băncile unui colegiu metodist din Kansas. Îl vedem Într-o fotografie, printre camarazii săi, toți purtând gulere Înalte de același fel. În 1917 s-a Înrolat Într-un regiment de pușcași marini și nu s-a mai Întors În Statele Unite decât În 1919, odată cu divizia a doua, care se Întorcea de pe Rin. În altă poză Îl vedem pe Rin, cu două nemțoaice și un alt caporal. Krebs și caporalul par prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era un simplu turist În Atena, care admira Acropola, când auzise de război și se dusese acolo imediat. Cizmele uriașe de junglă erau la fel de largi ca și galoșii. Părintele Newell asuda În costumul verde de luptă. Părul tuns ca la pușcașii marini, ochii și ei verzi și obrajii un splendid roșu cărnos. Dedesubt, tancurile goneau și fumul ieșea În nori galbeni din pământ. Puține zgomote se iscau. Domnul Sammler În sala de așteptare tresări acum și se ridică În picioare. Wallace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
luptători": cinci moldoveni, trei ruși, doi ucraineni, un leton, îmbrăcați cu pseudouniforme militare, înarmați până în dinți, cu maldăre de sticle și borcane goale în care avuseseră băuturi alcoolice. La ieșirea din sat, spre Tiraspol, am găsit o altă grupă de pușcași: cinci ruși, trei moldoveni, doi ucraineni un lituanian. Același tip de îmbrăcăminte, de armament, de sticle și borcane goale; i-am întrebat ce fac ei acolo, cu ce se ocupă ? Și unii, și alții ne-au răspuns cam la fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
prăjea la soare: —Mă, tătuță, mă! fuga la neică Marin, mă! Până ce-mi duse calul în șopron, până răcni la muiere: „U! Ano, fă! rupe gâtul la găina a pestriță!“, până intră în odaia scundă, afumată, cu zâmbetu-i frățesc, Marin pușcașul sosi, cu băiatul ca un mânz după el. Uite-l, ăsta-i! zise mândru Sandu, și întinse mâna spre om. Pușcașul, scund, lat tare în spete, cu obrazul uscat, înnegrit de o barbă rară, zbârlită, mă privea fără să clipească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
U! Ano, fă! rupe gâtul la găina a pestriță!“, până intră în odaia scundă, afumată, cu zâmbetu-i frățesc, Marin pușcașul sosi, cu băiatul ca un mânz după el. Uite-l, ăsta-i! zise mândru Sandu, și întinse mâna spre om. Pușcașul, scund, lat tare în spete, cu obrazul uscat, înnegrit de o barbă rară, zbârlită, mă privea fără să clipească, fără să zâmbească, cu doi ochi rotunzi, verzi. Cu dreapta ținea de strat pușca atârnată pe umăr, și mâna neagră, mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Pe urmă nu mai știui ce să-i spun. Ce obișnuiești? —Țuică, o țuică mi-e destul, zise el încet, cu voce lină și joasă. O țuică, două, cât ai dumneata bunătate, vorbi zâmbind și frecându-și mânile Sandu Popescu. Pușcașul tăcu o clipă, privind în pământ, apoi mă ținti cu ochii lui rotunzi. —Dumneata ești boierul din Sărățeni? Da! răcni repede crâșmarul; boierul Niculiță! Și așeză cu grijă, pe masă, trei păhărele de țuică. Vânătorul sorbi încet băutura, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zgomotele scăzură - și noi pluteam pe cărări strâmte, printre trestiile care foșneau ușor și tremurau o dată cu lumina aurie de soare. Din când în când apa clipocea, sunând grăbit; aproape de noi, o umbră neagră trecea printr-o șuviță de lumină, și pușcașul întorcea fața spre mine: —O lișiță... Și iar ne strecuram în tăcere un răstimp. Apoi deodată un măcăit aspru mă scutura din liniștea ce mă cucerise, aripi băteau și rața se înălța săgetând pe deasupra pămătufurilor roșcate, dincolo de bătaia puștii. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zâmbea prietinește, își întindea degetul, trăgându-și în piept bărbia, se jura pe onoare și striga că a fost caporal în artilerie. Era o vulpe șireată domnul Sandu Popescu, de nu mai avea margine. Țuicile pe nesimțite le strecura spre pușcaș: boierul plătește! și tutunul, ori lipsea, ori nu lipsea din chimir, un pac nu strica: boierul plătește! Și zâmbea cu fața rumănă ca o lună plină, așa de fericit, că n-aveam ce face, tăceam și plăteam cu voie bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o săptămână, patima pândei, a vânatului bălții, îmi intrase în suflet, în sânge, în simțuri. Veneam în galop întins, cum da soarele spre asfințit, treceam repede prin crâșmă, unde mă aștepta Marin și gălăgiosul sfat al lui Sandu, umpleam pentru pușcaș o gărăfioară de țuică și plăteam două pacuri de tutun, și ne coboram spre pânza stufăriilor. În liniștea bălții întinse, țipătul singuratic al unei paseri deștepta ca un răcnet singurătățile și mă făcea să tresar. Cu ochii deschiși mari, cercetam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cum îi zicea Marin, își făcuse de cap o viață întreagă. Dusese pe oameni numai în răcnete și-n sfârcul harapnicului. Și pe toți îi domolise, îi frământa ca pe niște robi. Și de la acela, de la bătrân, i se trăgea pușcașului meseria aceasta fără hodină, de pescar și vânător, de care nu fusese niciodată bucuros, dar care la sfârșit îi intrase în sânge cu miasmele, cu frigurile, cu duhurile bălții. Și de la acela i se trăgea și durerea cea mare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu duhurile bălții. Și de la acela i se trăgea și durerea cea mare din tinereță- despre care el nu-mi spunea nimic lămurit, dar pe care eu totuși parcă o înțelegeam, căci era vorba, în această durere, și de nevasta pușcașului, care de pe atunci a murit, așa, s-a dus, „numai de foc și de amar!“. Ș-acuma, cu stăpânul acest tânăr, vânătorul n-avea nimic deslușit. Cel puțin mie nu voia să-mi spuie nimic. Și nu înțelegeam ce putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mi apucai calul de căpăstru. Mă apropiai încet, cu răsufletul greu, și inima mi se zbătea cu tărie în coșul pieptului. Lăsai calul singur. Mă apropiai, mă oprii lângă ușă. Voii să strig. Pe cine să strig? Poate-i acasă pușcașul. Și nici n-aveam glas în gâtlej. Tresării deodată. Glasul Chivei întreba chiar lângă mine, îndărătul ușii: — Dumneata ești, taică? De-abia putui îngâna: — Nu, Chivo, eu sunt, deschide... Nici un răspuns. Poate sta la îndoială: poate se gândea să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
obraz... Ești ostenit? — Da, am umblat mult pe câmp... Ostenit însă nu eram, și nu înțelegeam ce puteam avea - deși greutatea, negura care mă învăluise, mă apăsa încă. Fără voie, ținteam cu ochii mânile uriașe și pline de noduri ale pușcașului. Și dintrodată simții frica mânilor acelora mari, care m-ar fi putut strivi într-o clipă; frică de ele și de mânia multă vreme închisă, care ar fi putut să izbucnească dintrodată și să se abată și asupră-mi. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dragoste. Cu frică venea, ori mă aștepta, cu teamă se despărțea de mine. Era acum trasă la față, îi luceau ochii ca de o suferință ascunsă; cu rușine, cu umilință, deseori se uita la mine, și frica, frica de mânia pușcașului de multe ori tresărea din fundul ființii ei puternice, în vorbe șoptite cu ochii mari, și atunci peste dragostea noastră parcă trecea o suflare rece. Era o fată simplă, vorbe frumoase nu putea spune, însă toate simțurile ascuțite îi dădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
striga că mă omoară și pe mine, că nu-s copilul lui, că sunt spurcată și mă dă la câni... Am înțeles tot. Și pe urmă maica a murit!... Eu o priveam cu neliniște. Înțelegeam acum și întunericul din sufletul pușcașului și, poate, și simțirea mai deosebită a Chivei. Dar greșala tinereții mele o vedeam nelămurită încă: nici nu puteam s-o înțeleg; cumplitele lucruri neguroase de demult, totuși, îmi trimeteau o adiere de durere din mormântul trecutului. Iar Chiva, alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]